Costurile indirecte de producție sunt costuri care nu pot fi identificate în mod direct și precis pe obiecte de cost (produs, serviciu etc.). Sunt mai multe metode și tehnici de repartizare a costurilor indirecte de producție, care, în funcție de mai multe criterii pot fi utile diverselor tipuri de activități, precum în funcție de tipul produselor fabricate și/sau serviciilor prestate, de particularitățile procesului de fabricație, de volumul de fabricație a altor particularități specifice.

Funcția de bază a contabilității autorităților/instituțiilor bugetare este funcția de informare. Informațiile din rapoartele financiare alimentează sistemul decizional al managementului administrației publice centrale și locale, precum și alți utilizatori (guvernul Republicii Moldova și altor state, creditorii, investitorii, donatorii, finanțatorii, mass-media, populația etc.) cu informații despre executarea bugetelor, starea decontărilor și resursele patrimoniale ale statului.

Entitatea a încheiat contract cu o companie de prestare a serviciilor de pază şi antiincendiu. Valoarea «Instalarea sistemei de semanlizare pază şi antiincendiu» constituie: serv 1*34038.67 lei, inclusiv TVA. Cum se reflectă la intrări această operaţiune, atât în scopuri financiare cât şi fiscale? Potrivit Catalogului mijloacelor fixe, în ce grupă se include, care este durata de functionare utilă?

În ultima perioadă s-a răspândit fenomenul parteneriatului public-privat (PPP) în diferite domenii de activitate economică. Acest tip de cooperare dintre mediul public şi cel privat atât sub aspect financiar, cât şi managerial, are menirea de a îmbunătăți infrastructura socială a anumitor domenii particulare şi de a spori calitatea serviciilor prestate populației.

Aspecte generale Pe pagina web1 a Ministerului Finanţelor, în conținutul versiunii plasate a IFRS2, recepționate la 4 ianuarie 2018, se regăsește și Standardul Internaţional de Raportare Financiară 16 „Contracte de leasing”. Noul standard, care va înlocui actualul IAS 17 „Contracte de leasing”, devine obligatoriu pentru perioadele de raportare cu începere de la 1 ianuarie 2019. Aplicarea anticipată este permisă entităților, care utilizează deja IFRS 15 „Venituri din contracte cu clienții”3.

Intru executarea prevederilor Legii contabilității nr. 113- XVI din 27 aprilie 2007 (republicată in Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr. 27-34, art. 61) și Hotărarii Guvernului Republicii Moldova nr. 238 din 29 februarie 2008 „Privind aplicarea Standardelor Internaționale de Raportare Financiară pe teritoriul Republicii Moldova” (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2008, nr. 47-48, art. 302),

În Republica Moldova, prin prisma prevederilor art.103 alin. (1) pct. 29) din Codul fiscal (CF), se acordă facilităţi fiscale mijloacelor fixe utilizate nemijlocit la fabricarea produselor, prestarea serviciilor şi/sau executarea lucrărilor, destinate includerii în capitalul social. Această facilitate reprezintă premise favorabile atragerii investiţiilor străine şi stimulării fondatorilor de a investi mijloacele proprii în dezvolarea entităţilor. Obiectivul prezentului articol îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente includerii mijloacelor fixe în capitalul social cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acestora.

Nomenclatura combinată a mărfurilor Republicii Moldova (NC), aprobată prin Legea nr. 172 din 25.07.2014 (MO Nr. 231-237/529), pare a fi un instrument dificil de lucru, atunci când urmează a fi identificat codul mărfii, detalizat la nivel de nouă cifre, pentru părțile și accesoriile de autovehicule. Datorită faptului că NC conține mai mult de 10 mii de coduri tarifare fără aplicarea Regulilor generale de interpretare, clasificarea ar fi greu de realizat.

Începând cu 1 ianuarie 2017, au intrat în vigoare Indicațiile metodice privind contabilitatea și prezentarea informațiilor în situațiile financiare ale Asociațiilor de Economii și Împrumut (AEÎ), aprobate în baza Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 166 din 30.12.2016 (Indicații metodice). Aceste indicații sunt conformate cerințelor și conținutului ultimelor modificări și completări aferente actelor normative ce reglementează activitatea AEÎ, modul de contabilizare a acestei activități și de prezentare a informațiilor în situațiile financiare ale AEÎ.

Consumatorii vor achita un tarif pentru producerea şi transportarea apei, precum şi unul pentru preluarea sau epurarea apelor uzate. Un proiect de lege ce prevede modificarea şi completarea Legii privind serviciul public de alimentare cu apă şi de canalizare este propus spre consultare de Ministerul Mediului.

