Prin Legea nr. 204/2021 pentru modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală au fost operate modificări și completări la Codul fiscal, inclusiv la compartimentul ce ține de reținerea impozitului pe venit la sursa de plată. În continuare vom examina aspectele ce sunt puse în aplicare începînd cu 1 ianuarie 2022.   Reiterăm, că obligația privind reținerea impozitului pe venit la sursa de plată apare în următoarele situații: 1. La plata salariului (art. 88, parțial 881 din CF); 2. La efecuarea altor plăți efectuate în folosul rezidentului:        2.1. reținerea prealabilă (art. 90,89 din CF)

Conducerea Serviciului Fiscal de Stat a avut o întrevedere cu un grup de reprezentanți ai Camerei de comerț americane din Moldova ,,AmCham Moldova ”. Evenimentul a avut loc astăzi, 13 februarie 2018, în incinta SFS. În cadrul evenimentului cei prezenți au abordat subiecte ce ţin de reforma Serviciului Fiscal de Stat, esența noii structuri, prioritățile SFS pentru 2018; aspecte ce vizează arhivarea documentelor contabile;

Contextul economic global, precum și cel național, a reflectat necesitatea efectuării unor intervenții pe dimensiunea reglementărilor fiscale și vamale în vederea promovării unui sistem de impozitare care să asigure: consolidarea veniturilor bugetare necesare finanțării cheltuielilor publice, în special urmare majorării cheltuielilor pe domeniul sănătății și protecției sociale; creșterea veniturilor disponibile ale populației, în special a familiilor cu copii; echitate și simplitate în procesul de conformare, raportare și achitare a impozitelor.  

Au mai rămas circa două săptămâni până la data-limită stabilită (31 martie 2020) pentru depunerea Declarației de avere și interese personale pentru anul 2019. Autoritatea Națională de Integritate precizează că subiecții declarării o pot depune în format electronic, prin accesarea Declarației on-line. Totodată, subiectul declarării trebuie să se asigure că are semnătura electronică valabilă și că dispune de toate documentele care certifică proveniența veniturilor ce urmează a fi declarate. Experiența anilor precedenți arată că majoritatea subiecților declarării amână momentul depunerii Declarației pentru ultimele zile, fapt care poate supraîncărca sistemul „e-Integritate” și, respectiv, poate crea incomodități suplimentare declaranților.

În conformitate cu legislaţia în vigoare, organele administraţiei publice centrale și locale (în continuare – fondatori) pot transmite proprietatea publică (terenuri, obiecte de mijloace fixe și alte bunuri) autorităţilor și instituţiilor publice la autogestiune (autonomie financiară), instituţiilor medico-sanitare, instituţiilor de învățământ superior, întreprinderilor de stat sau municipale (în continuare – entităţi):

Poate sau nu solicita organul vamal acte și informații suplimentare referitoare la valoarea în vamă? Temeiul legal Un drept general al organelor vamale de a solicita documente și informații suplimentare necesare vămuirii este prevăzut de art. 178 și 179 din Codul vamal al RM (CV):

 Criza epidemiologică cauzată de COVID-19 a creat dificultăți în activitatea mediului de business, iar recuperarea sectorului va dura mai mult timp. Pentru a depăși efectele acestei crize sunt necesare eforturi comune atât din partea autorităților, partenerilor de dezvoltare, cât și mediului de afaceri.   Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) - Acordul între UE și Republica Moldova, ce urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual avantajoase, este unul din instrumentele ce oferă oportunități în dezvoltarea afacerilor.  

În Monitorul Oficial nr. 121-125 de mâine, 13 aprilie 2018, vor fi publicate următoarele documente oficiale: PARTEA I Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova • Lege pentru modificarea și completarea Codului contravențional al Republicii Moldova nr. 218/2008 (nr. 50, 23 martie 2018) și Decretul de promulgare al legii.

Vă solicităm să confirmați lipsa necesității de a calcula, achita precum și primi orice permisiuni

As vrea sa precizez dacă în cazul în care o companie prestează servicii (nu este magazin online) si site-ul urmează să fie conectat la un sistem de plati online (www.bpay.md), atunci automat site-ul devine sau nu un magazin online (cu necesitatea achitarii taxelor respective)? Pentru acceptarea plaţilor online prin intermediul cardului bancar trebuie ca compania să deţină casa de marcat şi să emită bon fiscal la fiecare comandă primită?

Conform legislației în vigoare, persoanele fizice pot desfășura activitate de comerț dacă sunt deținătoare ale patentei de întreprinzător în comerț sau dacă sunt înregistrate conform capitolului 102 al Codului fiscal ,,Regimul fiscal al persoanelor fizice ce desfășoară activități independente”.

