Agenția Națională pentru Ocuparea Forţei de Muncă anunță că, la 12 iulie curent, în baza de date erau înregistrate 8439 locuri de muncă vacante. Comparativ cu datele publicate la sfârșitul lunii iunie, numărul locurilor vacante nu s-a modificat esențial, fiind în creștere cu 142 unități, dar și față de cel înregistrat în perioada similară din anul precedent (13 iulie 2020), când au fost declarate vacante 8491 locuri de muncă.   În capitală, tradițional, sunt înregistrate cele mai multe locuri vacante (3657), iar cele mai puține – în Criuleni (26). În Bălți agenții economici oferă 885 locuri vacante, în Cahul – 234, iar în UTAG – 104.

În scopul respectării prevederilor Dispoziției nr. 3 din 23 martie 2020 a Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova (CSE), emisă în conformitate cu art. 2 din Hotărârea Parlamentului nr. 55/2020 privind declararea stării de urgență, în partea ce ține de instituirea moratoriului asupra controalelor fiscale, expunem următoarele. 1. Parlamentul RM, prin Hotărârea nr. 55/2020, a declarat stare de urgenţă pe întreg teritoriul RM pe perioada 17 martie – 15 mai 2020. Pe perioada acesteia, CSE va emite dispoziţii care sunt obligatorii şi executorii pentru conducătorii autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, ai agenţilor economici, ai instituţiilor publice, precum şi pentru cetăţeni şi alte persoane aflate pe teritoriul RM și intră în vigoare din momentul emiterii.

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.

Costurile ulterioare pot fi efectuate în procesul de reparație sau dezvoltare a mijloacelor fixe cu scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale a acestora şi, respectiv, majorării beneficiilor economice așteptate din utilizarea obiectului.   Acestea pot să rezulte din prelungirea duratei de utilizare a obiectului; creșterea capacității de producție, suprafeței sau altor caracteristici ale obiectului; îmbunătățirea substanțială a calității producției fabricate (serviciilor prestate); prelungirea intervalelor între înlocuirile părților componente în limita duratei de utilizare a obiectului; crearea componentelor care nu mai necesită înlocuire în limita duratei de utilizare a obiectului; reducerea semnificativă a costurilor de exploatare prevăzute inițial etc.

Potrivit art. 93 alin. 6 din Codul civil, lichidatorul, după executarea tuturor creanţelor creditorilor, întocmeşte bilanţul definitiv de lichidare şi, odată cu proiectul planului de repartizare a activelor, îl prezintă spre aprobare organului sau instanţei de judecată care l-a desemnat.

Proiectul Codului vamal a fost aprobat în cea de-a doua lectură, în cadrul ședinței plenare de astăzi, 13 august curent.  Documentul urmează să fie votat în cea de-a treia lectură, finală, și să intre în vigoare la 1 ianuarie 2023.  Proiectul are drept scop unificarea, modernizarea și eficientizarea legislației vamale, precum și ajustarea acesteia la angajamentele asumate de Republica Moldova prin acordul de Asociere Republica Moldova – Uniunea Europeană.

(29.1.7.5.15) Cum urmează a fi supuse impozitării veniturile obținute de asociații societăţii, ce nu sunt angajații acesteia, din repartizarea profitului societății contrar cotelor de participare depuse în capitalul social? (29.1.7.5.16) Cum urmează a fi impozitat venitul pentru performanțele profesionale achitate angajaților care sunt asociații societății din profitul net al societății contrar cotelor de participare depuse în capitalul social?

Până la expirarea termenului-limită, care în acest an este ziua de 2 mai, de prezentare de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a Declarației cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2018 au mai rămas 10 zile calendaristice. Amintim că obligația de a prezenta Declarația o au: – persoanele fizice rezidente cetățeni ai RM care nu desfășoară activitate de întreprinzător și pe parcursul perioadei fiscale obțin venituri impozabile din orice surse aflate în Moldova și din orice surse aflate în afara țării pentru activitatea lor în Moldova;

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 rețin și achită la buget un impozit în mărime de 15%

Biroul relații cu diaspora (BRD) din cadrul Cancelariei de Stat lansează apelul pentru o nouă rundă de granturi în cadrul Programului Diaspora Engagement HUB (DEH). DEH este un program de granturi tematice, destinat cetățenilor originari din RM aflați peste hotare și se desfășoară cu suportul financiar al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare (SDC) în cadrul proiectului „Consolidarea capacităților instituționale ale Republicii Moldova în domeniul migrației și dezvoltării”, în faza a II-a.

