În cadrul ședinței Comisiei parlamentare agricultură și industrie alimentară din 23 noiembrie 2022 a fost examinat și avizat pozitiv proiectul inițiativei legislative a unui grup de deputați care vin cu instituirea în Codul fiscal a normei ce prevede scutirea de impozitul pe venit obţinut din desfăşurarea nemijlocită a activității din sectorul zootehnic pentru o perioada de 5 ani, precum și a sumei reinvestită în sectorul zootehnic și cel de prelucrare a producției agroalimentare autohtone, indiferent de tipul de proprietate și domeniul de activitate a acestora.

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește că, impozitul pe venit la sursa de plată se reţine, în mod obligatoriu, de către orice: a) persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103; b) nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151);

Cea mai mare contribuție la formarea veniturilor FAOAM o vor avea primele de asigurare obligatorie de asistență medicală achitate de angajați. Totodată, se estimează că, din contul altor venituri (cota din impozitul unic perceput de la rezidenții parcurilor IT, donații, dobânzi, amenzi, sancțiuni și alte încasări) vor fi încasate 144,5 mil. lei sau cu 46,7% mai mult decât în anul 2022.

Particularitățile anului 2020 au determinat necesitatea identificării și promovării unor măsuri ce au drept scop atenuarea efectelor crizei pandemice și relansarea economiei naționale, prin diminuarea presiunii fiscale, implementarea de noi mecanisme de subvenționare, de comun cu perfecționarea reglementărilor fiscale prin reguli clare de impozitare bazate pe echitate, simplitate și asigurarea previzibilității impunerii. În acest sens, se propune redarea concisă a modificărilor de natură fiscală și vamală pentru anul 2021, care se regăsesc în Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative (Legea nr. 257/2020) și Legea nr. 60/2020 privind instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător și modificare a unor acte normative (Legea nr. 60/2020) pentru o viziune de ansamblu asupra reglementărilor ce produc efecte juridice începând cu 1 ianuarie 2021.

Serviciile înregistrate în Registrul de stat al serviciilor publice vor fi prestate cetățenilor, în mod prioritar, electronic, prin intermediul ghișeului unic, cu utilizarea portalului guvernamental al serviciilor publice.   În MO din 4 februarie curent a fost publicată Legea nr. 234 din 23 decembrie 2021 cu privire la serviciile publice, ce va reprezenta cadrul normativ pentru prestarea serviciilor publice, asigurând accesibilitatea, calitatea serviciilor și eficiența prestării acestora, cu realizarea unui echilibru între satisfacerea intereselor beneficiarilor de servicii publice și a interesului public.

Prevederi generale privind combaterea întârzierii în executarea obligațiilor de plată în temeiul contractelor încheiate între profesioniști sau între profesioniști și autoritățile publice. În acest articol ne propunem să analizăm cadrul normativ recent,

În cadrul ședinței din 27 februarie 2023, prin Dispoziția nr. 61 a aprobat modificări și completări la prevederile pct. 1 din Decizia nr. 45, ce au fost elaborate în vederea asigurării securității RM și stabilității sectorului financiar, precum și în scopul excluderii riscurilor de spălare a banilor și de finanțare a terorismului.

Din lista prohibiţiilor stabilite de Codul Vamal (CV) pentru introducerea şi scoaterea din Republica Moldova a mărfurilor şi mijloacelor de transport va fi exclusă cea ce ține de interdicția importului a părţilor şi a accesoriilor uzate pentru autovehicule. Astăzi, 17 februarie, Parlamentul a votat în prima lectură cu 57 voturi modificarea respectivă la art.20 din CV.   Anterior proiectul a fost avizat de nouă comisii parlamentare și de Executivul RM, care a precizat în Hotărârea Guvernului nr.75/2022 că proiectul urmărește contracararea importului ilicit a pieselor de schimb de mâna a doua, precum și legiferarea plasării acestora pe piața internă, ceea ce va asigura majorarea încasărilor în buget prin achitarea impozitelor și taxelor vamale la introducerea legală a respectivelor piese în țară.