Actualmente, legislația vamală a Republicii Moldova este formată din Codul vamal (CV), Legea cu privire la tariful vamal, Legea cu privire la modul de introducere şi scoatere a bunurilor de pe teritoriul RM de către persoane fizice, Legea cu privire la aprobarea Nomenclaturii combinate a mărfurilor, alte acte legislative și normative elaborate întru executarea actelor legislative menționate și o serie de acte legislative sau normative de specialitate ce conțin, de asemenea, norme din domeniul vamal.

Autoritățile deliberative ale administrației publice locale (consiliile locale) la determinarea bazei impozabile a taxei pentru unitățile comerciale și/sau de prestări servicii sunt în drept să stabilească în deciziile privind aplicarea taxelor locale suprafața, care va fi impozabilă (art. 297 alin. (6) lit. a) din Codul fiscal).

În ianuarie-aprilie 2020, inspectorii de muncă din cadrul Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM) au efectuat 476 controale la unități cu un număr de 31088 salariaţi, verificând aspecte ale respectării actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă. Din numărul total de controale, 329 au fost planificate (130 în sectorul public și 199 în sectorul privat) şi 147 – inopinate (62 în sectorul public și 85 în sectorul privat). Conform datelor făcute publice de ISM, în urma acțiunilor de inspecție au fost întocmite procese-verbale, în care au fost stabilite și consemnate 2730 încălcări şi abateri de la prevederile actelor legislative şi normative. Activităţile de inspecție au scos în evidenţă faptul că angajatorii comit cel mai frecvent încălcări ale normelor legale referitoare la stabilirea salariului și respectarea termenelor de plată ale acestuia.

Intrarea în vigoare a Legii nr. 59/2021 („legii prevenției”), care pune accentul pe prevenirea încălcării legislației și consultarea persoanei supuse controlului de stat, oferă contribuabililor posibilitatea conformării și de corectare a unor devieri admise de la legislația în vigoare. Totuși, în situațiile în care planul de remediere nu va fi realizat, persoanele fizice și juridice vor fi penalizate. Astăzi ne vom referi la amenda contravențională.   Potrivit definiției, amenda este o sancţiune pecuniară, care se aplică în cazurile şi în limitele prevăzute de Codul contravențional (CC). Aceasta se stabileşte în unităţi convenţionale, o unitate convenţională (UC) fiind egală cu 50 lei. În continuare vom răspunde la cele mai des abordate întrebări la capitolul amenzi contravenționale.

Biroul Național de Statistică informează, că exporturile de mărfuri realizate în luna iulie 2018, s-au cifrat la 218,9 mil. dolari SUA, cu 2,2% mai mult față de luna precedentă și cu 14,2% — comparativ cu luna iulie 2017. În ianuarie-iulie 2018 exporturile de mărfuri au totalizat 1534,1 mil. dolari SUA, volum superior celui realizat în perioada corespunzătoare din anul 2017 cu 25,8%.

1. (28.15.79) Este oare obligatorie eliberarea facturii fiscale la livrarea mărfurilor efectuate prin intermediul magazinului on-line? 2. (28.15.78) Ce document se eliberează la transportarea mărfurilor în adresa cumpărătorului persoanei fizice, în cazul în care procurarea a fost efectuată în loc special amenajat pentru comerțul cu amănuntul, fără a solicita factura fiscală?

Îmbunătăţirea performanţei coridoarelor comerciale ale Republicii Moldova poate contribui la reducerea costurilor comerciale şi elibera potenţialul latent, în special pentru comercianţii mici, pentru care costurile comerciale curente sunt prea mari, se spune în sinteza evaluării coridoarelor comerciale (ECC), realizată în cadrul Programului pentru Reforme Structurale în Moldova şi finanțat de USAID, care a fost prezentată, pe 18 iulie curent, la Chișinău.

Ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, a avut o întrevedere cu Ambasadoarea Germaniei în țara noastră, Julia Monar, și directorul Echipei Economice Germane în Moldova (GET Moldova), Ricardo Giucci. În cadrul discuției, reprezentanții GET Moldova au prezentat o analiză de ansamblu asupra dezvoltării exporturilor Republicii Moldova în anul 2017. Conform datelor prezentate, anul trecut exporturile de bunuri și servicii s-au majorat cu $545 mil. sau cu 18% față de anul 2016. Principalii factori care au determinat creșterea exportului de servicii cu $164 mil. (16%) au fost dezvoltarea sectorului tehnologiei informației și serviciilor de transport, precum și crearea condițiilor pentru inițierea și dezvoltarea afacerilor în țara noastră.

În corespundere cu dispoziţiile prevăzute de art. 8 (1) (a) i) din Acordul privind aplicarea art. VII al Acordului General pentru Tarife Vamale și Comerț (GATT), 1994 (în continuare, Acord) la care Republica Moldova este parte: