Serviciul Fiscal de Stat reamintește că au mai rămas 2 zile până la termenul limită, prevăzut de legislația în vigoare, în care contribuabilii pot achita prima rată a impozitului pe bunurile imobiliare și a impozitului funciar, aferent perioadei fiscale a anului 2018. Totodată, menționăm că, în condițiile neachitării impozitelor respective în termenul prevăzut, pentru fiecare zi de întârziere se va aplica majorarea de întârziere.

Reprezentanții direcțiilor raionale de finanțe au fost familiarizați, în cadrul ședinței de lucru desfăşurate la Ministerul Finanţelor ieri, 18 septembrie, cu particularitățile elaborării și prezentării proiectelor de bugete locale pentru 2019 și a estimărilor pe 2020-2021, a proiectului bugetului la compartimentul venituri, estimarea cheltuielilor de personal și împrumuturi. Alte particularități au vizat planificarea cheltuielilor pentru întreținerea instituțiilor de învățământ, cultură și pentru compartimentul protecția socială. Participanții au exprimat unele îngrijorări ce ţin de posibila diminuare a încasărilor la bugetele locale în urma reformei fiscale din anul curent. În replică, Ion Chicu, Secretarul general de stat al Ministerului Finanțelor, a menționat că practica demonstrează că, dimpotrivă, relaxarea fiscală duce la majorarea încasărilor.

Volumul alocațiilor pentru unele autorități, aprobate prin Legea bugetului de stat pe anul 2018, vor fi modificate. Este vorba de diminuări de alocații la Ministerul Economiei și Infrastructurii, în sumă de 10521,8 mii lei și la Agenția Turismului – în sumă de 1143,5 mii lei. În același timp, se vor majora alocațiile pentru Agenția de Investiții, cu 21665,3 mii lei.

De astăzi, 1 octombrie 2018, vor fi majorate pensiile pentru aproape 95 de mii de beneficiari, în cadrul celei de a patra etape de valorizare a pensiilor. Per total, este vorba de 85 064 de persoane care primesc pensii pentru limita de vârstă și de 9 753 de beneficiari care au pensii de dizabilitate. În urma acestei valorizări,mărimea medie a pensiei pentru limită de vârstă crește cu 308,43 lei (cu circa 20%, până la o medie de 1784,94 lei), iar în cazul pensiilor de dizabilitate majorarea va constitui 415,24 lei (cu peste 40%, până la o medie de 1368,45 lei), declară Guvernul.

Un compartiment distinct al raportului conducerii îl reprezintă Capitolul privind Guvernanța corporativă. În conformitate cu art. 23, alin. (8) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr. 287/2017), obligativitatea prezentării acestui compartiment al raportului le revine tuturor entităților de interes public, ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată.   Termenul de guvernanță, cu toate că nu se regăsește în dicționarul limbii române, fiind un echivalent pentru englezul „governance” înseamnă conducere, administrație. În consecință, putem afirma că conceptul de guvernanță corporativă reprezintă conducerea în ansamblu a întregii entități prin implementarea unui sistem de control eficient, asigurând astfel că afacerea este condusă în interesul investitorilor și al părților interesate.

În şedinţa de ieri Guvernul a aprobat o serie de modificări cu privire la modul de repartizare a mijloacelor din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural. Documentul prevede alocarea anuală a cel puțin 5% din valoarea totală a Fondului pentru finanțarea proiectelor mici de start-up, inițiate de tineri și femei fermieri.

Termenele de repatriere a mijloacelor bănești, a mărfurilor și serviciilor provenite din tranzacţiile economice externe sunt stabilite în art. 3 al Legii nr. 1466 din 29.01.1998 cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace bănești, mărfuri și servicii provenite din tranzacţiile economice externe (în continuare – Legea nr. 1466/1998).

Lista activităților investiționale eligibile contractului de finanțare dintre Republica Moldova și Banca Europeană de Investiții (BEI) pentru realizarea Proiectului „Livada Moldovei” va fi extinsă. Guvernul a aprobat, în ședința de ieri, semnarea Amendamentului nr.2 la acest contract, scopul fiind modernizarea și restructurarea lanțului valoric al sectorului horticol din Republica Moldova.

Indicele prețurilor de consum (IPC) în luna septembrie 2018 faţă de august 2018 a constituit 100,1%. Informația privind IPC la nivel de ţară în luna septembrie 2018 a fost publicată în Monitorul Oficial din 19 octombrie curent. Conform datelor Biroului Național de Statistică, creşterea preţurilor medii de consum cu 0,1% a fost determinată de majorarea preţurilor la mărfurile nealimentare cu 0,4%, micşorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,1%, precum şi de menţinerea preţurilor produselor alimentare la nivelul preţurilor din luna august 2018.

