Societatea pe acţiuni (în continuare – SA) este societatea comercială al cărei capital social este în întregime divizat în acţiuni şi ale cărei obligaţii sunt garantate cu patrimoniul societăţii. În conformitate cu art. 2 din Legea nr. 1134/1997 privind societățile pe acțiuni (în continuare – Legea nr.1134/1997), capitalul social al societății se constituie din valoarea aporturilor primite în contul achitării acţiunilor, iar art. 38 alin. (2) din lege stabilește mărimea minimă a acestuia care nu poate fi mai mică de 600 000 de lei.

Grupul de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activităţii de întreprinzător va examina în ședința de astăzi, 28 septembrie, proiectul ordinului cu privire la Lista actelor necesare la vămuirea mărfurilor. Documentul a fost elaborat de Serviciul Vamal în scopul asigurării corecte și transparente a operațiunilor de vămuire a mărfurilor/ bunurilor și pentru respectarea condițiilor din Regulamentul de aplicare a destinaţiilor vamale prevăzute de Codul vamal.   Potrivit proiectului, lista va conține: documente comerciale (factura comercială/invoice, actele care confirmă achitarea cheltuielilor de procurare, transportare, transbordare, asigurare și depozitare și contractul în baza căruia au fost livrate mărfurile);

Persoana fizică cetățean al RM, care nu este angajat prin contract de muncă în RM, activează prin intermediul internetului, prestând servicii nerezidenților (de exemplu, traducerea textelor, formatarea/prelucrarea imaginilor, fișierelor video), activitățile date neavând un caracter permanent, fără a exista angajator sau relații de muncă. Are persoana fizică obligația de a achita impozit pe venit din veniturile obținute în urma acestor activități și ce deduceri vor fi luate în calcul la determinarea venitului impozabil?

Pe parcursul lunii ianuarie a anului 2019 entitatea D SRL i-a achitat entităţii nerezidente Z (rezident al Germaniei) plata pentru servicii de deservire a utilajului și a reținut impozit pe venit la sursa de plată din fecare plată în baza prevederilor art. 91 din CF. În luna curentă nerezidentul i-a prezentat entității D SRL certifcatul de rezidenţă fscală pentru a benefcia de prevederile Acordului între state pentru evitarea dublei impuneri. Urmează de stabilit dacă trebuie să fe efectuate niște rețineri la sursă entitatea D SRL, dacă e necesară reflectarea plăților în continuare în dările de seamă IPC18 și cum poate fi restituit nerezidentului impozitul achitat de la începutul anului?

Ținând cont de modificările operate în Codul fiscal pentru anul 2021, Ministerul Finanțelor a elaborat și propune pentru consultări publice proiectul modificărilor în patru ordine și un Regulament, toate documentele reglementând prezentarea dărilor de seamă cu privire la impozitul pe venit.    Lista categoriilor contribuabililor ce vor prezenta Declarația cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale ONG17 va fi suplinită cu categoria B1 – Instituții private. Această completare este propusă în Ordinul nr.8/2018 privind aprobarea formularului tipizat al Declaraţiei cu privire la impozitul pe venit pentru organizațiile necomerciale.

Trecerea proceselor de administrare a resurselor umane în sfera digitală a fost impulsionată de  pandemie și de necesitatea de a adopta regimul muncii la distanță. Totodată, tendințele arată că salariații și angajatorii intenționează să continue munca la distanță chiar și după pandemie, în regim permanent sau parțial, în funcție de posibilități. Astfel, semnarea electronică a documentelor ce țin de relațiile de muncă și schimbul electronic al acestora au devenit esențiale.   În acest context, în anul 2020 Codul muncii a fost suplinit cu prevederi care permit încheierea, modificarea și încetarea, prin schimbul de documente electronice cu utilizarea semnăturii electronice avansate calificate, a contractului individual de muncă (CIM) care conține clauze privind munca la distanţă[1].

