Una dintre modalitățile de asigurare a securității obiectelor de preț/de valoare (mijloace bănești, bijuterii, documente și alte valori) împotriva furtului, distrugerii sau altor riscuri este plasarea și păstrarea lor într-o casetă de siguranță.

Până la data de 29 iunie 2021 Ministerul Finanțelor este în așteptarea propunerilor și comentariilor necesare pentru elaborarea proiectului ordinului autorității ,,Pentru modificarea Ordinului Ministrului Finanțelor nr. 119/2013 privind aprobarea Planului general de conturi contabile”.   Necesitatea intervenției este generată de ajustarea unor conturi contabile care urmează să  îmbunătățească aplicarea corectă a prevederilor Standardelor Naționale de Contabilitate.   Propunerile pot fi expediate în adresa  persoanei responsabile pentru elaborarea proiectului: Ala Vizir (consultant principal, Secția politici contabile și audit), număr telefon 022 26 27 60, email: ala.vizir@mf.gov.md.

Procedura de insolvabilitate prevede abilitatea legală a administratorului procesului de insolvabilitate în analiza clauzelor contractelor debitorului,

Potrivit art. 10 din Legea nr. 845/1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi (în continuare – Legea nr. 845/1992), întreprinderea este în drept să practice orice genuri de activitate, cu excepţia celor interzise de lege.

Pentru a menține și a stimula creșterea investițiilor, mediul de afaceri are nevoie de reguli predictibile, transparente și clare; consultarea prealabilă a acestor reglementări cu toți actorii implicați, în strictă conformitate cu legislația privind actele normative și cele ce reglementează activitatea de întreprinzător; asigurarea unui termen de grație pentru intrarea în vigoare și aplicarea noilor reglementări etc., se constată în Cartea Albă 2021, cea de-a  VII-a ediție fiind lansată de Asociaţia Investitorilor Străini (FIA) din Republica Moldova.   Propunerile FIA sunt structurate pe capitol și țin de legislația fiscal, relațiile de muncă, sistemul financiar, concurență și alte domenii.

MobiSign  este serviciul guvernamental de identitate și semnătură electronică mobilă (serviciul MobiSign) și reprezintă o soluție de identitate electronică bazată pe aplicații mobile și are ca obiectiv principal oferirea instrumentului de autentificare și semnare a documentelor electronice, inclusiv prin intermediul sistemelor informaționale integrate cu serviciul electronic guvernamental integrat de semnătură electronică (MSign) și serviciul guvernamental de autentificare și control al accesului (MPass). Definiția este inclusă în proiectul Conceptului serviciului MobiSign, inclus pe ordinea de zi a ședinței secretarilor de stat.   Obiective de bază specifice stabilite pentru serviciul MobiSign sunt

Modul de reflectare în contabilitate: a operațiunilor de procurare a combustibilului; a reducerilor de preț aferente combustibilului procurat; de ținere a evidenței cardurilor valorice; de transmitere în gestiune a combustibilului șoferilor; de stabilire a normelor de consum de combustibil (inclusiv conform datelor calculatoarelor de bord, dispozitivelor specializate) etc. sunt doar unele aspecte reflectate în articolul „Evidența combustibilului: aspecte contabile și fiscale”, elaborat cu știință de cauză de către autorul nostru, Marina Brihuneț, publicat în ediția din august a revistei „monitorul fiscal. FISC.md”.

Potrivit art.3 al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (Legea nr.287/2017), entitatea de interes public reprezintă entitatea ale cărei valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată; bancă; asigurător (reasigurator)/societate de asigurări; organism de plasament colectiv în valori mobiliare cu personalitate juridică; entitate mare care este întreprindere de stat sau este societate pe acțiuni în care cota statului depășește 50% din capitalul social. Clasificarea entităților este descrisă în art.4 al Legii nr.287/2017, respectiv entitatea mare este entitatea care, la data raportării, depăşeşte limitele a două dintre următoarele criterii:

Potrivit art. 277 alin. (1) din Codul fiscal, subiecți ai impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare/impozitul funciar sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenți şi nerezidenți ai Republicii Moldova:

Odată cu intrarea în vigoare, din 1 ianuarie 2019, a Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, se modifică modul de raportare financiară de către entitățile care cad sub incidența acestei legi, unele dintre ele urmând să prezinte situațiile financiare conform Standardelor Naționale de Contabilitate, altele – aplicând IFRS. În continuare vom explica procesul de întocmire și prezentare a situațiilor financiare de către entitățile care aplică Standardele Naționale de Contabilitate (în continuare – SNC).

