Consiliul Concurenței analizează operațiunea de concentrare economică privind preluarea controlului asupra întreprinderii Linella Construct SRL de către Valentin Scurtu (asociat unic al întreprinderii Budăi Grup SRL și Clasic Market SRL).

În activitatea agenților economici rezidenți ai Republicii Moldova înstrăinarea imobilelor reprezintă o parte importantă, astfel obținându-se venit impozabil sau pierderi fiscale. În cele ce urmează vom examina aspecte fiscale specifice mijloacelor fixe și impozitării în cazurile înstrăinării imobilului de către entitate, şi anume, prin căile principale:

Presupunem că un pacient al unei instituții medicale dorește să beneficieze, pe lângă servicile medicale incluse în Programul unic de asigurări, de alte servicii adiționale, cum ar fi – televizor, sport, supravegherea copiilor etc. Cum ar urma să fie achitate aceste servicii?

Proiectul ce conține noi cerințe tehnice față de mașinile de casă și control este propus spre examinare şi avizare de Serviciul Fiscal de Stat. Documentul conține 5 capitole și 42 articole în care se reglementează domeniul de aplicare, noua terminologie, sferele de utilizare, operațiile de bază și regimurile de lucru ale MCC, cerințele tehnice generale față de MCC, banda de control electronică și altele.

La ce cotă a TVA se impozitează energia electrică folosită de întovărășirile pomicole? Potrivit art. 104 lit. b) din CF, la livrarea energiei electrice, energiei termice și apei calde pentru bunurile imobiliare cu destinație locativă, indiferent de subiectul în a cărui gestiune se află aceste bunuri, se aplică TVA la cota zero.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat Proiectul de lege privind producția agroalimentară ecologică și etichetarea produselor ecologice, ce are drept scop asigurarea cadrului legislativ și instituțional, stabilește principiile și obiectivele aplicabile acestor produse pentru asigurarea unei concurențe loiale și a unei funcționări adecvate a pieței interne a produselor agroalimentare ecologice.

Conform Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă, la data de 15.05.2017 erau în evidenţă 9550 locuri de muncă vacante. Cele mai multe locuri de muncă vacante sunt înregistrate în Chișinău – 3221. Urmează municipul Bălți, unde sunt înregistrate 754 locuri vacante, Florești – cu 483, Cahul – 370.

SRL „Y” intenționează să desfășoare activitate de întreprinzător în domeniul comerțului în spațiul comercial luat în locațiune (chirie). Pe parcursul anului 2016 întreprinderea a suportat anumite cheltuieli pentru amenajarea zonei de parcare și a câtorva locuri de așteptare acoperite aflate lângă spațiul închiriat. Valoarea investițiilor pentru amenajarea acestor spații depășește valoarea contractuală a locațiunii achitată pentru spațiul comercial. SRL „Y” își va desfășura activitatea începând cu perioada următoare – anul 2017. În contextul celor expuse, care este modul de recunoaștere a investiției menționate și în ce perioadă va fi dedusă în scopuri fiscale valoarea acesteia?

Raportul de audit intitulat „Managementul sistemelor de supraveghere a traficului rutier”, realizat de Curtea de Conturi, a constatat că acest domeniu a prejudiciat bugetul de stat cu 23,2 mil. lei. Raportul a fost prezentat în cadrul unei ședințe publice, iar hotărârea Curții de Conturi cu privire la aprobarea acestuia a fost publicată în Monitorul Oficial, nr. 149-154 din 12 mai curent.

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor a Republicii Moldova a elaborat și prezintă spre consultare un proiect ce se referă la parcările și parcajele auto cu plată.

În anul 2017 Ministerul Justiției urmează să cheltuie peste 78 mil. lei pentru investiții capitale. În bugetul de stat, pentru anul viitor, sunt prevăzute finanțări pentru construcția și renovarea mai multor penitenciare.

