În Parlament este înregistrată o inițiativă legislativă ce are drept scop eliminarea plafonării la achitarea taxei de stat pentru cererile de chemare în judecată ce țin de litigiile cu caracter patrimonial, cererile de contestare a unui titlu executoriu sau a unui alt document, prin care încasarea se produce în mod incontestabil. În momentul de faţă, această taxă constituie 3% din valoarea acțiunii sau din suma încasată, dar nu mai puțin de 150 lei și nu mai mult de 25 mii lei de la persoanele fizice și nu mai puțin de 270 lei și nu mai mult de 50 mii lei de la persoanele juridice.

Considerații generale   Pentru satisfacerea necesităţilor de bunuri, lucrări şi servicii, autoritatea contractantă este obligată să planifice contracte de achiziţii publice, care urmează a fi încheiate ca rezultat al desfăşurării procedurilor de achiziţie publică, cu respectarea principiilor asigurării concurenţei, eficienţei, transparenţei, tratamentului egal, nediscriminării şi nedivizării acestora. Condiţiile de planificare a contractului de achiziţii publice, potrivit Regulamentului cu privire la modul de planificare a contractelor de achiziţii publice (aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1419/2016), sunt următoarele: a) cunoaşterea exactă a necesităţilor de bunuri, lucrări sau servicii;

În cadrul activității economice de întreprinzător, debitorul relațiilor comerciale civile obține o poziție procesuală specifică în cadrul procedurii de insolvabilitate, în care nu există reclamant şi pârât care să participe în condiţii de contradictorialitate. În calitate de părţi în cadrul procedurii de insolvabilitate apar doar debitorul insolvabil şi creditorii acestuia.

Urmează a fi admise de către instanţele de judecată cererile depuse de către organizaţiile de creditare nebancară privind emiterea titlurilor de executare silită a hotărârilor arbitrale în privinţa consumatorilor debitori? Potrivit art. 1 din Codul civil (CC), printre principiile fundamentale ale legislaţiei civile se enumeră şi protecţia consumatorului. Conform art. 3 alin. (1) din CC, are calitatea de consumator orice persoană fizică care, în cadrul unui raport juridic civil, acţionează predominant în scopuri ce nu ţin de activitatea de întreprinzător sau profesională. Persoana fizică nu are calitatea de consumator, dacă cealaltă parte a raportului juridic civil nu are calitatea de profesionist.

Persoana fizică X a încheiat cu o companie de construcții un contract privind investirea capitalului în construcție. Compania s-a obligat să construiască şi să transmită în proprietatea X apartamentul cu un anumit nivel de pregătire, inclusiv blocuri de ferestre din termopan cu 4 camere, cu pachetele de sticlă şi pervazuri, garantând că, la momentul predării imobilului, acesta va deţine toate caracteristicile conform contractului, calitatea materialelor va corespunde documentaţiei de proiect şi normelor tehnice în vigoare şi nu va avea defecte care ar putea înrăutăţi proprietăţile de consum ale bunului imobil. Totodată, termenul de garanţie a lucrărilor îndeplinite este de 5 ani din momentul dării în exploatare a casei, iar în cazul depistării defectelor ascunse care nu pot fi depistate în momentul recepţionării lucrărilor, vor fi prezentate în timpul termenului de garanţie.

Se interzic reţineri din mijloacele câștigate de salariat în favoarea angajatorului sau altor persoane juridice și fizice, precum și orice alte reţineri neprevăzute de legislaţie. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la limitarea cuantumului reţinerilor din salariu. Subiecţii organizării salarizării nu au dreptul să adopte în mod unilateral hotărâri în probleme de salarizare, care înrăutăţesc condiţiile stabilite de legislaţie și de contractele colective de muncă.

Potrivit art. 1 din Codul civil (CC), printre principiile fundamentale ale legislaţiei civile se enumeră şi protecţia consumatorului, iar art. 3 alin. (1) din acelați Cod stabileşte că are calitatea de consumator orice persoană fizică care, în cadrul unui raport juridic civil, acţionează predominant în scopuri ce nu ţin de activitatea de întreprinzător sau profesională. Persoana fizică nu are calitatea de consumator, dacă cealaltă parte a raportului juridic civil nu are calitatea de profesionist.

Publicația periodică ”Monitorul Fiscal FISC.md” continuă publicarea articolelor ce aduc utilizatorilor noștri claritate în modul de aplicare a prevederilor Codului civil modernizat, care va intra în vigoare din 1 martie 2019. Amintim că primul articol a fost plasat de noi imediat după adoptarea în lectura a doua a acestui important act. Al doilea articol, tematica căruia este regimul contractului de vânzare-cumpărare, a fost oferit cititorilor la inceputul lunii ianuarie curent, iar astăzi vă prezentăm aspectele ce țin de mijloace de apărare ale creditorului în caz de neexecutare a obligației.

La 17 august 2018 a fost publicat decretul de promulgare a Codului administrativ al RM (CA). Cu toate că a fost publicat în august anul trecut, CA a intrat în vigoare la 1 aprilie 2019. Din această dată au fost abrogate Legea contenciosului administrativ și Legea cu privire la petiționare. Codul administrativ reglementează, începând cu 1 aprilie curent, procedura de examinare a litigiilor împotriva actelor/acțiunilor administrative ale autorităților publice. Este de menționat că prevederile CA se aplică și asupra litigiilor care vor fi inițiate de contribuabili contra Serviciului Fiscal de Stat (SFS).

Partea I §7. TREI ÎNTREBĂRI-CHEIE Pentru practician, la aplicarea noului regim al clauzelor abuzive sunt decisive răspunsurile la următoarele trei întrebări-cheie: 1) cine este profesionist și cine este consumator? 2) când o clauză este individual negociată? 3) când o clauză este abuzivă? În cele ce urmează vom încerca să găsim răspunsul la ele prin prisma noilor reglementări.

Stimați cititori, la 9 septembrie 2019 am lansat campania de abonare pentru anul 2020, iar în actuala ediție (nr.6(54)) venim cu informații ce vă vor demonstra că ați făcut alegerea corectă alegându-ne drept sursă de informare și pentru anul viitor. În ediția din octombrie aveți ocazia să aflați mai multe detalii despre baza juridică a răspunderii materiale a angajaților, în materialul elaborat de Olga Donciu și intitulat ”Правовые основы материальной ответственности работников предприятия”. Articolul este disponibil în rubrica Consultații juridice. Totodată, în această rubrică, vă mai propunem:

Introducere   Contractul este mecanismul juridic prin care bunurile circulă și serviciile sunt prestate în cadrul unei economii. Fiecare contract este o piesă mică dintr-un puzzle mare, o strategie de afaceri a întreprinderii. Pe lângă funcția strict juridică, de a fi o sursă de obligații, care pot fi constrânse, la nevoie, prin recurgerea la instanța de judecată sau la arbitraj, contractul este, din punct de vedere psihologic și economic, un plan de activitate.  Întreprinderile au nevoie de certitudine că li se vor livra bunurile ori li se vor presta serviciile pe care le așteaptă, sau că ele vor fi plătite la timp pentru bunurile sau serviciile lor. Atunci când planifică, părțile contractante conștientizează riscurile și iau măsuri pentru a le diminua: fie se asigură că activitatea proprie este bine organizată pentru a asigura controlul calității; fie transferă riscul celeilalte părți contractante prin clauze contractuale; fie contractează o poliță de asigurare prin care o societate de asigurări preia riscul contra unei prime de asigurare.   

Tot mai des Serviciul Fiscal de Stat primește scrisori din partea contribuabililor, prin care se solicită consultații cu privire la examinarea litigiului fiscal.

În conformitate cu prevederile statuate de art. 8 alin. (2) lit. e) al Codului fiscal (CF), contribuabilul este obligat să achite la buget, la timp şi integral sumele calculate ale impozitelor şi taxelor, iar în cazul în care contribuabilul nu respectă obligațiile menționate, în corelare cu prevederile imperative ale art.229 alin. (2) al CF, Serviciul Fiscal de Stat (SFS) este în drept de a emite dispoziții privind suspendarea operațiunilor la conturile bancare ale contribuabilului.

