Regula principală în materie de executare a obligațiilor față de bugetul public național este reprezentată de executarea de bună voie și cu bună voință de către contribuabil a obligației fiscale, prin efectuarea plății pe deplin și în termenul legal consfințit de cadrul de reglementare în vigoare. Totuși, dacă contribuabilul nu execută obligația sa, în mărimea stabilită, creditorul, adică Serviciul Fiscal de Stat, pentru a valorifica dreptul pe care îl deține în raport cu contribuabilul, recurge la pârghiile pe care legislația în vigoare i le pune la dispoziție, pentru a-l sili la executarea obligațiilor pecuniare față de bugetul public național. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat va cere executarea silită a obligațiilor fiscale restante prin modalitățile statuate de cadrul legal în vigoare.

Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 101 din Codul fiscal (CF). Prin noțiunea „Activitate profesională în sectorul justiției”, expusă la art. 5 pct. 362) din CF, se subînțelege activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Firma X oferă în arendă un local. Pe motiv că plata de arenda şi pentru serviciile comunale nu o fost integral achitata lunar, factura fiscală a fost elibarată pentru câteva luni consecutive. Este greşit? Firma Y refuză să primească factura fiscală din diferite motive neintemeiate. Care este procedura în acest caz?

Comercializarea de materiale (la valoarea contabila a acestora) către directorul entității (cu eliberarea facturii) şi cu încasarea parțială a veniturilor poate fi calificată drept cheltuieli între persoanele interdependente? Reprezintă sau nu o sursă de venit impozabilă pentru agentul economic?

Începând cu 1 octombrie 2018, urmează a fi aplicat un regim special de impunere pentru angajații conducători auto din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi, care este reglementat de art. 881 din Codul fiscal (CF). Potrivit prevederilor, angajatorii din domeniul transportului rutier de persoane în regim de taxi, care plătesc conducătorului auto angajat (ce efectuează transport rutier de persoane în regim de taxi) salariu, sunt obligați să calculeze și să achite la buget un impozit pe venit în mărime fixă de 500 de lei lunar din venitul ce nu depășește 10 mii lei pe lună pentru fiecare angajat. Suma venitului lunar ce depășește limita stabilită de 10 mii de lei se supune impozitării, prin aplicarea regimului fiscal general prevăzut la art.88 din CF, începând cu primul leu al depășirii, cu aplicarea cotelor de impozitare stabilite la art.15 din CF.

Contribuabilii vor avea dreptul de stingere a obligaţiei fiscale prin achitarea acesteia(virament și/sau în numerar) nu doar prin intermediul instituțiilor financiare (bănci). Proiectul documentului de politică fiscală, vamală și bugetară, pe 2016, aprobat de Guvern prevede stingerea obligației fiscale și prin intermediul altor prestatori de servicii de plată.

13. (32.1.11) Care este procedura de luare la evidență fiscală a persoanei fizice ce practică activitate profesională în sectorul justiției? 14. (33.1.17) Care sunt condițiile de participare la licitație?

Interesele, uneori divergente, ale diferitor participanți (debitor, creditori, statul, etc.) în procesul insolvabilităţii subiectului economic nu întotdeauna sunt într-o balanță optimă; de exemplu, creditorii garantați invocă imposibilitatea recuperării eficace a creanțelor garantate, în timp ce debitorii pretind că creditorii nu sunt suficient motivați să opteze pentru restructurare, preferând lichidarea, se spune în nota informativă la proiectul de Lege privind modificarea şi completarea Legii insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012, propus pentru consultaţii publice de Ministerul Economiei şi Infrastructurii.

Poate oare întreprinderea „X” să deducă datoria compromisă aferentă unei livrări de bunuri, dacă are decizia instanței de judecată că întreprinderea căreia i-a fost livrată marfa anterior este declarată insolvabilă și nu are active pentru a putea achita datoria formată?

Serviciul Fiscal de Stat a realizat în ultimul timp o reformă fără precedent. Despre rezultatele acestei restructurări și prioritățile în activitatea Serviciului Fiscal de Stat pentru perioada imediat următoare, am discutat cu Serghei Pușcuța, Director al autorității fiscale naționale. — Acum mai bine de un an Serviciul Fiscal de Stat a trecut printr-un proces de reorganizare. Considerați că această reformă și-a atins scopul?