Proiectul de lege pentru modificarea și completarea unor acte legislative ce vizează realizarea politicii fiscale și vamale pentru anul 2018 (în continuare – PFV 2018) a fost propus spre dezbateri publice începând cu 30 iunie curent, fiind organizată o ședință cu participarea tuturor părților interesate odată cu finisarea recepționării propunerilor.

În prezent pe teritoriul Republicii Moldova activează 7 zone economice libere/zonele antreprenoriatului liber (în continuare ZEL), care sunt amplasate în toate regiunile țării. Accesul liber al mărfurilor în zonă, coroborat cu regimul mai liberal al impozitelor asupra profitului realizat în zonă, reprezintă premise favorabile atragerii de capital străin în zona liberă. Obiectivul articolului îl prezintă examinarea particularităților specifice aferente activității ZEL cu referire la contabilitatea și fiscalitatea acesteia.

Terenul pe care urmează a fi edificat acesta se află în comuna Bubuieci, iar proiectul de construcție va fi elaborat de compania olandeză de proiectare Archivolt architecten bv, în consorțiu cu Halmos Adviseurs bv și IGC Construct SRL.

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 277-287 din 26 august 2016 a fost publicată Legea cu privire la organizarea activității notarilor nr. 69 din 14 aprilie 2016 (în continuare – Lege).

Urmează oare a fi scutite de T.V.A., în conformitate cu art. 103 alin. (1) pct. 12) din CF, serviciile de fidejusiune (prima de asigurare) pentru garantarea obligațiilor vamale față de organele ale Uniunii Vamale? Facturarea cheltuielilor fidejusorului (prima de asigurare), care conform acordului privind prestarea serviciilor de fidejusiune urmează a fi compensate de către debitor (Titular) poate fi efectuată prin refacturare cu înscrierea cheltuielilor compensate într-un rînd separat în factura fiscală eliberată pentru serviciile de fidejusiune prestate? Conform art. 1146 alin. (1) din Codul Civil, prin contract de fidejusiune, o parte (fidejusor) se obligă faţă de cealaltă parte (creditor) să execute integral sau parţial, gratuit sau oneros obligaţia debitorului.

În practica de toate zilele sunt cazuri de returnare a mărfurilor (mai ales în comerţul cu amănuntul) din diferite pricini, de exemplu, marfa primită nu este calitativă, sau nu corespunde asortimentului indicat în contract.

Persoanele fizice vor beneficia de scutire de TVA la serviciile comunale prestate către bunul imobiliar, ce constituie locuinţă, indiferent de subiectul în al cărei gestiune se află aceasta, potrivit proiectului Politicii fiscale pentru 2016.

În procesul activității entității sînt situații cînd este necesar de efectuat diverse certificări, expertize sau alte tipuri de autorizări care pot fi, după caz, și obligatorii pentru a putea practica anumite activități.