Casa Naţională de Asigurări Sociale reaminteşte că data de 25 iulie 2019 este termenul-limită de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat, iar în conformitate cu anexa nr.1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, plătitori sunt: – categoriile de angajatori specificaţi la pct. 1.1-1.6 din anexa menţionată, care au obligaţia să achite contribuţiile de asigurări sociale de stat obligatorii calculate pentru luna iunie curent până la data de 25 iulie 2019 inclusiv;

În conformitate cu prevederile art. 8 alin. (2) lit. c) și e) din Codul fiscal (CF), contribuabilul este obligat să ţină contabilitatea conform formelor şi modului stabilit de legislaţie, să întocmească şi să prezinte Serviciului Fiscal de Stat (SFS) şi serviciului de colectare a impozitelor şi taxelor

Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS) reaminteşte că, la data de 25 iunie 2019, expiră termenul-limită de plată a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii la bugetul asigurărilor sociale de stat. În conformitate cu anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale, până la expirarea termenului sunt obligați să achite contribuțiile:

Conform prevederilor art. 4 din Legea insolvabilității nr. 149/2012 (Lege), participanţi la procesul de insolvabilitate sunt: administratorul provizoriu, administratorul insolvabilităţii, lichidatorul, creditorii, adunarea creditorilor, comitetul creditorilor, debitorul sau - după caz, reprezentantul debitorului, alte organe şi persoane stabilite în lege.

Conform prevederilor art. 667 din Codul civil,(CC) gajul este dreptul real în al cărui temei titularul (creditorul gajist) poate pretinde, din valoarea obiectului gajului, satisfacerea creanţelor sale garantate cu preferinţă faţă de ceilalţi creditori ai titularului obiectului gajului (debitorul gajist). Valabilitatea gajului depinde de valabilitatea obligaţiei garantate prin gaj.

Articolul 90 alin.(1) din Codul fiscal stabilește următoarele persoane responsabile de a reține impozitul pe venit la sursa de plată: orice persoană (contribuabil) care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor care desfăşoară activităţi independente conform cap. 102 şi activităţi în domeniul achiziţiilor de produse din fitotehnie şi/sau horticultură şi/sau de obiecte ale regnului vegetal conform cap. 103, nerezident care desfăşoară activitate conform art.5 pct.151), reprezentanţă permanent, instituţie, organizaţie, inclusiv orice autoritate publică şi instituţie publică.

Controlul fiscal la persoana fizică demarează în baza deciziei de inițiere a controlului fiscal. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) efectuează citarea persoanei fizice supuse verificării pentru a o înștiința despre inițierea controlului fiscal. Citația se va emite în conformitate cu prevederile art. 226 alin. (1)–(3) din Codul fiscal (în continuare – CF).

Are obligația de emitere a facturii fiscale executorul judecătoresc la încasarea onorariului?   În conformitate cu prevederile art.2 alin.(1) din Legea nr.113/2010 privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc este persoană fizică învestită de stat cu competenţa de a îndeplini activităţi de interes public prevăzute de legea prenotată şi de alte legi. În exercitarea atribuţiilor de serviciu, executorul judecătoresc este exponentul puterii de stat.  

Dat fiind faptul că actele normative din domeniul contabilității și raportării financiare nu prevăd reguli speciale privind particularitățile contabilității în Asociațiile de proprietari din condominiu, în contextul legislației existente în vigoare, în continuare va fi analizat modul de organizare și ținere

La 1 aprilie 2025 intră în vigoare Legea nr. 34 din 29 februarie 2024 cu privire la efectuarea decontărilor în numerar. În acest sens, vă propunem un articol referitor la noile reglementări ce urmează a fi aplicate, publicat anterior în ediția electronică. Dezvoltările și inovațiile în domeniul IT au facilitat și au permis regândirea unor serii de procese, inclusiv a celor economice și financiare.

Persoana fizica Z desfășoară activitate profesională în sectorul justiției prin intermediul cabinetului avocatului. Totodată, pe parcursul anului acesta obține venit din darea în arendă sau locațiune a proprietății imobiliare unui agent economic. Apare obligația de prezentare a Declarației cu privire la impozitul pe venit de către persoana fizică? Dacă da, prin care declarație privind impozitul pe venit își va declara obligațiile fiscale?

În octombrie 2017 avocatul a încheiat cu un client contract de asistență juridică în sumă de 6 000 lei pentru prezentarea intereselor în instanța de judecată în 12 ședințe, câte 500 lei pentru fiecare. În darea de seamă cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2017 avocatul a declarat suma de 6 000 lei și a achitat impozitul pe venit din toată suma.