Biroul Naţional de Statistică informează că în anul 2017 mărimea minimului de existenţă a constituit în medie pe lună pentru o persoană 1862,4 lei, fiind în creştere faţă de anul precedent cu 3,5%. Delimitarea minimului de existenţă pe medii de reşedinţă relevă diferenţe semnificative, cea mai mare valoare fiind înregistrată pentru populaţia din oraşe mari (mun. Chişinău şi Bălţi) – 2072,6 lei sau cu 11,3% mai mult comparativ cu minimul de existenţă pentru alte oraşe – 1861,6 lei şi cu 17,1% mai mult comparativ cu mediul rural – 1770,5 lei.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

Proiectul ce are drept scop reducerea presiunii sancționatorie asupra business-ului a fost din nou discutat în cadrul ședinței unui grup de lucru al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, acesta fiind prezidată de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici. Discuțiile au avut loc în urma solicitării ca autoritățile implicate să remită propuneri de îmbunătățire a proiectului. Astfel, 13 instituții au remis avizele asupra proiectului.

Potrivit datelor Biroului Național de Statistică, în trimestrul III al anului 2017, câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 5809,1 lei și a înregistrat o creștere de 11,1% față de trimestrul III al anului 2016.

Serviciul Fiscal de Stat continuă monitorizarea și controlul zonelor de agrement pe întreg teritoriul țării. Acestea au demarat la începutul sezonului estival și vor continua până la finele acestuia. Scopul acțiunilor este conformarea, dar și asigurarea unei administrări fiscale eficiente a contribuabililor care prestează servicii în zonele de agrement, prevenirea și combaterea cazurilor de încălcare a prevederilor legislației în vigoare. Ca urmare a unei evaluări a nivelului de conformare a agenţilor economici din mai multe ramuri ale economiei naţionale, Serviciul Fiscal de Stat a stabilit riscuri majore de admitere a încălcărilor fiscale de către contribuabilii care prestează servicii de agrement. În acest context, inspectorii fiscali au analizat indicatorii declarați de 73 de agenți economici din domeniul respectiv.

Pentru finanţarea lor vor fi alocate 7,8 mil. lei. Potrivit directorul general al Organizației pentru dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și medii (ODIMM), Iulia Iabanji, din numărul total al proiectelor pentru care au fost oferite granturi, 21 de întreprinderi sunt la etapa de extindere sau dezvoltare, iar 18 proiecte sunt start-upuri.

În rezultatul unor cercetări demarate de către ofițerii de investigarea fraudelor economice ai sectorului Ciocana din cadrul Direcției de Poliție a mun. Chișinău privind relevarea schemelor frauduloase de evaziune fiscală și respectarea drepturilor consumatorilor, a fost demascată activitatea dubioasă a unui agent economic, care a amenajat o zonă de agrement într-un parc din sectorul Ciocana al Capitalei. Potrivit informațiilor constatate în cadrul investigațiilor, pe parcursul anilor 2016-2017, proprietarul firmei de 38 ani a amenajat o zonă de agrement cu grave încălcări a legislației în vigoare.

În contextul intrării în vigoare la 1 iulie 2016 a Acordului de asociere între Republica Moldova, pe de o parte, şi Uniunea Europeană şi Comunitatea Europeană a Energiei Atomice şi statele membre ale acestora (Acordul), pe de altă parte, semnat în septembrie 2014 la Vilnius, Lituania, un interes sporit îl prezintă atât prevederile acestuia, cât şi baza juridică şi procesuală europeană la care urmează a fi ajustate legislația şi procedurile autohtone.

Minimul de existenţă în semestrul I al anului curent pentru locuitorii municipiilor Chișinău şi Bălți a fost de 2015,6 lei sau cu 9,7% mai mult decât în orașe mici (1836,7 lei) și cu 11,4% mai mare decât în sate (1809,9 lei), iar minimul de existență per persoană a fost de 1866,3 lei, în creștere cu 2,9% față de perioada similară din 2016.

În trimestrul I 2017 câștigul salarial mediu lunar nominal brut a fost de 5218,9 lei, înregistrând o creștere de 11,3% față de trimestrul I 2016. Potrivit Biroului Național de Statistică, în sfera bugetară câștigul salarial mediu lunar a constituit în trimestrul I – 4725,7 lei (+12,6% față de trimestrul I 2016), iar în sectorul economic (real) – 5428,6 lei (+10,7% față de trimestrul I 2016).

