Întreprinderea „X” plătitor al TVA, conform contractului de comision având calitate de comitent, a transmis bunurile întreprinderii „Y”. Este necesar în cazul dat, la emiterea facturii fiscale, de a indica în rd. 7 „Redirijări” mențiunea „Non livrare”?

Întrebare: Entitatea, pe parcursul perioadei fiscale 2024, a procurat un mijloc fix, exploatat anterior datei dobândirii acesteia (mijloc fix exploatat de către furnizor până la vindere). Mijlocul fix corespunzător a fost pus în exploatare în aceiași perioadă fiscală, deci în anul 2024.

Serviciul Fiscal de Stat a avut o întrevedere cu un grup de executori judecătorești privind utilizarea Sistemului Informațional Automatizat „Crearea şi circulația documentelor electronice” (SIA CCDE). La întrunire au participat și reprezentanții Instituției Publice „Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe”.

Potrivit art.11 alin.(1) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare. În condițiile art. 12 alin. (3) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017, pentru operațiunile prevăzute la alin.(1) al articolului menționat care au caracter internațional, drept documente primare pot servi documentele aplicate în practica internațională sau cele prevăzute de contract.

Proiectul hotărârii de Guvern prin care se propune aprobarea Regulamentului cu privire la evidenţa unică a contravenţiilor, a cauzelor contravenționale şi a persoanelor care au săvârşit contravenții și crearea Registrului de stat al contravenţiilor – SIA ECPSC, a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 25 martie 2021.   Sistemul reprezintă un ansamblu de resurse și tehnologii informaționale, mijloace tehnice de program și metodologii, aflate în interconexiune și destinate evidenței contravenţiilor, a cauzelor contravenţionale şi a subiecților,

În ședința plenară din 15 decembrie 2023, Parlamentul a votat în lectura a doua Legea nr. 390/2023 pentru modificarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015). Astfel, modificările publicate în Monitorul Oficial din 30 decembrie 2023, au intrat în vigoare la data de 1 ianuarie 2024 și au drept scop

 Studiu de caz: În anul 2020, persoana fizică a procurat în străinătate un automobil cu defecțiuni tehnice pe motiv că a fost implicat întrun accident. Automobilul a fost procurat în valută străină (la momentul procurării, echivalent cu 120 mii lei moldovenești), suplimentar fiindachitate drepturile de import în sumă de 45 mii lei. Luând în considerare faptul că automobilul era avariat, proprietarul l-a reparat, cheltuind circa 60 mii lei. În decembrie 2020 persoana fizică a vândut automobilul la prețul de 210 mii lei. Care sunt obligațiile fiscale generate de vânzarea automobilului și, la aprecierea venitului impozabil, se va ține cont de cheltuielile legate de reparația imobilului?   

În procesul înregistrării și evaluării bunului imobil construit de familia noastră, departamentul cadastral a indicat în destinație „locativ”, dar în realitate această construcție este un business-centru. Acum am primit avizul de plată la impozitul pe avere, în care este inclusă și clădirea centrului de business. Ce trebuie să întreprindem pentru a exclude acest obiect din avizul de plată?   Conform art. 2873 alin. (1) din Codul fiscal, obiect al impunerii cu impozit pe avere  constituie bunurile imobiliare cu destinaţie locativă, inclusiv căsuțele de vacanță (cu excepţia terenurilor), precum şi cotele-părţi, a căror totalitate întruneşte cumulativ următoarele condiţii: 

La etapa actuală, Republica Moldova a abordat un model de legislație în favoarea consumatorului, reglementând mai multe mecanisme de protecție a acestuia. Raporturile în domeniul protecţiei consumatorilor sunt reglementate prin Codul civil, Legea nr. 105/2003 privind protecţia consumatorilor ( Legea nr. 105/2003),

Lista documentelor necesare a fi anexate de plătitorul vamal la cererea de restituire a drepturilor de import sau de export plătite în plus va fi redusă, fiind excluse documentele aferente cesiunii creanței, notificarea privind cesiunea creanței și solicitarea de a efectua stingerea datoriilor față de bugetul public național, contractul de cesiune a creanțelor și actul de verificare în original între plătitorul vamal și creditor, întocmit la ziua depunerii cererii.   Guvernul a aprobat în ședința astăzi, 22 decembrie curent, proiectul hotărârii cu privire la modificarea Regulamentului privind restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus, aprobat prin HG nr.879/2014.

O persoană fizică – pensionară a încheiat un contract de arendă cu o gospodărie țărănească (de fermier). Potrivit acestuia, plata de arendă pentru terenul agricol a fost stabilită în formă nemonetară (grâu). După 6 luni după semnarea contractului, persoana fizică a vândut terenul. Ce venituri urmează să declare persoana fizică în Declarația cu privire la impozitul pe venit (CET18)?

La etapa actuală de dezvoltare a mediului de afaceri autohton, în rândul agenților economici (patronilor) a apărut necesitatea de liberă asociere a acestora din diverse domenii de activitate, pentru protecţia drepturilor și reprezentarea intereselor lor în relaţiile cu autorităţile publice, cu sindicatele, precum și cu oricare alte organizaţii neguvernamentale pe plan național și internațional, în conformitate cu prevederile statutelor patronatelor și legislației în vigoare.

34.6.2 Se eliberează bonul de casă în cazul achitării cu cardul bancar (cardul de plată)? 32.1.11 Care este procedura de luare la evidență fiscală a persoanei fizice ce practică activitate profesională în sectorul justiției?

1. (29.1.3.5.21) În ce mod urmează a fi dedus costul licenței în condițiile anulării obligației de licențiere aferent activității respective? 2. (29.1.3.7.5) Este obligată entitatea care efectuează o sponsorizare în scopuri filantropice în formă nemonetară să elibereze factura fiscală?

Situația financiară redă o parte din imaginea generală care se poate percepe asupra dezvoltării entităţii. În aşa fel se ajută la perceperea

Este în drept persoana fizică, fondatorul SRL ,,X”, să vândă partea sa socială societății și nu altui fondator? Ce consecințe fiscale pot surveni în situația examinată?

Prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 34 din 29.03.2023 (în continuare – OMF nr. 34/2023) au fost efectuate modificări și completări la Planul de conturi contabile în sistemul bugetar și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobate prin Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 216 din 28.12.2015 (în continuare – OMF nr. 216/2015).

Potrivit Planului de control a subdiviziunilor de control ulterior din cadrul Serviciului Vamal pentru anul 2022 efectuat prin audit postvămuire (transferați și planificați), autoritatea vamală va desfășura  verificări la 79 agenți economici.   Potrivit Regulamentului cu privire la procedura de realizare a controlului ulterior de către organele vamale aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.1000/2018, activitatea de control ulterior se organizează şi se desfăşoară în baza politicii de control anuale şi a planurilor anuale de control, realizate în urma aplicării studiilor de analiză a riscurilor şi aprobate de conducerea Serviciului Vamal, în baza controalelor inopinate și precum şi în baza declarațiilor vamale validate pe culoarul albastru de control vamal.

Potrivit art. 1 din Legea cambiei nr. 1527/1993 (Legea nr. 1527/1993), cambia este un titlu de credit care reprezintă o creanță scrisă, ce oferă posesorului acesteia dreptul cert și exigibil de a cere la scadența creanței de la debitor, iar în caz de neonorare a acestei cereri și de la alte persoane obligate prin cambie, achitarea sumei de bani indicate. Cambiile se emit în calitate de instrument de plată pentru mărfurile livrate, lucrări executate și servicii prestate. Subsecvent, conform prevederilor art. 3 pct. 6) și art. 4 alin. (6) și (7) din Legea nr. 62/2008 privind reglementarea valutară (Legea nr.

Progresul tehnologic ne dă peste cap realitatea legislativă fiscală, precum şi practica contabilă existentă. Apar diverse situații, din ce în ce mai complexe, generate de noile forme de business şi metodele/instrumentele moderne de plată. În momentul de faţă, deseori se întâmplă că produsele IT pot fi valorificate („monetizate”) de către dezvoltatori (companii IT) prin intermediul publicității, aceasta de multe ori fiind unica posibilitate de a obține venituri din dezvoltarea şi crearea acestor produse software: aplicații, website-uri etc.