Începînd cu 01.01.18

Conform art. 93 pct. 3) din Codul fiscal, livrare de mărfuri reprezintă transmitere a dreptului de proprietate asupra mărfurilor prin comercializarea lor, schimb, transmitere gratuită, transmitere cu plată parţială, împrumutul bunurilor fungibile, cu excepţia mijloacelor băneşti, achitarea salariului în expresie naturală, prin alte plăţi în expresie naturală, prin comercializarea mărfurilor gajate în numele debitorului gajist, prin transmiterea mărfurilor în baza contractului de leasing financiar; transmitere a mărfurilor de către comitent comisionarului, de către comisionar cumpărătorului, de către furnizor comisionarului şi de către comisionar comitentului în cadrul realizării contractului de comision.

Conform art. 268 alin. (1) din Codul fiscal, contestaţia împotriva deciziei Serviciului Fiscal de Stat sau a acţiunii funcţionarului fiscal poate fi depusă, dacă CF nu prevede altfel, în decursul a 30 de zile de la data primirii deciziei sau a întreprinderii acţiunii contestate. În cazul omiterii acestui termen din motive întemeiate, el poate fi restabilit, la cererea persoanei vizate în decizie sau împotriva căreia a fost întreprinsă acţiunea, de către SFS. Prin Legea pentru modificarea şi completarea unor actele legislative nr.295 din 21 decembrie 2017, din 12 ianuarie 2018 au fost introduse noi prevederi în Codul fiscal, care modifică procedura de contestare a actelor emise de SFS.

Notă: Pentru o mai bună înțelegere a materialului prezentat în articol, autorii recomandă consultarea articolelor „Implicații fiscale ale statutului de rezident și nerezident al cetățeanului străin la determinarea obligației privind impozitul pe venit”1 și „Determinarea obligațiilor privind impozitul pe venit în cazul desfășurării activității pe teritoriul țării de către o entitate străină”2 ale acelorași autori. Veniturile salariale și alte venituri personale (venituri independente, activități sportive și de agrement, pensii, burse) ale persoanelor fizice nerezidente reprezintă un subiect pe cât de interesant, pe atât de complicat în știința impozitării internaționale. În mare parte, în funcţie de modul de impozitare a acestor venituri într-o țară sau alta, aceasta poate accelera sau diminua mobilizarea forței de muncă internaționale.

1. (28.5.16) Arhivă: Cum se determină regimul fiscal privind TVA în cazul serviciilor prestate de către un nerezident unui rezident al Republicii Moldova? 2. (28.5.15) Care regim fiscal se aplică la importul pe teritoriul Republicii Moldova a biomasei lemnoase, erbacee şi din fructe destinată producerii energiei termice şi apei calde?

Ministerul Finanţelor propune spre consultări publice proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative, având drept scop aducerea în concordanță a normelor existențe cu cele nou intrate în vigoare, precum și modificarea unor norme în vederea excluderii deficiențelor și problemelor în aplicarea acestora. Publicaţia Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md” începe publicarea acestui proiect, pentru a oferi posibilitatea expunerii asupra modificărilor propuse tuturor persoanelor interesate.

Subiecții impunerii cu impozitul pe venit stabiliți prin Regulamentul cu privire la determinarea obligațiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor fizice rezidente cetățeni ai Republicii Moldova își determină obligațiile fiscale privind impozitul pe venit după metoda de casă. Acest Regulament a fost aprobat de Executiv în scopul unificării prevederilor mai multor hotărâri de Guvern ce reglementau domeniul și care au fost abrogate odată cu publicarea pe data de 10 august 2018 în MO a HG nr.693.

Entitatea „S” SRL în luna curentă este supusă controlului fiscal prin metoda verificării tematice în cadrul căruia s-a constatat că aceasta la 13.10.2014 a transferat mijloace băneşti în avans în sumă de 50 000 euro unui nerezident (rezident al Ucrainei) pentru procurarea unui strung uzat care, potrivit contractului, urma să fie livrat până la 01.03.2015. Până în prezent contribuabilul „S” SRL nu a primit strungul, dar nici nu i-au fost restituite mijloacele băneşti achitate, iar conform acordului adițional de modificare a contractului cu nerezidentul termenul de livrare a fost modificat până la 31.08.2017. Va fi aplicată amendă entității „S” SRL ca rezultat al controlului? Dacă da, poate contribuabilul beneficia de reducere în mărime de 50% şi în care condiții?

Instanța de judecată ne-a dat câștig de cauză privind încasarea datoriei de la debitor. Debitorul nu poate fi găsit, dar nici nu e declarat în faliment. Firma noastră are dreptul să caseze datoria în scop fiscal? Doar în baza deciziei de judecată avem dreptul la deducerea datoriei conform art.31 din Codul Fiscal și la ajustarea/micșorarea sumei TVA de la datoria dată?

Potrivit art.117 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză.