Mâine, 15 februarie 2019, va ieși de sub tipar nr. 49-58 al Monitorului Oficial al Republicii Moldova, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale: În PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova:

Banca Naţională a Moldovei va putea prelungi, în mod excepţional, perioada de desemnare a unui administrator temporar, ori de câte ori este necesar, în cazul în care condiţiile de desemnare a administratorului temporar continuă să fie îndeplinite. Deputații au votat astăzi, 27 septembrie 2018, în prima ședință legislativă din sesiunea de toamnă, un proiect de lege ce prevede modificarea art.52 din Legea privind redresarea și rezoluția băncilor.

Ministerul Economiei și Infrastructurii anunță că componenta de granturi pentru întreprinderile mici și mijlocii a Proiectului Ameliorarea Competitivității (PAC II) a fost extinsă până la 30 iulie 2021. Decizia a fost luată de Banca Mondială, la solicitarea MEI, fiind complementată de majorarea plafonului de co-finanțare până la suma 300 mii lei cu scopul asigurării accesului agenților economici din Moldova la finanțare din partea Proiectului pentru a-și lărgi exporturile. Prin intermediul proiectului, peste 100 de întreprinderi beneficiare au mărit volumul afacerii și au creat circa 340 de noi locuri de muncă, generând, în medie, exporturi de peste $232 mii.

1. Actele normative aferente ținerii și organizării contabilității în asociațiile de coproprietari în condominiu Deoarece în practică apar multe întrebări cu privire la modul de organizare și ținere a contabilității de către asociațiile de coproprietari în condominiu (ACC) în articolul respectiv vom examina atât prevederile actelor normative din domeniu, cât și exemple practice.

Lansarea Facilității de Creditare a Tinerilor (FCT), inițiată de Ministerul Finanțelor, a avut loc și este integral bazată pe fondurile disponibile ale liniilor de credit investiționale circulante, finanțate din împrumuturi externe de stat pentru dezvoltarea sectorului real, acordate de Banca Mondială și Fondul Internațional de Dezvoltare Agricolă. Recreditarea tinerilor antreprenori este efectuată prin intermediul Instituțiilor Financiare Participante partenere (IFP) locale interesate, care î-și asumă toate riscurile de credit și au semnate cu Ministerul Finanțelor Contracte de Recreditare.

Autoritățile Republicii Moldova au încheiat cu succes negocierile purtate cu echipa de experți ai Fondului Monetar Internațional (FMI) condusă de Ruben Atoyan, în contextul celei de-a IV-a și celei de-a V-a evaluări a programului economic susținut de FMI. Ca rezultat, Republica Moldova va beneficia în acest an de circa $46,5 mil. pentru o serie de măsuri în vederea creșterii economiei și a nivelului de viață al cetățenilor țării noastre. Totodată, a fost aprobată extinderea programului cu FMI până în luna martie 2020. Despre acestea a anunțat astăzi premierul Maia Sandu în cadrul unei conferințe de presă. Cunoașteți că programul a fost suspendat din cauza deciziilor nepotrivite ale guvernului precedent, în special a celor care țin de amnistia fiscală, dar și a altora, care au dezechilibrat bugetul Republicii Moldova.

Această performanță se datorează ofertelor promoționale lansate de mai multe bănci comerciale, care au redus ratele la creditele ipotecare. Cele mai bune oferte au o dobândă anuală efectivă de circa 10% comparativ cu aproximativ 15% oferite anul trecut.

Mâine, 11 octombrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 306-309 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova: Decret cu privire la promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 209/2016 privind deșeurile (nr. 1288-VIII, 3 octombrie 2019).

În ședința din 29 mai curent Executivul a aprobat proiectului pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr. 405/2005 despre aprobarea Regulamentului privind modul de calculare a cuantumului plății anuale pentru arenda bunurilor agricole. Astfel, plata pentru arenda terenurilor agricole se stabilește în unități bănești, se face în natură, în bani sau în natură și în bani ori într-o altă formă, fiind stabilită la acordul părților contractante, și se efectuează în termenul și în locul prevăzute în contractul de arendă. Aceste prevederi ale Codului civil modernizat, pus în aplicare la 1 martie 2019, și abrogarea Legii nr. 198/2003 cu privire la arenda în agricultură au impus elaborarea proiectului de hotărâre aprobat. Documentul a fost elaborate de către Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Conform prevederilor Codului civil: – părţile contractului de schimb au obligaţia de a transmite reciproc dreptul de proprietate asupra unui bun. Fiecare parte a contractului de schimb este considerată vânzător al bunului pe care îl înstrăinează şi cumpărător al bunului pe care îl primeşte în schimb (art.1195). – asupra contractului de schimb se aplică în modul corespunzător regulile contractului de vânzare-cumpărare (art.1196). – în cazul în care bunurile schimbate nu au aceeaşi valoare, diferenţa de valoare poate fi compensată printr-o sumă de bani, numită sultă, dacă aceasta este prevăzută de contract. Un contract este contract de vânzare-cumpărare, şi nu contract de schimb, în cazul în care sulta depăşeşte valoarea bunului care are valoarea mai mică (art.1197).

Ministerul Finanțelor propune spre consultare documentul ce stabilește regulile pentru toți subiecții implicați în procesul acordării tichetelor de masă, precum și normele ce țin de relațiile angajat-salariat și operator-unitate comercială.