Conform prevederilor art. 5 alin. (2) din CF, prin noțiunea de contribuabil, subiect al impunerii se înțelege persoana care, conform legislației fiscale, este obligată să calculeze şi/sau să achite la buget orice impozite şi taxe, penalitățile şi amenzile respective; persoana care, conform legislației fiscale, este obligată să rețină sau să perceapă de la altă persoană şi să achite la buget plățile indicate.

În activitatea agenților economici rezidenți ai Republicii Moldova înstrăinarea imobilelor reprezintă o parte importantă, astfel obținându-se venit impozabil sau pierderi fiscale. În cele ce urmează vom examina aspecte fiscale specifice mijloacelor fixe și impozitării în cazurile înstrăinării imobilului de către entitate, şi anume, prin căile principale:

Executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competența de a îndeplini activități de interes public prevăzute de legislație. În exercitarea atribuțiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat. Doar executorul judecătoresc licențiat și învestit în condițiile Legii nr. 113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești (Legea nr. 113/2010) poate efectua executarea silită în conformitate cu Codul de executare al RM nr. 443-XV din 24.12.2004 (CE) și alte acte normative.

Veniturile bugetului de stat pentru anul 2019 vor constitui 42125,5 mil. lei, în creștere cu 14,1% față de indicatorul aprobat pentru anul 2018, cheltuielile fiind prognozate la nivel de 47664,2 mil. lei, cu o creștere de 13,5% față de anul curent. Guvernul a aprobat în ședința de ieri proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2019. Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, la baza elaborării proiectului au stat indicatorii prognozei macroeconomice, elaborați de Ministerul Economiei și Infrastructurii. Totodată, ministrul a menționat că indicatorii bugetului pentru anul 2019 au fost coordonați cu Fondul Monetar Internațional în cadrul viziei reprezentanților FMI la Chișinău în luna septembrie 2018.

Bugetul asigurărilor sociale de stat (BASS) pe anul 2019 se aprobă la venituri și cheltuieli în sumă de 21427381,2 mii lei. În cadrul ședinței de ieri, cabinetul de miniștri a aprobat proiectul Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2019. Astfel, față de veniturile precizate pentru anul 2018, cele estimate pentru anul viitor sunt în creștere cu 10,8%. Ponderea veniturilor BASS în PIB pentru anul 2019 se estimează la 10,2%. Sunt în creștere și cheltuielile prognozate pentru anul 2019, la fel cu 10,8%.

Veniturile bugetului public național vor fi majorate cu 963,9 mil. lei,cheltuielile – cu 1 312,5 mil. lei, iar deficitul bugetar va spori cu 348,6 mil. lei. Parlamentul a votat ieri în lectură finală proiectul de modificare și completare a Legii bugetului de stat pentru anul 2018, după ce documentul a fost discutat detaliat în cadrul ședinței Comisie economie, buget și finanțe.

Începând cu 1 octombrie 2018, se modifică cota de impunere a veniturilor impozabile a persoanelor fizice la 12% anual, iar mijloacele bănești care anterior nu au fost declarate vor putea fi declarate voluntar de către deținători, fără ca ei să fie supuși unor măsuri de constrângere din partea statului. Acestea și alte prevederi fac parte din pachetul legislativ de reformă fiscală, ce are ca scop stimularea mediului de afaceri, creșterea competitivității agenților economici, precum și perfecționarea legislației fiscale.

În Republica Moldova, prin prisma prevederilor art.103 alin. (1) pct. 29) din Codul fiscal (CF), se acordă facilităţi fiscale mijloacelor fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul social. Această facilitate reprezintă premise favorabile atragerii investiţiilor străine şi stimulării fondatorilor de a investi mijloacele proprii în dezvolarea entităţilor. Obiectivul prezentului articol îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente includerii mijloacelor fixe în capitalul social cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acestora.

Ce instituții sunt responsabile de emiterea licențelor și de aplicarea amenzilor în cazul desfășurării activității fără licență pentru furnizarea serviciului public de alimentare cu apă și/sau de canalizare la nivel de regiune, raion, municipiu, oraș și, după caz, sat, comună?

Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova a luat act de aprobarea pachetului legislativ destinat stimulării mediului de afaceri prin reducerea presiunii fiscale și introducerea unor facilități în derularea activității economice. CCI consideră că companiile moldovenești, dar și cele străine vor obţine beneficii de pe urma acestor măsuri, deoarece povara fiscală pe care trebuie să o suporte este încă destul de importantă.

Persoanelor juridice și persoanelor fizice ce desfășoară activitate de întreprinzător, care nu au declarat și/sau care nu au achitat pentru perioada de gestiune a anului 2017 în termenele stabilite taxa pentru mărfurile care cauzează poluarea mediului, nu li se va calcula majorarea de întârziere, nu li se vor aplică amenzi și, după caz, se vor anula majorările de întârziere și amenzile aplicate, dacă acestea vor depune dările de seamă respectivă și vor achita integral sumele taxei declarate în termen de până la 25 februarie 2018 inclusiv.