Este posibilă validarea popririi asupra mijloacelor băneşti datorate debitorului de către un terţ, care au apărut după intentarea procesului de insolvabilitate, în caz de neîndeplinire de către terțul poprit a obligaţiilor ce îi revin pentru efectuarea popririi? În conformitate cu art. 2 din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (Legea nr. 149/2012), poprirea este procedura prin care administratorul insolvabilității/lichidatorul urmărește bunurile sau sumele datorate debitorului de către o a treia persoană. Înființarea popririi, executarea, precum și validarea acesteia este reglementată de art. 126 din Legea nr. 149/2012.

Contractul sau relațiile dintre consumatorii-turiști, în general persoanele fizice, pe de o parte, și organizatorii/tur-operatorii sau intermediarii/agențiile de turism, pe de altă parte, sunt reglementate de prevederile Codului civil întrate în vigoare la 01.03.2019 (CC). Astfel, conform normelor CC, pentru a comercializa un produs sau un serviciu turistic, este obligatoriu de a fi încheiat contractul de servicii turistice/de călătorie.

Taxa de stat reprezintă o sumă care se determină în funcţie de caracterul şi valoarea acţiunii în acţiunile patrimoniale, iar în acţiunile nepatrimoniale şi în alte cazuri stabilite de Legea taxei de stat, se determină prin proporţiile fixe stabilite.

Serviciul Fiscal de Stat (Inspectoratul Fiscal de Stat pe raionul Basarabeasca — la momentul efectuării controlului), a efectuat la Instituția Medico-Sanitară Publică ,,Centrul de Sănătate Basarabeasca” (IMPS) un control fiscal la fața locului prin metoda verificării tematice privind constatarea venitului din realizarea obținută în urma pretinsei activități fără licență în activitatea farmaceutică pentru perioada 19 aprilie 2014 -13 mai 2015. Ulterior, a fost întocmit un act de control, potrivit căruia, conform registrelor valorilor materiale realizate și registrelor contabile, s-a constatat că IMSP pentru perioada supusă verificării, a realizat medicamente cu amănuntul populației în sumă de 3,3 mil. lei, iar în baza facturilor fiscale a realizat medicamente Companiei Naționale de Asigurare în Medicină, în aceeași perioadă, în sumă totală de 1,14 mil. lei.

SRL ,,F” şi SA ,,C” au depus cerere de chemare în judecată împotriva SA ,,Apă…” cu privire la anularea actelor administrative. În motivarea cererii reclamanții au invocat că, începând cu luna mai 2017, SA ,,Apă…” a adoptat faţă de un număr de circa 100 de agenți economici din mun. Chişinău o poziție discriminatorie şi anticoncurențială de aplicare selectivă a legii la stabilirea tarifelor pentru recepționarea şi preepurarea apelor uzate cu concentrații majorate de poluanți. Aceștia au menționat că, în luna aprilie a anului 2017, au recepționat de la SA ,,Apă…” notificările privind rezilierea unilaterală de către SA ,,Apă…” a contractelor de recepționare şi preepurare a apelor uzate cu concentrații majorate de poluanţi încheiate între SA ,,Apă…” şi reclamanți.

Întreprinderea Mixtă ,,N” SRL (în continuare ,,N” SRL) a depus cerere de chemare în judecată înpotriva Agenția Servicii Publice (ASP) și SRL ,,N.T.” (România) cu privire la contestarea actului administrativ, excluderea din componența asociaților și stabilirea unor fapte. În motivarea cererii de chemare în judecată, ,,N” SRL a indicat că, a fost înscrisă în Registrul de stat al persoanelor juridice și întreprinzătorilor individuali, asociații persoanei juridice fiind două persoane fizice (P., cu cota de 47,51% și R., cu cota de 47,50%) și SRL „N.T.” (România) cu cota de 4,99%.