Pentru contribuabilii subiecți ai impunerii cu TVA ponderea impozitelor și taxelor calculate la un leu vânzări a sporit în trimestrul I al anului curent cu 0,0538 lei comparativ cu lunile ianuarie-martie 2020 și a constituit 0,2573 lei. În anul precedent ponderea impozitelor și taxelor calculate era la nivel de 0,2035 lei la un leu vânzări, ceea ce denotă o majorare cu 26%, comunică Serviciul Fiscal de Stat în raportul ce ține de rezultatele monitorizării entităților prin prisma Programului de conformare a contribuabililor.   În ce privește ponderea impozitelor și taxelor achitate la un leu vânzări pentru aceeași categorie de contribuabilii (subiecți ai impunerii cu TVA), comparativ cu trimestrul I din anul precedent aceasta a sporit de la 0,1772 lei până la

La 1 aprilie 2025 intră în vigoare Legea nr. 34 din 29 februarie 2024 cu privire la efectuarea decontărilor în numerar. În acest sens, vă propunem un articol referitor la noile reglementări ce urmează a fi aplicate, publicat anterior în ediția electronică. Dezvoltările și inovațiile în domeniul IT au facilitat și au permis regândirea unor serii de procese, inclusiv a celor economice și financiare.

Conform art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată se reflectă în Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (forma IPC18), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 126 din 4 octombrie 2017.

În conformitate cu prevederile alin. (13) art. 24 din Codul fiscal (CF), în redacția anului 2022, deducerea reziduurilor, deşeurilor şi perisabilităţii naturale se permite în limitele aprobate anual de către conducătorii întreprinderilor, dar fără a depăşi limitele stabilite de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru produsele din tutun de la poziţiile tarifare

Banca Națională a Moldovei (BNM) a luat decizia de a emite seturi de monetărie cu monedele de 1, 2, 5 și 10 lei, în scop de reprezentanță, numismatic sau în calitate de suvenir, la numeroase solicitări parvenite de la instituții publice, organizații comerciale, agenții de turism și cetățeni. Înainte de a plasa comanda de producere, banca centrală solicită potențialilor cumpărători să indice cantitățile indicative pe care ar dori să le procure, fără obligații contractuale la această etapă. Aceștia sunt rugați să expedieze o cerere preliminară la adresa electornică operatiuni.numerar@bnm.md până pe data de 31 octombrie 2018.

În Instrucțiunea privind modul de înregistrare a obligațiunilor emise de autoritățile administraţiei publice locale aprobată prin Hotărârea CNPF nr. 18/1/2018 vor fi operate modificări. Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a elaborat proiectul ce are ca scop impulsionarea plasamentelor publice de obligațiuni emise de autoritățile  publice  locale și facilitarea accesului la respectivele instrumente de către investitori, precum și pentru aducerea în concordanță cu ultimele prevederi, în contextul creării Depozitarului central unic al valorilor mobiliare.   Astfel, principale modificări ce se propun în proiect derivă din derularea programului  ce vizează promovarea obligațiunilor guvernamentale locale

La data de 26 februarie 2021, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul nr.34/ 2021 al Ministerului Finanțelor cu privire la modificarea unor Ordine ale Ministerului Finanțelor, prin care au fost operate unele modificări la Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit (Forma CET18).   Astfel, în Anexa nr.1, la poziția F3, denumirea indicatorului va avea următorul cuprins: „Constatarea veniturilor sub formă de donație a mijloacelor bănești în scopuri fiscale (se indică valoarea pozitivă obținută din diferența (F2 - Venitul total obținut pe parcursul perioadei fiscale))”.  

În articolul respectiv vom examina impozitarea venitului sub formă de royalty cu evidențierea unor aspecte problematice. Ne propunem ca explicațiile oferite mai jos să aducă claritate în partea ce ține de corectitudinea determinării venitului sub formă de royalty, impozitării acestuia și, totodată, să

Care este modul de reflectare în Declarația privind TVA a valorii mărfurilor/ serviciilor procurate și TVA aferentă refacturării cheltuielilor compensate de către locator, atât a întregului volum de mărfuri/servicii, cât și în volum parțial, precum și modalitatea de reflectare în anexele la Declarația TVA a facturilor fiscale aferente refacturării cheltuielilor compensate?  

