Proiectul de lege privind modificarea unor acte normative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023), elaborat de Ministerul Finanțelor, este propus de autoritate pentru consultări publice, termenul-limită pentru propuneri asupra proiectului fiind stabilită data de 20 noiembrie 2022. În continuare prezentăm principalele prevederi incluse în document.

Biroul Naţional de Statistică a publicat raportul „Evoluţia preţurilor de consum în Republica Moldova în luna august 2020”. Conform acestuia, în luna august 2020 inflaţia anuală (pentru ultimele 12 luni) a constituit 3,45%, inclusiv la produse alimentare – 7,59%, mărfuri nealimentare (-0,04%) și servicii prestate populaţiei – 2,13%.   Totodată, indicele preţurilor de consum (IPC) în luna august faţă de luna iulie 2020 a constituit 99,22% (informativ: în luna august 2019 faţă de iulie 2019 IPC a marcat 99,97%).  

Indicele preţurilor de consum în luna iulie 2020 faţă de luna iunie a  constituit 99,77%, anunță Biroul Național de Statistică. Tendinţa negativă a evoluţiei preţurilor medii de consum cu 0,23% a fost determinată de micşorarea preţurilor la produsele alimentare cu 1,01%   În luna iulie 2020 faţă de luna iunie 2020 au scăzut preţurile la cartofi – cu 25,3%, legume proaspete – cu 7,4% (în special: ceapă uscată – cu 29,9%, ardei grași – cu 29,0%, vinete – cu 23,2%, dovlecei – cu 22,5%, usturoi – cu 17,6%, tomate – cu 15,3%, varză – cu 8,3%, sfeclă roșie – cu 6,3%, castraveți – cu 3,0%, ciuperci proaspete – cu 1,1%), struguri de masă timpurii – cu 4,5%, ouă de găină – cu 2,2%, slănină neprelucrată – cu 2,0%, crupe și fructe exotice – cu a câte 1,5%, zahăr tos, pește proaspăt și congelat – cu a câte 0,3%, carne, preparate și conserve din carne – cu 0,1% (în special: subproduse – cu 1,3%, carne de oi – cu 1,2%, preparate din carne și semifabricate – cu 0,8%, carne de vită – cu 0,7%, carne de porc – cu 0,2%).  

Piețele se creează în baza deciziei consiliului local, iar administratorii pieței, de comun acord cu autoritatea administrației publice locale, aprobă regulamentul pieței elaborat în conformitate cu regulamentul-tip aprobat de Guvern.

Scăderea volumului de producție a cerealelor şi leguminoaselor boabe, care au o pondere mare în totalul producţiei agricole (15,4%), a influențat negativ asupra volumului global al acesteia, comunică Biroul Național de Statistică. Conform datelor preliminare, în gospodăriile de toate categoriile (întreprinderile agricole, gospodăriile țărănești (de fermier) și gospodăriile populației) în ianuarie-septembrie 2018 volumul producției în preţuri curentea crescut cu 0,2% față de aceeași perioadă a anului precedent și a atins cifra de 22,3 mld. lei, cu 0,2% mai mult decât în perioada anului trecut. Creșterea a fost determinată de sporirea producţiei animaliere cu 1%.

Atingerea progreselor palpabile în calitatea vieții oamenilor și în abilitarea grupurilor vulnerabile este noua filozofie propusă pentru Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova – „Moldova 2030”, care este prezentată în Nota de concept, propusă pentru consultări publice de către Ministerul Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale. Proiectul descrie obiectiv tendințele în dezvoltarea umană în ţară, bazate pe analiza factorilor demografici, sociali, economici, climaterici, dar și cei de guvernare.

Reprezentanţii Ministerului Finanţelor, ai Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecției Sociale şi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene au negociat, la 16 aprilie anul curent, proiectul Acordului de finanţare dintre Republica Moldova şi Asociaţia Internaţională pentru Dezvoltare (IDA) în vederea realizării proiectului de răspuns de urgență la COVID-19.

În cadrul celei de-a III ediții a Conferinței Naționale a Filierei Vitivinicole „Anul Vitivinicol 2019” desfășurate la sfârșitul săptămânii trecute, Oficiul Național al Viei și Vinului a prezentat cele mai importante realizări ale sectorului. Astfel, viticultura contribuie cu 3% din PIB-ul țării, dar și reprezintă 7% din totalul de exporturi autohtone, fiind o carte de vizită a țării noastre, recunoscute pe plan internațional. Statul, prin politicile sale, contribuie la dezvoltarea echilibrată a tuturor componentelor sectorului, alocând anual din fondul de subvenționare circa 110 mil. lei pentru dezvoltarea acestuia.

Autoritățile trebuie să prevadă o serie de măsuri fiscale pentru diminuarea inegalităților, cum ar fi reintroducerea sistemului progresiv de impozitare, însă după o evaluare de impact sau combaterea evaziunii fiscale. Aceste și alte recomandări de politici sunt incluse în Raportul de Stare a Țării, ediția 2019, elaborat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup” în parteneriat cu Friedrich-Ebert-Stiftung (FES). Principalele mesaje ale publicației au fost prezentate în cadrul Conferinței Macro 2019: Atenuarea inegalităților — o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă.

