Începând de astăzi, 6 octombrie, cetățenii Moldovei care se află în Italia, pot trimite acasă până la 1000 de euro prin intermediul Poștei Moldovei, la un comision de numai 5 euro. Realizarea a fost posibilă în urma semnării Acordului dintre ÎS „Poșta Moldovei” și Poșta Italiană. La aceeași înțelegere s-a ajuns și cu autoritățile poștale din Portugalia și Spania, astfel încît în scurt timp să înceapă transferurile și din aceste țări.

Ministrul Tehnologiei Informaţiei şi Comunicaţiilor, Pavel Filip, a declarat astăzi că în era informațională, când oamenii scriu tot mai puține scrisori iar presa scrisă este înlocuită de cea electronică, viitorul Poștei este în dezvoltarea unor servicii noi, solicitate de populație, cum este cel al transferurilor băneşti. Ministrul a făcut declarația în cadrul unei întâlniri cu angajații Direcției Poștale Chișinău, cu ocazia aniversării de 70 de ani ai întreprinderii. În acest context, ministrul a precizat că de ieri a intrat în vigoare acordul privind transferurile bănești din Italia la un comision de numai 5 euro. Potrivit lui Pavel Filip, deja au fost făcute primele 5 transferuri din această țară şi în curând se vor porni transferurile prin rețeaua oficiilor poștale din Spania și Portugalia.

Portugalia ar trebui să semneze un acord de precauţie cu Uniunea Europeană pentru a-şi asigura revenirea cu suces pe pieţele financiare după finalul programului de bailout convenit în 2011, care se va încheia în luna mai, consideră fostul ministru al Finanţelor Fernando Teixeira dos Santos. "Aşa-numitul program de precauţie ar fi mai potrivit", a declarat Teixeira dos Santos într-un interviu acordat Bloomberg.

Anumite economii dezvoltate din zona euro, precum Belgia, Finlanda sau Franţa, ţări care se confruntă cu creşterea masivă a costurilor cu forţa de muncă, riscă să piardă din competitivitate şi să alunece la periferia zonei euro, potrivit unei analize a companiei de cercetare macroeconomică Capital Economics. Autorii raportului au analizat evoluţia costului mediu cu forţa de muncă pe unitate produsă în statele din zona euro şi au observat că economiile dezvoltate, în special Belgia, Finlanda şi Franţa, au înregistrat creşteri masive în ultimii patru ani, atât în termeni absoluţi, cât şi raportat la media din zona euro.

Ministrul Muncii, Protecției Sociale și Familiei, Valentina Buliga și Ministrul Protecției Sociale și Muncii a Republicii Lituania, Algimanta Pabedinskienė au semnat Acordul privind securitatea socială, care reglementează acordarea bilaterală a pensiilor, a ajutorului de deces și a pensiilor de incapacitate de muncă. Documentul prevede că cetăţenii moldoveni încadraţi în câmpul muncii în Lituania vor putea primi pensie calculată pentru perioada de cotizare realizată în acest stat.

Guvernul portughez va oferi, începând din luna aprilie, 60 de automobile de lux pe an într-o loterie pentru cetăţenii corecţi, transformând bonurile fiscale în bilete de concurs, campanie prin care speră să reducă puternic evaziunea fiscală şi să pună piedică economiei subterane. Guvernul încurajează astfel cetăţenii consumatori să ceară peste tot, la cafenele, ateliere auto sau coafeze, bonuri fiscale inscripţionate cu numărul personal de identificare fiscală, sperând să obţină ajutorul populaţiei în lupta împotriva evaziunii fiscale şi economiei subterane, estimată la aproape 20% din PIB, potrivit Financial Times.

România a înregistrat în luna august a doua cea mai ridicată rată anuală a inflaţiei din UE (1,3%), fiind devansată doar de Marea Britanie şi Austria (ambele cu 1,5%), un nivel ridicat faţă de cel înregistrat la nivelul UE 28, unde rata anuală a inflaţiei s-a menţinut la 0,5%, conform datelor publicate miercuri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Comparativ cu iulie 2014, inflaţia a crescut în nouă state membre, a rămas stabilă în două ţări şi a scăzut în 17 state membre (inclusiv în România de la 1,5% la 1,3%).

Guvernul francez a anunţat, miercuri, că va rata anul viitor şi în 2016 ţinta de reducere a deficitului bugetar la 3% din produsul intern brut, dar a avertizat că nu va lua măsuri suplimentare de austeritate, în ciuda presiunilor Uniunii Europene, informează AFP. Proiectul de buget pentru 2015 prevede un deficit bugetar de 4,3% din PIB, faţă de 4,4% la finalul acestui an. Indicatorul ar urma să ajungă în 2017 la nivelul de sub 3% stabilit de Uniunea Europeană.

România a coborât un loc în clasamentul trimestrial al atractivității investițiilor în proiecte de energie regenerabilă, până pe locul 32, cu active de peste 6 miliarde de euro puse în funcțiune, potrivit ierarhiei EY Renewable energy country attractiveness index (RECAI).