În conformitate cu prevederile art. 103 alin. (1) pct. 12) lit.c) din Codul fiscal, importul de bancnote de la poziţia tarifară 490700300 şi monede metalice de la poziţia tarifară 7118 (inclusiv de bancnote şi monede jubiliare şi comemorative) în monedă naţională,

Ministerul Finanțelor a înaintat pentru consultări publice proiectul legii privind achizițiile în sectorul energetic, al apei, al transporturilor și al serviciilor poștale care transpune parțial în legislația națională Directivele Parlamentului European și a Consiliului privind achizițiile efectuate de entitățile care își desfășoară activitatea în sectoarele date și celor ce țin de pragurile de aplicare pentru procedurile de atribuire a contractelor de achiziții publice.

În luna iunie 2019, creditele noi acordate au constituit 2830,2 mil. lei, în creștere cu 8,7% față de luna iunie 2018, potrivit datelor Băncii Naționale cu referire la evoluția pieței creditelor și a depozitelor în luna iunie curent. Volumul creditelor acordate în moneda națională a constituit 2 078,0 mil. lei, iar cel al creditelor acordate în valută recalculat în lei moldovenești a constituit 752,2 mil. lei. Astfel, ponderea creditelor acordate în moneda națională a reprezentat 73,4%, iar a celor în valută – 26,6%. Împrumuturile acordate în lei au fost reprezentate, preponderent, de cele acordate persoanelor juridice, inclusiv societăților comerciale nefinanciare, care dețin o pondere de 43,8%, iar cele în valută au fost solicitate, în principal, de către societățile comerciale nefinanciare — 96,6%.

Mâine, 13 septembrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 281-288 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. În PARTEA II – Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova • Hotărîre cu privire la aprobarea Planului de acțiuni al Guvernului pentru anii 2019-2020 (nr. 420, 30 august 2019) • Hotărîre pentru modificarea Regulamentului privind salarizarea angajaților din instituțiile medico-sanitare publice încadrate în sistemul asigurării obligatorii de asistență medicală, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 837/2016 (nr. 433, 11 septembrie 2019) • Hotărîre cu privire la alocarea mijloacelor financiare (nr. 434, 11 septembrie 2019)

Scutirea de la plata impozitului pe venit a câștigurilor de la loterii și/sau pariuri sportive ar putea fi anulată. În Parlament este înregistrat un proiect de lege pentru modificarea Codului fiscal, ce are ca scop abrogarea unor facilități fiscale. Astfel, poate fi exclusă lit. p1 din art.20 al Codului fiscal, ce prevede că câştigurile de la loterii şi/sau pariuri sportive constituie surse de venit neimpozabile. În acest sens, în nota proiectului se menționează că statul nu ar trebui să vadă asemenea sectoare ale economiei ca o sursă indispensabilă pentru veniturile bugetului, fiind indicată o viziune pe termen lung în vederea reglementării clare a acestora. Totodată, autorul inițiativei consideră că această facilitate comportă un risc sporit de spălare a banilor sau de oficializare a mitei, or banii de proveniență neclară pot fi declarați drept câștiguri în loterie.

Actualul Regulament cu privire la modul de declarare a valorii în vamă a mărfurilor, aprobat prin HG nr. 974 în vigoare din noiembrie 2016, stabilește modul de determinare și declarare a valorii în vamă a mărfurilor introduse pe teritoriul vamal al RM precum și procedura de control al corectitudinii determinării valorii în vamă. Urmare aprobării Regulamentului au fost oferite un șir de beneficii importatorilor, cum ar fi:

Oricare persoană fizică - utilizator al internetului la accesarea navigatorului web (browser) „a fost atacat” de anunțurile pop-up (publicitate care iti sare în fața ochilor) cu reclama diverselor jocuri de noroc online. Mulți dintre utilizatori nu ezită să-și încerce norocul, dar nu toți cunosc care sunt diferențele dintre un joc de noroc care este desfășurat cu respectarea reglementărilor legale și unul care nu respectă prevederile legislației în vigoare ale Republicii Moldova cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc. În asemenea situații, nu toți cunosc cum pot aceste jocuri online să-i creeze probleme beneficiarului de câștig când se ajunge la impozitarea acestor venituri.   În astfel de situații apar intrebări cu privire la corectitudinea declarării și achitării impozitului pe veniturile obținute de către persoanele fizice beneficiari ai câștigurilor din jocurile de noroc online.

Tichetele de masă trebuie privite ca un pas al statului în întâmpinarea mediului de afaceri din Moldova. Declaraţia a fost făcută în cadrul interviului publicat de revista „Bănci & Finanțe — PROFIT”, cu genericul „Tichetele de masă – motorul capitalismului?”, de economistul IDIS «Viitorul», Veaceslav Ioniță, care susține că mediul de afaceri din Republica Moldova de mult timp a discutat subiectul cu privire la introducerea conceptului de „pachet social”.

Cu o săptămână înainte de lansarea evenimentului Moldova Business Week 2020, organizatorii au desfășurat o conferință în cadrul căreia au oferit mai multe detalii despre agenda unuia din cele mai importante evenimente economice ale anului. După cum a anunțat directorul Agenției de Investiții din Moldova, Rodica Verbeniuc, la ediția din acest an sunt așteptați peste 1500 de participanți – oficiali, potențiali investitori, antreprenori, oameni de afaceri din 24 de țări, printre care sunt România, Belgia, SUA, Grecia, Armenia, Israel, Turcia, Iordania, China, Emiratele Arabe Unite, India, Rusia, precum și din țara noastră.