În luna septembrie 2019 inflaţia anuală a constituit 6,3% (pentru ultimele 12 luni, din octombrie 2018 până în septembrie 2019), inclusiv la produse alimentare – 9,3%, mărfuri nealimentare – 4,6%, servicii prestate populaţiei – 3,7%, comunică Biroul Naţional de Statistică. Totodată, indicele preţurilor de consum (IPC) în luna septembrie 2019 faţă de august 2019 a constituit 100,8% (în septembrie 2018 faţă de august 2018 IPC a marcat 100,1%). Creşterea preţurilor medii de consum cu 0,8% a fost determinată de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 0,96%, la mărfurile nealimentare cu 0,3% şi de majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 1,4%.

Veniturile bugetului public național pentru anul 2019 au constituit 62,9 mld. lei, cu 8,5% mai mult decât în anul 2018. Încasările din accize au crescut cu 9%, cele din TVA – cu 8%, veniturile din primele de asigurare medicală – cu 16%, iar veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat au sporit cu 5% în pofida reducerii cotelor acestora de la 23 la 18%. Totodată, colectările din impozitul pe venit au rămas la nivelul anului 2018 în condițiile în care, la 1 octombrie 2018, a fost pusă în aplicare reforma fiscală prin care s-a dublat scutirea personală și s-a diminuat cota impozitului pe venit de la 18 la 12%. Datele au fost prezentate astăzi în cadrul ședinței lărgite a Colegiului Ministerului Finanțelor, fiind trecute în revistă realizările ministerului și ale instituțiilor din subordine pentru anul 2019, precum și prioritățile stabilite pentru anul curent.

La sfârșitul lunii mai 2019 indicatorii cheie ai sectorului bancar rămân la un nivel adecvat, inclusiv cei ai lichidității și solvabilității. Atât la nivel agregat cât și la nivel individual băncile continuă a fi profitabile și bine capitalizate, având totodată suficiente resurse pentru a susține extinderea activității de creditare. După o creștere susținută în primele 5 luni ale anului, extinderea creditării s-ar putea tempera după ultima decizie de politică monetară care urmărește printre altele creșterea ratei de bază până la nivelul de 7% și ajustarea cu 3 p.p. a normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă pentru a descuraja intermedierea în valută.

Ce urmează să întreprindă contribuabilul dacă în cadrul controlului fiscal se efectuează inventarierea bunurilor și se stabilesc surplusuri sau lipsuri de active? În cadrul controlului fiscal la fața locului efectuat prin metoda de verificare totală/faptică/operativă de către Serviciul Fiscal de Stat (SFS), se execută, după necesitate, inventarierea bunurilor și valorilor contribuabilului în conformitate cu prevederile Regulamentului privind inventarierea aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 60 din 29.05.2012.

Partea I

Indicele prețurilor de consum (IPC) în luna martie 2019 comparativ cu februarie luna februarie a anului curent a constituit 100,5%, informează Biroul Național de Statistică. Astfel, creşterea preţurilor medii de consum cu 0,5% a fost determinată de majorarea preţurilor la produsele alimentare cu 0,8%, la mărfurile nealimentare cu 0,5% şi de majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,2%. Potrivit informației, în luna martie 2019 faţă de februarie 2019 au fost înregistrate creşteri de preţuri la produse alimentare: cartofi – cu 7,1%, legume proaspete – cu 5,6%, crupe şi biscuiţi – cu câte 1,3%, făină de grâu – cu 1,2%, băuturi alcoolice – cu 0,9%, unt ţărănesc – cu 0,7%.

Lapte este doar produsul natural, care nu are nici un fel de adaosuri sau extracție, iar laptele crud este cel care nu a fost tratat termic la peste 40 de grade Celsius și nici nu a fost supus unui tratament cu efect echivalent. Totodată, produse lactate sunt derivate exclusiv din lapte, fiind adăugate unele substanțe necesare fabricației lor, cu condiția ca acestea să nu fie utilizate în vederea înlocuirii, totale sau parțiale, a vreunui component al laptelui. Guvernul a aprobat în ședința din 7 martie curent proiectul hotărârii cu privire la aprobarea Cerințelor de calitate pentru lapte și produsele lactate.

Potrivit datelor Biroului Naţional de Statistică, majorarea producţiei globale agricole a fost determinată de creștera producţiei vegetale – cu 26 % și a producţiei animaliere – cu 3,1%.

Arhiva Urmează de a reține impozitul pe venit la sursa de plată, în cazul în care persoana fizică nu-și onorează obligațiunile privind restituirea împrumutului potrivit contractului de amanet (lombard) fată de persoana juridică?

Tarifele pentru serviciile livrate nu corespund cheltuielilor real suportate, situație cauzată și de lipsa unei evidențe contabile conforme a cheltuielilor și veniturilor pe fiecare tip de serviciu prestat. Este una din concluziile Curții de Conturi, ca urmare a efectuării auditului performanței. Eficiența gestiunii economico-financiare și administrării patrimoniului de către întreprinderile care prestează servicii de aprovizionare cu apă a populației, publicat în Monitorul Oficial din 1 decembrie 2017.

Structurile de primire turistică vor fi clasificate de Agenția Servicii Publice. Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare un proiect de hotărâre de Guvern ce prevede transferarea competențelor de clasificare a structurilor de primire turistică de la Agenția Turismului la Agenția Servicii Publice. Modificarea este operată în contextul reformei administrației publice centrale. Reamintim că, din anul 2009 până în 2018, elaborarea și implementarea politicii statului în domeniul turismului se realizau de către Agenția Turismului, organul central de specialitate în domeniul turismului, subordonat Guvernului.