Economia Italiei, a treia ca mărime a zonei euro, a reintrat în recesiune, comenzile pentru industria manufacturieră a Germaniei, motorul de creştere al Europei, au înregistrat cea mai abruptă scădere din ultimii trei ani, iar analiştii puternicei şi influentei bănci americane Gold­man Sachs atenţionează că vremurile de relaxare pe pieţele de finanţare se apropie de sfârşit pentru ţările de la periferia uniunii monetare. Toate aceste avertismente se aprind în Europa pe măsură ce se întinde umbra crizei geopolitice.

Aproape jumătate dintre economiile din zona euro nu au înregistrat creştere economică în al doilea trimestru al acestui an, relevă datele unei recente analize a companiei internaţionale de consultanţă PwC, dată joi publicităţii. Pe de altă parte, câteva dintre statele de la periferia zonei euro au în prezent o creştere economică mai rapidă decât cea a motorului economic franco-german.

Germania va raporta, probabil, creştere economică mai slabă decât Spania la finalul celui de-al doilea trimestru, pentru prima oară în mai bine de cinci ani, pe fondul unei încetiniri a revenirii economiei, potrivit unei estimări a Bloomberg. Cea mai importantă economie a Europei a scăzut în perioada aprilie-iunie, potrivit unei anchete realizate de Bloomberg. Produsul Intern Brut (PIB) al Germaniei a avut un declin de 0,1%, aceasta fiind prima scădere din 2012 până în prezent.

Comisia Europeană a anunţat marţi că a acordat o finanţare de un miliard de euro pentru un număr de 19 proiecte destinate creşterii producţiei de energii verzi, printre care se numără şi 300 milioane de euro pentru un proiect de captare a CO2 în Marea Britanie, transmite AFP.

şeful Serviciului Fiscal de Stat, Ion Prisăcaru, participă, în perioada 03-05 iulie curent, la cea de-a XVIII-a Adunare Generală IOTA, care se desfăşoară la Belgrad, Serbia. Forul internaţional, desfăşurat sub genericul ,,Fii acolo la timpul potrivit-cel mai bun impact in timp util: implicarea contribuabililor si utilizarea de informaţii, de date si alte intervenţii pentru a influenţa comportamentul de confirmare!”, găzduieşte peste 150 de participanţi din cadrul administraţiilor fiscale si organisme internaţionale de profil, inclusiv conducătorii administraţiilor fiscale din 48 tari membre, oficiali de rang înalt din cadrul guvernului Serbiei, Uniuni Europene, OECD, FMI, practicieni fiscali, cercetători şi oaspeţi speciali.

Aproape 62% dintre locurile de muncă din România sunt în pericol să dispară din cauza automatizării activităţilor, rata fiind cea mai ridicată din Uniunea Europeană (UE), unde media se situează la 54%, conform unui studiu publicat de institutul Bruegel. În rândul celor 28 de state UE, riscul de computerizare a locurilor de muncă variază de la 46,69% în Suedia la 61,93% în România, arată studiul, publicat de economistul Jeremy Bowles.

Tinerii care trăiesc în vestul Europei sunt mai dezamăgiţi de Europa decât cei din Est, deşi salută libertatea de circulaţie, schimburile culturale sau accesul la informaţii, relatează AFP. În Portugalia, ţară marcată de trei ani de austeritate, euforia iniţială a lăsat loc dezamăgirii, căreia îi cad pradă mai ales tinerii, din ce în ce mai puţin prezenţi la vot. La polul opus, tinerii români, încă sub dictatură în urmă cu 25 de ani, apreciază valorile europene care le-au permis o luptă mai eficientă împotriva corupţiei şi amelioarea nivelului de trai.

Un clasament mondial privind drepturile lucrătorilor a fost lansat recent de Confederaţia Internaţională a Sindicatelor (ITUC). Acesta costată că țările din Africa sunt cele mai rele locuri pentru a fi angajat. Țările au fost evaluate pe o scară de la 1 ( cel mai bun) la 5 ( cel mai rău) și au fost analizați 97 de indicatori.

Aproape 70% dintre germani vor să muncească până la 35 de ore pe săptămână, potrivit unui sondaj realizat de sindicatul IG Metall în rândul a 500.000 de persoane, membre sau nu ale organizaţiei. Potrivit sondajului, 45% dintre persoanele intervievate vor o săptămână de lucru de 35 de ore, 18,5% vor să muncească între 21 de ore şi 34 de ore, iar 4,8% mai puţin. În prezent, 17,9% dintre participanţii la cercetare muncesc 35 de ore, iar circa 9% mai puţin.

După ce a iniţiat o campanie a „ruşinii“ împotriva celor care nu plătesc taxele, a mărit salariile inspec­to­ri­lor fiscali şi a oprit numirile politice în administraţiile fis­cale, Slovacia a demarat o loterie a taxelor pe care mi­zează pentru creşterea veniturilor din taxa pe va­loarea adăugată (TVA) şi pentru combaterea evaziunii cu sprijinul cetăţenilor.

Două treimi, respectiv 67 din cele 102 de noi fabrici auto anunţate că vor fi construite în perioada 2013 — 2020 la nivel global vor fi în Asia, în vreme ce Europa încă suferă din cauza capacităţii de producţie auto excedentare, arată datele unui raport realizat de PwC. Analiştii anticipează o creştere de 53% din 2013 până în 2020 a vânzărilor de maşini noi, până la 29,6 milioane de vehicule uşoare — ceea ce echivalează cu 10,3 milioane de unităţi suplimentare.