Respectarea principiului continuității activității este unul dintre aspectele cu importantă majoră pentru utilizatorii situațiilor financiare ale unei entități, mai ales în contextul actual, marcat de instabilitate. Vă reamintim că conceptul de continuitate a activității pornește de la premisa că entitatea își va continua activitatea pe o perioadă de minimum douăsprezece luni de la data rapor¬tării situațiilor financiare, în condiții normale de activitate, fără a intra în procedura de lichidare sau faliment.

În ultima perioadă, tot mai frecvente sunt cazurile în care fondatorul întreprinderii de stat sau societății pe acțiuni în care cota statului depăşeşte 50% din capitalul social (statul) solicită majorarea capitalului social cu surplusul din reevaluarea activelor imobilizate. Motivele invocate se bazează pe faptul că entitățile menționate au fost dotate cu imobilizări (în mare parte clădiri, edificii etc.) de către stat, valoarea acestora, consemnată în capitalul social fiind valoarea stabilită la data depunerii în capitalul social al entității (fondării). Ulterior, valoarea de piață a activelor menționate a suferit modificări, de regulă în partea majorării acesteia.

Notarul public „X” a procurat un autoturism, la preț de 484 000 lei, pe care îl folosește în activitatea notarială (deplasări la domiciliul clientului, deplasări la diferite seminare etc.). Din care valoare se va calcula uzura acestui autoturism în scopuri fiscale: din 200000 lei sau din 484 000 lei?

Normele actuale contabile prevăd obligativitatea calculării amortizării aferente mijloacelor fixe conservate. Astfel în activitatea entităților apar întrebări privind gestiunea, contabilizarea și abordările fiscale aferent imobilizărilor corporale conservate.

SRL „Y” intenționează să desfășoare activitate de întreprinzător în domeniul comerțului în spațiul comercial luat în locațiune (chirie). Pe parcursul anului 2016 întreprinderea a suportat anumite cheltuieli pentru amenajarea zonei de parcare și a câtorva locuri de așteptare acoperite aflate lângă spațiul închiriat. Valoarea investițiilor pentru amenajarea acestor spații depășește valoarea contractuală a locațiunii achitată pentru spațiul comercial. SRL „Y” își va desfășura activitatea începând cu perioada următoare – anul 2017. În contextul celor expuse, care este modul de recunoaștere a investiției menționate și în ce perioadă va fi dedusă în scopuri fiscale valoarea acesteia?

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative ce vizează realizarea politicii fiscale și vamale pentru anul 2018 (în continuare – PFV 2018) a fost propus spre dezbateri publice începând cu 30 iunie curent, fiind organizată o ședință cu participarea tuturor părților interesate odată cu finisarea recepționării propunerilor.

Procesul politicii fiscale și vamale pentru anul 2018, care a început în luna februarie 2017 odată cu stabilirea principalelor obiective, parcurgând prin etapele de elaborare, consultare, definitivare, expertizare, aprobare, s-a materializat prin adoptarea în lectură finală de către Parlament și, respectiv, prin promulgarea de către Președintele Republicii Moldova a Legii cu privire la modificarea și completarea unor acte legislative nr.288 din 15 decembrie 2017 (în continuare – Lege).

Analiza financiară în misiunea de audit Analiza situației patrimoniale, rotației activelor și a surselor de finanțare a activelor Pornind de la ideea că pentru desfășurarea profitabilă a activității economico-financiare entitatea trebuie să dispună de un patrimoniu, de o avere, în componența căreia să existe o concordanță echilibrată între activele imobilizate și activele circulante, în cadrul analizei a fost examinată mărimea, evoluția și structura activelor aflate la dispoziția entității auditate „XXX”.

SRL „J” deţine în proprietate o secţie de producere care este utilizată în activitatea de întreprinzător. În perioada 2016 întreprinderea a decis să lichideze o parte a acestei secții (o parte din suprafața acesteia). Suma cheltuielilor de lichidare constituie 35 mii lei. Care sunt consecințele fiscale privind impozitul pe venit pentru întreprindere în cazul lichidării (parțiale) a secției de producere ce îi aparține?

Caracteristica, modul de recunoaştere şi evaluare a elementelor de activ Imobilizări necorporale şi mijloace fixeImobilizările necorporale şi corporale se recunosc iniţial pe obiecte de evidenţă al căror nomenclator este stabilit de directorul entităţii cum prevede pct. 5 din SNC „Imobilizări necorporale şi corporale". Mijloacele fixe cuprind imobilizările corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora depăşeşte plafonul valoric prevăzut de legislaţia fiscală conform pct. 4 din SNC „Imobilizări necorporale şi corporale". De asemenea durata de utilizare a acestor bunuri trebuie să fie mai mare de un an. Variantă admisibilă care poate fi stipulată în politici contabile este că mijloacele fixe cuprind imobilizările corporale transmise în exploatare, valoarea unitară a cărora depăşeşte pragul de semnificaţie stabilit de entitate, indicînd mă¬rimea concretă, de exemplu, 10 000 lei, 15 000 lei sau o altă sumă. Din practica entităţilor autohtone se poate constata că contabilii entităţilor nu practică această variantă admisibilă, din motivul apariţiei necesităţii recalculării în scopuri fiscale a uzurii mijloacelor fixe, a căror valoarea este peste 6 000 lei pînă la pragul de semnificaţie de exemplu 10 000 lei. Evaluarea ulterioară a imobilizărilor necorporale şi corporale se efectuează la valoarea contabilă, care potrivit SNC „Imobilizări necorporale şi corporale" costul de intrare sau costul corectat al obiectului de evidenţă diminuat cu amortizarea şi pierderile din depreciere acumulate. Variantă admisibilă care poate fi stipulată în politici contabile este că evaluarea ulterioară a imobilizărilor necorporale şi corporale se efec¬tuează în baza modelului reevaluării potrivit pct. 75 din IAS 38 „Imobilizări necorporale" şi pct. 31 din IAS 16 „Imobilizări corporale". Duratele de utilizare a imobilizărilor necorporale şi corporale se stabilesc în funcţie de modelul utilizării acestora şi sînt prezentate în procesele-verbale de primire-predare pct. 20 din SNC „Imobilizări necorporale şi corporale". Aceste durate de utilizare sunt stabilite în baza Catalogului de mijloace fixe şi activelor nemateriale nr. 338 din 21.03.2003. Variantă admisibilă care poate fi stipulată în politici contabile este că duratele de utilizare a imobilizărilor necorporale şi corporale se stabi¬lesc prin ordinul conducătorului (directorului) entităţii. Aferent mijloacelor fixe mai trebuie de indicat şi informaţia aferentă valorii reziduale. Dacă valoarea reziduală a mijloacelor fixe este nesemnificativă şi se consideră nulă (pct. 20 din SNC „Imobilizări necorporale şi corporale"). Variantă admisibilă care poate fi stipulată în politici contabile este că valoarea reziduală a mij¬loacelor fixe se stabileşte pe obiecte de evidenţă şi se reflectă în procesele-verbale de primire-predare a mijloacelor fixe. Un moment important care trebuie reflectat în subcompartimentul „Imobilizări necorporale şi mijloace fixe” se referă la metoda de amortizare utilizată la imobilizări necorporale şi mijloacelor fixe, care poate fi metoda liniară (pct. 22 din SNC „Imobilizări necorporale şi corporale"). Variante admisibile care pot fi stipulate în politici contabile sunt amortizarea imobilizărilor necorporale şi mijloacelor fixe se calculează prin: metoda unităţilor de producţie; metoda de diminuare a soldului cu majorarea ratei (normei) uzurii liniare de două ori (sau în altă mărime stabilită de entitate) (pct. 25 din SNC „Imobilizări necorporale şi corporale"). Trebuie să fie indicată şi perioada începerii calculului amortizării. Astfel amortizarea imobilizărilor necorporale şi mijloacelor fixe se calculează începînd cu prima zi a lunii care urmează după luna transmiterii acestora în utilizare (pct. 28 din SNC „Imobilizări necorporale şi corporale"). Variantă admisibilă care poate fi stipulată în politici contabile este amortizarea imobilizări¬lor necorporale se calculează începînd cu data transmiterii acestora în utilizare. În cazul existenţei activelor imobilizate la care nu se calculează amortizarea acestea trebuie de indicat tipurile de imobilizări necorporale şi corporale pentru care nu se calculează amortizarea (pct. 48 şi 61 din SNC „Imobilizări necorporale şi corporale"). Costurile de reparaţie, întreţinere a mijloacelor fixe şi de ieşire a acestora se înregistrează ca cheltuieli curente (pct. 65 din SNC „Imobilizări necorporale şi corporale"). Variante admisibile care poate fi stipulată în politici contabile este că costurile de reparaţie, întreţinere şi de ieşire a mijloacelor fixe: se înre¬gistrează ca cheltuieli anticipate, cu deconta¬rea ulterioară la cheltuieli curente conform metodei liniare (sau în altă bază raţională stabilită de entitate);costurile de ieşire a mijloacelor fixe se decontează pe seama provizionului constituit anterior.