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare Standard, care pot fi utile contabililor în funcție de specificul activității entității. La SNC „Costurile îndatorării”, prin modificarea pct.5, subpct.4), s-a concretizat nomenclatorul costurilor îndatorării. Aceste costuri vor include, suplimentar, diferenţele de curs valutar şi de sumă aferente dobânzilor privind împrumuturile.

Începând cu 1 ianuarie 2023, prin modificările operate în legislația fiscală prin Legea 356/2022, în Codul fiscal s-a introdus o reglementare nouă aferentă amânării achitării impozitului pe venit pentru unele categorii de contribuabili - art.87 alin.(1/1).

Ministerul Finanțelor a elaborat și aprobat Raportul anual consolidat privind controlul financiar public intern pentru anul 2020, care are ca scop prezentarea imaginii generale privitor la activitatea de audit intern și funcționalitatea sistemului de control intern managerial în sectorul public.   Totodată, rolul Raportului este de a oferi Guvernului o imagine de ansamblu privind starea de lucruri a reformei controlului financiar public intern (CFPI), cuprinzând controlul intern managerial și auditul intern.

Întreprinderea X este înregistrată pe parcursul anului 2020 și a ales regimul de impozitare conform capitolului 71 al Titlului II din CF (la cota de 4%). Entitatea nu este plătitoare de TVA. Ținând cont de faptul că la sfârșitul anului 2020 întreprinderea obtine venit, dar nu este plătitor de TVA, are dreptul aceasta sa aplice în continuare regimul fiscal al agentilor economici subiecti ai sectorului ÎMM (cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pe venitul agentilor economici subiecti ai sectorului intreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20) sau poate să aplice regimul general de impozitare (cota de 12%, cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pentru agentii economici (forma VEN12)?

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate, care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, prezentăm explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard, care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. Comunicăm că, din SNC ”Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare” au fost excluse prevederi preluate din Legea contabilității nr. 113/2007 pentru a evita dublarea prevederilor identice.

1. Destinația și importanța sistemului PERLAS în analiza activității AEÎ Asociațiile de economii și împrumut (AEÎ) prezintă anual, trimestrial și lunar către Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF), dar și altor părți interesate situații financiare și rapoarte speciale, în conformitate cu prevederile Indicațiilor metodice privind particularitățile contabilității și prezentării informațiilor în situațiile financiare ale asociațiilor de economii și împrumut (aprobate prin ordinul MF nr. 166 din 30.12.2016, în continuare – Indicații) și Instrucțiunea cu privire la raportarea asociațiilor de economii și împrumut (aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 54/3 din 11.12.2017, în continuare - Instrucțiunea), care stabilesc formele și regulile de întocmire și prezentare a situațiilor financiare și rapoartelor specifice (în continuare – rapoarte).

Proiectul legii privind instituirea unor măsuri de susținere a activității gospodăriilor țărănești (de fermier), care a fost elaborat în scopul simplificării procedurii de radiere din Registrul gospodăriilor țărănești și din Registrul fiscal de stat a GȚ inactive, a fost votat în cadrul ședinței Parlamentului din 10 martie anul curent în prima și a doua lectură.   Prevederile proiectului vor fi puse în aplicare din 1 mai 2022 și presupun susținerea GȚ inactive prin anularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii în sumă fixă (CAS), a majorărilor de întârziere (penalităților) și a amenzilor calculate și neachitate până la data radierii, având în vedere că acestea, de facto, nu au desfășurat activitatea de întreprinzător.

Sunt deductibile în scopuri fiscale plățile unice și cotizațiile achitate de către entitățile de audit și ce documentele justificative sunt necesare pentru aceasta?   Conform art. 31 alin. (1) lit. g) din Legea nr. 271/2017 privind auditul situaţiilor financiare, auditorul este obligat să achite plata unică pentru înregistrarea în Registrul public al auditorilor și cotizaţia anuală, cu excepţia perioadei de suspendare a activităţii conform art.13 alin.(1) lit.a) şi b).

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. SNC ”Stocuri” la pct.5 a fost completat cu noțiunea ”valoare contabilă”, care reprezintă valoarea la care stocurile se evaluează la ieşire şi se recunosc în bilanţ/bilanţul prescurtat.

Desfășurarea procesului de producţie implică o coordonare și reflectare cât mai rațională a tuturor costurilor și cheltuielilor necesare pentru realizarea produsului finit. Corelația între cost, volumul producţiei și profit reprezintă un instrument important de gestiune, care permite managerilor să ia decizii argumentate privind planificarea și să efectueze, din punct de vedere economic, controlul comportamentului costurilor și cheltuielilor în cursul unei perioade de timp.