În prezentul articol vor fi examinate particularitățile procesului de determinare a costurilor unitare ale produselor cuplate și secundare. În acest scop, mai întâi de toate, este necesar de clarificat esența produselor cuplate și de indicat în ce condiții apar acestea.

La data de evidență 31 decembrie 2020, numărul total al patentelor valabile constituia 11473 unități, iar suma totală a taxelor achitate pentru  acestea a depășit 6,45 mil. lei.   Conform datelor publicate de Serviciul Fiscal de Stat, cel mai mare număr de patente de întreprinzător sunt valabile pentru genul de activitate comerţul cu amănuntul la tarabe, tejghele, tonete, în chioşcuri (gherete), pavilioane şi din autovehicule – 5773, iar taxa achitată pentru codul activității 1.1 constituie puțin peste 4,89 mil. lei. Un alt gen de activitate dintre cele mai solicitate de persoanele fizice și legiferat prin patenta de întreprinzător este cel de prestare a serviciilor de frizerie şi cosmetice (1393 acte valabile), suma plătită de deținătorii patentelor fiind de circa 412,13 mii lei.

În cadrul desfășurării activității de întreprinzător agenții economici, conform legislației fiscale, cu respectarea anumitor condiții, pot beneficia de dreptul la restituirea TVA. În acest articol vom examina care livrări de mărfuri și servicii pentru export se consideră la aprecierea sumei TVA spre restituire din buget.    Una din condiții este prevăzută la art.101 alin.(5) din Codul fiscal (CF), conform căruia contribuabilul care a efectuat o livrare scutită de TVA cu drept de deducere, iar aceasta a determinat formarea unei depășiri a sumei TVA la valorile materiale, serviciile, față de suma TVA primită sau care urmează a fi primită de la cumpărători (beneficiari) pentru mărfurile, serviciile livrate, are dreptul la restituirea sumei achitate cu care a fost depăşită TVA la valorile materiale, serviciile procurate în limitele cotei-standard a TVA, stabilite la art.96 lit.a), sau cotei reduse a TVA, stabilite la art.96 lit.b), înmulţite cu valoarea livrării, ce se scuteşte de TVA cu drept de deducere. Totodată, menționăm că, pentru a beneficia de dreptul la restituirea TVA, agentul economic trebuie să fie subiect impozabil al TVA, conform art.112 din CF.

Conform datelor publicate de Biroul Național de Statistică, economia națională a intrat pe o traiectorie ascendentă în trimestrul I al anului curent: produsul intern brut (PIB) a însumat 46,5 mld. lei și a înregistrat o creștere reală cu 1,8%. Relansarea activității investiționale, a consumului intern și a activității economice în sectorul real al economiei sunt factorii determinanți care au favorizat această creștere.   Pe categorii de resurse, influența pozitivă a fost generată de sectoarele în care înviorarea a fost resimțită cel mai mult: comerțul cu ridicata și cu amănuntul (+0,7% contribuție la PIB), industria prelucrătoare (+0,6% contribuție la PIB), informații și comunicații (+0,4% contribuție la PIB), tranzacții imobiliare (+0,4% contribuție la PIB), construcții (+0,4% contribuție la PIB), producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat (+0,3% contribuție la PIB) etc.

Este considerată compromisă suma datoriei persoanei în privința căreia există hotărârea judecătorească privind intentarea procedurii de faliment simplificat?   Opinia instanțelor de judecată    În conformitate cu art.31 alin.(1) din Codul fiscal, se permite deducerea oricărei datorii compromise, conform legislaţiei, dacă această datorie s-a format în cadrul desfăşurării activităţii de întreprinzător. Totodată, noțiunea de datorie compromisă este prevăzută la art.5 pct.32 din CF1, aceasta reprezentând o creanță care este nerambursabilă în cazul în care este întrunită una dintre situațiile indicate, printre acestea fiind și cazul în care persoana juridică sau fizică care desfăşoară activitate de întreprinzător, declarată insolvabilă, nu are bunuri.