Contracte de finanțare nerambursabilă în sumă de 7,26 mln. lei au fost semnate de 37 beneficiari ai Programului PARE 1+1. Ceremonia de semnare a contractelor a avut loc marți, 20 iunie, în incinta Organizației pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Antreprenorii beneficiari vor investi în economia țării circa 20 mil. lei și vor crea circa 150 locuri de muncă. Din cei 37 de antreprenori, care au semnat contractele de finanțare nerambursabilă, 15 sunt lucrători migranți reveniți în Republica Moldova. Determinarea lor de a reveni în țară și de a investi banii câștigați peste hotare în propria afacere, reprezintă scopul major al Programului PARE 1+1.

Proiectul de lege ce prevede stabilirea și reglementarea modului de creare și administrare a sistemului de adrese pe teritoriul Republicii Moldova a fost votat de Parlament în lectură finală. Proiectul stabilește principii uniforme pentru sistemul de adrese, modul de procesare a informației și delimitarea atribuțiilor autorităților publice implicate în proces, precum și furnizarea informației referitoare la adrese.

Agențiile de turism și turoperatorii au acordat servicii turistice la 234,2 mii de turiști și excursioniști în 2016, cu 3,4% mai puțin decât în anul 2015.

Rugăm să ne explicați, dacă se permite în baza patentei de întreprinzător activitatea de agrement pentru copii în locuri publice (de ex., arenda bicicletelor, trotinetelor, trambulinelor, etc.)? Acest tip de serviciu se prestează doar în lunile de vară. Ce documente sînt necesare de perfectat pentru acest tip de activitate? În baza patentei de întreprinzător pot fi practicate genurile de activitate specificăte în anexa la Legea cu privire la patenta de întreprinzător nr. 93-XIV din 15 iulie 1998.

Entitatea „X”, nefiind înregistrată ca plătitor de TVA, pe parcursul anului 2016 a prestat servicii în valoare de 861 000 lei. Depășirea pragului de înregistrare ca plătitor de TVA de 600 000 lei a avut loc în decembrie 2016. Cum va influența venitul înregistrat din serviciile prestate de către întreprindere regimul de impozitare a entității? Ce regim de impozitare urmează a fi indicat în politica de contabilitate pentru 2016 și 2017?

Salariile în plic prejudiciază în fiecare an bugetul public naţional cu aproximativ cinci mld. de lei. Peste 80% din economia Republicii Moldova este una nefiscalizată, iar cel mai mare procent de angajări nedeclarate se inregistrează în agricultură, construcţii, comerţ, în domeniul hotelier şi cel de agrement.

Biroul Naţional de Statistică informează, că în ianuarie-iunie 2016 agenţiile de turism şi turoperatorii au acordat servicii turistice la 86,9 mii de turişti şi excursionişti, cu 9,0% mai puţin decît în perioada corespunzătoare din anul 2015.

Zăcământul de apă minerală naturală ”Cahul” ar putea fi concesionat pe o perioadă de 10 ani – un proiect de decizie a guvernului în acest sens a elaborat Ministerul Mediului.

Turismul ca domeniu economic, în ultimii 5 ani, își accelerează ritmurile de dezvoltare în Republica Moldova. Tot mai mulți agenți economici doresc să practice acest gen de activitate, odată ce au fost eliminate barierele administrative, precum licența de turism. În vara anului 2017, Parlamentul RM a votat Legea nr. 185 privind modificarea și completarea unor acte legislative (MO nr. 371-382/632 din 27.10.2017), potrivit căreia a fost optimizat semnificativ numărul actelor permisive, fiind anulate 140 tipuri de autorizații, certificate, inclusiv 18 licențe pentru diverse genuri de activitate.Printre domeniile de activitate care pot fi desfășurate în continuare fără licențe, se regăsește și activitatea de turism.

Comitetul de supraveghere a programului de atragere a remitențelor în economie PARE 1+1 a aprobat 34 cereri de finanțare nerambursabilă, înaintate de companiile create de migranți sau rudele acestora, în sumă totală de 6,8 mil. lei.