Ministerul Finanțelor anunță, ca inițiativa recent lansată de creditare a tinerilor antreprenori din fondurile pentru dezvoltare a fost susținută de 9 instituții financiare participante intermediare, cu care a semnat acorduri de colaborare. Potențialii beneficiarii de împrumuturi pot depune cereri la următoarele instituții financiare: • Moldindconbank • Mobiasbanca – Groupe Societe Generale • Moldova-Agroindbank

Astăzi, 22 martie 2019, în MO nr.101-107, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 48 din 12 martie curent cu privire la modificarea Ordinului nr.118/2013 al aceleiași autorități, prin care au fost aprobate Standardele Naționale de Contabilitate. Astfel, documentul oferă redacția nouă SNC ”Prezentarea situațiilor financiare”. Totodată, sunt modificate Standardele: ”Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”

Multe persoane din Republica Moldova obțin venituri de peste hotare fie din activitatea de muncă deșfurată acolo, pentru activitatea pe care o desfășoară în Republica Moldova ca freelanceri, dar sunt remunerați de peste hotare, primesc transferuri de la rude etc. Cum urmează de a fi declarate și impozitate aceste venituri?   Pentru a determina existența obligației aferente impozitului pe venit în situațiile propuse, este necesar să atragem atenția asupra obiectului de impunere la impozitul pe venit.   Ținând cont de prevederile art.14 alin. (1) din Codul fiscal (CF), pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai RM obiect al impunerii cu impozitul pe venit îl constituie:

În luna decembrie 2018, preţurile producătorului în industrie s-au majorat față de noiembrie curent cu 0,1%, iar față de decembrie 2017, s-au diminuat cu 0,1%, informează Biroul Național de Statistică. Astfel, în industria extractivă în luna decembrie 2018 preţurile față de noiembrie 2018 s-au majorat cu 1,9%, iar față de luna decembrie 2017 – cu 5,5%. În industria prelucrătoare, în luna decembrie 2018, prețurile față de luna precedentă s-au majorat cu 0,1%, iar față de luna decembrie 2017 s-au micșorat cu 0,2%.

Odată cu declararea stării de urgență pe întreg teritoriul Republicii Moldova pe perioada 17 martie – 15 mai 2020, Comisia pentru Situații Excepționale a RM (în continuare – Comisia) este în drept să emită dispoziții prin care se stabilește un regim special de lucru pentru toate entitățile. Dispozițiile Comisiei sunt obligatorii și executorii pentru conducătorii autorităților administrației publice centrale și locale, ai agenților economici, ai instituțiilor publice, precum și pentru cetățeni și alte persoane aflate pe teritoriul RM.

Rezidenții parcurilor pentru tehnologii informaționale care achită dividende acționarilor (asociaților) săi pe parcursul perioadei fiscale urmează să achite impozit pe venit din profitul perioadei fiscale în curs?   În scopuri fiscale, potrivit prevederilor art.12 pct.3) din Codul fiscal (CF), dividend reprezintă venitul obținut din repartizarea profitului net între acționari (asociați) în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social, cu excepția venitului obținut în cazurile lichidării complete a agentului economic.

Pentru crearea fondurilor închise cu capital de risc, activitatea cărora nu va fi subordonată cerințelor rigide de organizare a activității, este necesară micşorarea costurilor administrative înalte pe care le implică aceste fonduri şi eliminarea barierelor în apariția entităților de finanțare a întreprinderilor mici şi mijlocii în ţara noastră. În acest scop este propusă completarea art.20 al Codului fiscal, ce include sursele de venit neimpozabile, cu veniturile obținute de investitorii eligibili din investițiile efectuate în fondul cu capital de risc şi veniturile obținute de fondul cu capital de risc din investițiile în întreprinderile indicate.

Creditorul gajist, pentru exercitarea dreptului de gaj, vinde bunul gajat care se află în proprietatea debitorului gajist. Cine și cui urmează să-i elibereze factura fiscală și care este valoarea livrării ce urmează a fi indicată în ea? Conform prevederilor art. 667 din Codul civil (CC), gajul este dreptul real în al cărui temei titularul (creditorul gajist) poate pretinde, din valoarea obiectului gajului, satisfacerea creanţelor sale garantate cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori ai titularului obiectului gajului (debitorul gajist).

Începând cu 1 ianuarie 2019, amortizarea mijloacelor fixe se calculează în mod obligatoriu după metoda liniară. Modul de trecere de la metoda valorii rămase la metoda nouă este reglementată de prevederile art. 261 din Codul fiscal. Deoarece în adresa publicației au parvenit mai multe întrebări ce țin de aplicarea metodei liniare privind calcularea amortizării, vă reamintim că, în ediția din februarie a revistei Monitorul fiscal a fost publicat articolul intitulat „Использование линейного метода начисления амортизации в целях налогообложения”, autorul căruia este inspectorul principal din Direcția asistență contribuabili de SFS, Galina Șpac. Reiterăm că toate publicațiile din revista noastră reflectă poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat.

În conformitate cu prevederile alin. (61) art. 261 din Codul fiscal (în continuare – CF), prin derogare de la prevederile alin. (6), întreprinderile mari, altele decât cele clasificate în conformitate cu art. 5 alin. (1) din Legea nr. 179/2016 cu privire la întreprinderile mici și mijlocii (în continuare – Legea