Standardul Național de Contabilitate Modificarea Până la modificare Prezent pct. 153 al SNC „Prezentarea situațiilor financiare" pct.153 se exclude Modul de întocmire a situaţiei fluxurilor de numerar este exemplificat în anexa 5. - pct.57 al SNC „Imobilizări necorporale și corporale" după cuvintele „cheltuieli anticipate" se completează cu cuvintele „pe termen lung sau" Costurile ulterioare aferente întreţinerii, asistenţei tehnice şi reparaţiei imobilizărilor corporale se efectuează pentru menţinerea lor în stare funcţională. Aceste costuri (inclusiv remunerarea personalului, valoarea materialelor consumate şi părţilor componente înlocuite) de la care nu se aşteaptă beneficii economice suplimentare, se reflectă ca costuri/cheltuieli curente. Cînd costurile menţionate sînt semnificative în comparaţie cu pragul de semnificaţie stabilit de entitate, ele pot fi raportate la cheltuieli anticipate curente cu includerea ulterioară în componenţa costurilor şi/sau cheltuielilor curente în modul stabilit de politicile contabile a entităţii. Costurile ulterioare aferente întreţinerii, asistenţei tehnice şi reparaţiei imobilizărilor corporale se efectuează pentru menţinerea lor în stare funcţională. Aceste costuri (inclusiv remunerarea personalului, valoarea materialelor consumate şi părţilor componente înlocuite) de la care nu se aşteaptă beneficii economice suplimentare, se reflectă ca costuri/cheltuieli curente. Cînd costurile menţionate sînt semnificative în comparaţie cu pragul de semnificaţie stabilit de entitate, ele pot fi raportate la cheltuieli anticipate pe termen lung sau curente cu includerea ulterioară în componenţa costurilor şi/sau cheltuielilor curente în modul stabilit de politicile contabile a entităţii. pct. 31 al SNC „Contracte de leasing" după cuvintele „cheltuielilor anticipate" se completează cu cuvîntul „curente" Costurile de reparaţie suportate de locatar, care potrivit SNC «Imobilizări necorporale şi corporale» nu se capitalizează, se contabilizează ca costuri/cheltuieli curente în funcţie de destinaţia şi locul de utilizare a activului primit în leasing şi diminuare a cheltuielilor anticipate (costurilor activităţilor auxiliare). Costurile de reparaţie suportate de locatar, care potrivit SNC «Imobilizări necorporale şi corporale» nu se capitalizează, se contabilizează ca costuri/cheltuieli curente în funcţie de destinaţia şi locul de utilizare a activului primit în leasing şi diminuare a cheltuielilor anticipate curente (costurilor activităţilor auxiliare) pct. 18 SNC „Creanțe și investiții financiare" după cuvîntul „veniturilor," se completează cu cuvintele „după caz, a" Creanţele comerciale se contabilizează pe măsura livrării bunurilor, prestării serviciilor şi executării lucrărilor ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor sau datoriilor curente. Creanţele comerciale se contabilizează pe măsura livrării bunurilor, prestării serviciilor şi executării lucrărilor ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor sau după caz, a datoriilor curente. Exemplul 2 SNC „Creanțe și investiții financiare" se exclude cuvîntul „comerciale"; În luna noiembrie 201X o entitate a livrat 200 unităţi de produse la preţul de 300 lei/unitatea (fără TVA). Suma TVA aferentă livrării constituie 12000 lei [(300 lei × 200 unităţi) × 20%]. În luna decembrie 201X entitate a acceptat o cambie emisă de către cumpărător pentru achitarea produselor livrate cu scadenţa 5 luni şi o dobîndă anuală de 10%. Dobînda se calculează lunar din suma totală a creanţelor. În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează: în noiembrie 201X: — valoarea produselor livrate în sumă de 60000 lei — ca majorare concomitentă a creanţelor comerciale şi veniturilor curente; — TVA aferentă livrării în sumă de 12000 lei — ca majorare concomitentă a creanţelor comerciale şi datoriilor curente; în decembrie 201X: — cambia emisă de cumpărător în sumă de 72000 lei (60000 lei + 12000 lei) — ca corespondenţă internă în cadrul creanţelor comerciale; — dobînda lunară în sumă de 600 lei [(72000 lei × 10%): 12 luni] — ca majorare concomitentă a creanţelor comerciale şi veniturilor curente. În luna noiembrie 201X o entitate a livrat 200 unităţi de produse la preţul de 300 lei/unitatea (fără TVA). Suma TVA aferentă livrării constituie 12000 lei [(300 lei × 200 unităţi) × 20%]. În luna decembrie 201X entitate a acceptat o cambie emisă de către cumpărător pentru achitarea produselor livrate cu scadenţa 5 luni şi o dobîndă anuală de 10%. Dobînda se calculează lunar din suma totală a creanţelor. În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează: în noiembrie 201X: — valoarea produselor livrate în sumă de 60000 lei — ca majorare concomitentă a creanţelor comerciale şi veniturilor curente; — TVA aferentă livrării în sumă de 12000 lei — ca majorare concomitentă a creanţelor comerciale şi datoriilor curente; în decembrie 201X: — cambia emisă de cumpărător în sumă de 72000 lei (60000 lei + 12000 lei) — ca corespondenţă internă în cadrul creanţelor comerciale; — dobînda lunară în sumă de 600 lei [(72000 lei × 10%): 12 luni] — ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente. pct. 39 SNC „Creanțe și investiții financiare" după cuvintele „veniturilor curente și" se completează cu cuvintele „, după caz," Restabilirea creanţelor compromise decontate anterior la cheltuieli curente se contabilizează ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente şi a datoriilor curente. Restabilirea creanţelor compromise decontate anterior la cheltuieli curente se contabilizează ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente şi, după caz, a datoriilor curente. Exemplul 8 tabelul 2 SNC „Creanțe și investiții financiare" cifra „1 102 000" se substituie cu cifra „1 202 000" 1 102 000 1 202 000 Exemplul 12 tabelul 2 SNC „Creanțe și investiții financiare" cuvintele „la 1 iunie 201X" se substituie cu „la 1 iulie 201X", iar cuvintele „în iunie 201X" se substituie cu „în iulie 201X" La 1 iunie 201X o entitate, prin intermediul băncii licenţiate, a procurat contra numerar 300 de obligaţiuni cu scont la preţul 95 lei/obligaţiunea. Valoarea nominală — 100 lei/obligaţiunea, iar dobînda fixă anuală — 10%. Serviciile de brokeraj prestate de bancă constituie 342 lei. Termenul de deţinere al obligaţiunilor — 5 ani. Dobînda se achită de 2 ori pe an: la 30 iunie şi 31 decembrie. Conform politicilor contabile diferenţa dintre costul de intrare şi valoarea nominală se decontează concomitent cu calcularea dobînzilor. În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează: în iunie 201X: — valoarea obligaţiunilor la preţul de procurare în sumă de 28500 lei (300 obligaţiuni × 95 lei) — ca majorare a investiţiilor financiare şi diminuare a numerarului; — serviciile de brokeraj achitate în sumă de 342 lei — ca majorare a investiţiilor financiare şi diminuare a numerarului; în decembrie 201X: — dobînda semestrială în sumă de 1500 lei [(300 obligaţiuni × 100 lei) × 0,1: 2 semestre] — ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente; — diferenţa dintre costul de intrare şi valoarea nominală a obligaţiunilor aferentă perioadei de calculare a dobînzii în sumă de 115,80 lei [(300 obligaţiuni × 100 lei) — (300 obligaţiuni × 95 lei + 342 lei): 5 ani: 2 semestre] — ca majorare concomitentă a investiţiilor financiare şi veniturilor curente. La 1 iulie 201X o entitate, prin intermediul băncii licenţiate, a procurat contra numerar 300 de obligaţiuni cu scont la preţul 95 lei/obligaţiunea. Valoarea nominală — 100 lei/obligaţiunea, iar dobînda fixă anuală — 10%. Serviciile de brokeraj prestate de bancă constituie 342 lei. Termenul de deţinere al obligaţiunilor — 5 ani. Dobînda se achită de 2 ori pe an: la 30 iunie şi 31 decembrie. Conform politicilor contabile diferenţa dintre costul de intrare şi valoarea nominală se decontează concomitent cu calcularea dobînzilor. În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează: în iulie 201X: — valoarea obligaţiunilor la preţul de procurare în sumă de 28500 lei (300 obligaţiuni × 95 lei) — ca majorare a investiţiilor financiare şi diminuare a numerarului; — serviciile de brokeraj achitate în sumă de 342 lei — ca majorare a investiţiilor financiare şi diminuare a numerarului; în decembrie 201X: — dobînda semestrială în sumă de 1500 lei [(300 obligaţiuni × 100 lei) × 0,1: 2 semestre] — ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente; — diferenţa dintre costul de intrare şi valoarea nominală a obligaţiunilor aferentă perioadei de calculare a dobînzii în sumă de 115,80 lei [(300 obligaţiuni × 100 lei) — (300 obligaţiuni × 95 lei + 342 lei): 5 ani: 2 semestre] — ca majorare concomitentă a investiţiilor financiare şi veniturilor curente. Exemplul 75 tabelul 2 SNC „Creanțe și investiții financiare" după cuvintele „din aceste cote" se completează cu cuvîntul „se" Intrarea şi ieşirea cotelor de participaţie, precum şi veniturile din aceste cote contabilizează în modul stabilit în pct.50, 51, 58, şi 69-71 din prezentul standard. Intrarea şi ieşirea cotelor de participaţie, precum şi veniturile din aceste cote se contabilizează în modul stabilit în pct.50, 51, 58, şi 69-71 din prezentul standard. pct. 8 al SNC „Stocuri" a doua propoziție și subpct.1)-4) se exclud Deţinerea de către entitate a stocurilor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a acestora şi a faptelor economice fără documentarea şi reflectarea lor în contabilitate sînt interzise. În acest scop entitatea trebuie să asigure: 1) recepţionarea tuturor stocurilor intrate şi înregistrarea acestora în locurile de depozitare. Dacă anumite loturi de stocuri se transmit nemijlocit în folosinţă, ele se reflectă în contabilitate ca intrate la depozit şi transmise în folosinţă. În acest caz, în documentele de primire şi de consum se face menţiunea că stocurile au fost primite de la furnizori şi transmise în folosinţă fără depozitare (în tranzit). Nomenclatorul stocurilor care pot fi achiziţionate în tranzit (nemijlocit în locurile de utilizare) se determină şi se aprobă prin ordinul (dispoziţia) conducătorului entităţii; 2) reflectarea distinctă în contabilitate a stocurilor entităţii, transmise temporar terţilor; 3) concordanţa dintre datele evidenţei cantitative la depozite şi datele evidenţei cantitativ-valorice a stocurilor în contabilitate pe locuri de păstrare; 4) înregistrarea stocurilor primite de la terţi pentru prelucrare, în custodie sau în comision, în conturi extrabilanţiere. Deţinerea de către entitate a stocurilor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a acestora şi a faptelor economice fără documentarea şi reflectarea lor în contabilitate sînt interzise. pct. 44 al SNC „Stocuri" ultima propoziție cuvintele „costul de intrare" se substituie cu „valoarea contabilă" Evaluarea ulterioară a stocurilor se efectuează la data raportării ţinînd cont de metoda de evaluare curentă aplicată de entitate în cursul perioadei de gestiune. La data raportării stocurile se evaluează la suma cea mai mică dintre costul de intrare şi valoarea realizabilă netă. Evaluarea ulterioară a stocurilor se efectuează la data raportării ţinînd cont de metoda de evaluare curentă aplicată de entitate în cursul perioadei de gestiune. La data raportării stocurile se evaluează la suma cea mai mică dintre valoarea contabilă şi valoarea realizabilă netă. pct. 54 al SNC „Stocuri" după prima propoziție se completează cu propoziția: „Conform politicilor contabile, contoarele de evidență (a energiei electrice, gazelor naturale, apei etc.) și alte dispozitive similare se supun uzurii pe toată durata de funcționare utilă."; în ultima propoziție cuvintele „dispozitive și instalații" se substituie cu „ dispozitivelor, instalațiilor, contoarelor de evidență și altor dispozitive similare". Pentru construcţiile speciale provizorii neprevăzute în lista de titluri, dispozitivele şi instalaţiile speciale, uzura se calculează pe toată durata de funcţionare utilă, iar dacă această durată depăşeşte termenul de construcţie a obiectului de bază — pornind de la durata construcţiei acestuia. Uzura construcţiilor speciale provizorii neprevăzute în lista de titluri, dispozitive şi instalaţii se contabilizează ca majorare concomitentă a costurilor/cheltuielilor curente şi uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. Pentru construcţiile speciale provizorii neprevăzute în lista de titluri, dispozitivele şi instalaţiile speciale, uzura se calculează pe toată durata de funcţionare utilă, iar dacă această durată depăşeşte termenul de construcţie a obiectului de bază — pornind de la durata construcţiei acestuia. Conform politicilor contabile, contoarele de evidență (a energiei electrice, gazelor naturale, apei etc.) și alte dispozitive similare se supun uzurii pe toată durata de funcționare utilă. Uzura construcţiilor speciale provizorii neprevăzute în lista de titluri, dispozitivelor, instalațiilor, contoarelor de evidență și altor dispozitive similare se contabilizează ca majorare concomitentă a costurilor/cheltuielilor curente şi uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. pct.80 al SNC „Capital propriu și datorii" — prima propoziție după cuvîntul „subvențiile" se completează cu cuvintele „aferente activelor"; — a doua propoziție se exclude; — în a treia propoziție după cuvîntul „subvențiilor" se completează cu cuvintele „aferente activelor"; — după propoziția a treia se introduce o nouă propoziție cu următorul conținut: „Decontarea subvențiilor aferente veniturilor se contabilizează conform pct.77 din prezentul standard."; Entităţile de stat, municipale şi alte entităţi similare, inclusiv instituţiile publice cu autonomie financiară, decontează (după îndeplinirea condiţiilor contractuale) subvenţiile înregistrate iniţial ca datorii (venituri anticipate) la majorarea altor elemente de capital propriu. În conformitate cu decizia fondatorilor (organelor administraţiei publice) subvenţiile utilizate pot fi decontate la capitalul social sau la venituri curente. Decontarea subvenţiilor utilizate se înregistrează ca diminuare a altor elemente de capital propriu şi, respectiv, ca majorare a capitalului social şi/sau a veniturilor curente. Entităţile de stat, municipale şi alte entităţi similare, inclusiv instituţiile publice cu autonomie financiară, decontează (după îndeplinirea condiţiilor contractuale) subvenţiile aferente activelor înregistrate iniţial ca datorii (venituri anticipate) la majorarea altor elemente de capital propriu. Decontarea subvenţiilor aferente activelor utilizate se înregistrează ca diminuare a altor elemente de capital propriu şi, respectiv, ca majorare a capitalului social şi/sau a veniturilor curente. Decontarea subvențiilor aferente veniturilor se contabilizează conform pct.77 din prezentul standard. pct.90 subpct.(2), lit. b) al SNC „Capital propriu și datorii" cuvîntul „anulate" se substituie cu cuvîntul „decontate". suma datoriilor anulate în perioada de gestiune suma datoriilor decontate în perioada de gestiune pct.15 al SNC „Venituri" se exclud cuvintele „carburanților și lubrifianților, inclusiv sub formă de tichete, a" Veniturile din vînzări cu livrări amînate nu pot fi recunoscute în cazul în care nu există decît intenţia de a achiziţiona sau de a produce bunurile pentru a fi livrate. Vînzările cu livrări amînate apar în cazul tranzacţiilor de comercializare a bunurilor care necesită condiţii speciale de transportare şi de păstrare (de exemplu, vînzarea carburanţilor şi lubrifianţilor, inclusiv sub formă de tichete, a produselor vinicole în loturi mari, a substanţelor chimice). Veniturile din vînzări cu livrări amînate nu pot fi recunoscute în cazul în care nu există decît intenţia de a achiziţiona sau de a produce bunurile pentru a fi livrate. Vînzările cu livrări amînate apar în cazul tranzacţiilor de comercializare a bunurilor care necesită condiţii speciale de transportare şi de păstrare (de exemplu, produselor vinicole în loturi mari, a substanţelor chimice). pct.15 al SNC „Cheltuieli" subpct.1) și 3) se exclud Nu se recunosc ca cheltuieli: 1) costul de intrare al activelor primite în gestiunea economică a entităţii; 2) cotele retrase din capitalul social şi alte plăţi efectuate pe seama capitalului propriu; 3) valoarea activelor care aparţin entităţii, dar se află temporar în gestiunea altor persoane (active transmise în baza contractelor de leasing operaţional, mandat, comision, păstrare, prelucrare etc.); 4) avansurile acordate în vederea procurărilor ulterioare de bunuri şi servicii; 5) sumele rambursate ale creditelor şi împrumuturilor primite, inclusiv în formă nemonetară, precum şi alte diminuări de datorii care nu micşorează capitalul propriu (de exemplu, achitarea datoriilor faţă de salariaţi, buget, furnizori şi alţi creditori); 6) alte elemente contabile care nu corespund criteriilor de recunoaştere a cheltuielilor. Nu se recunosc ca cheltuieli: 2) cotele retrase din capitalul social şi alte plăţi efectuate pe seama capitalului propriu; 4) avansurile acordate în vederea procurărilor ulterioare de bunuri şi servicii; 5) sumele rambursate ale creditelor şi împrumuturilor primite, inclusiv în formă nemonetară, precum şi alte diminuări de datorii care nu micşorează capitalul propriu (de exemplu, achitarea datoriilor faţă de salariaţi, buget, furnizori şi alţi creditori); 6) alte elemente contabile care nu corespund criteriilor de recunoaştere a cheltuielilor. Nota din Anexa 3 al SNC „Cheltuieli" cuvintele „altor cheltuieli ale activității operaționale" se substituie cu „cheltuielilor administrative" Nomenclatorul altor cheltuieli ale activităţii operaţionale se stabileşte de către entitate, în funcţie de particularităţile activităţii acesteia şi se include în politicile contabile ale entităţii. Nomenclatorul cheltuielilor administrative se stabileşte de către entitate, în funcţie de particularităţile activităţii acesteia şi se include în politicile contabile ale entităţii. pct. 141 SNC „Diferențe de curs valutar și de sumă" se include pct.141 cu următorul conținut - Prin derogare de la prevederile pct.8-10 și 14 ale prezentului standard, diferențele de curs valutar aferente finanțărilor și încasărilor cu destinație specială a instituțiilor publice cu autonomie financiară se recunosc ca majorare/diminuare a finanțărilor și încasărilor cu destinație specială. pct. 17 SNC „Diferențe de curs valutar și de sumă" se exclude propoziția „Drept exemplu pot servi contractele privind operaţiunile de leasing (arendă, locaţiune), procurarea sau vînzarea de active, prestarea sau beneficierea de servicii, primirea sau acordarea de credite şi împrumuturi, alte operaţiuni." Diferenţele de sumă apar în cazul încheierii între rezidenţii Republicii Moldova a contractelor în care părţile au convenit asupra unor datorii pecuniare (băneşti) exprimate în valută străină sau unităţi convenţionale, dacă astfel de contracte nu sunt interzise de legislaţia în vigoare. Drept exemplu pot servi contractele privind operaţiunile de leasing (arendă, locaţiune), procurarea sau vînzarea de active, prestarea sau beneficierea de servicii, primirea sau acordarea de credite şi împrumuturi, alte operaţiuni. Diferenţele de sumă apar în cazul încheierii între rezidenţii Republicii Moldova a contractelor în care părţile au convenit asupra unor datorii pecuniare (băneşti) exprimate în valută străină sau unităţi convenţionale, dacă astfel de contracte nu sunt interzise de legislaţia în vigoare. pct. 19 subpct.3) SNC „Diferențe de curs valutar și de sumă" după cuvintele „în mărime fixă" se completează cu cuvintele „sau în alt mod" stabilit în mărime fixă de către părţile contractante stabilit în mărime fixă sau în alt mod de către părţile contractante pct.22 SNC „Particularitățile contabilității în agricultură" se expune în următoarea redacție: „Activele imobilizate mature sub formă de plantații perene, culturi multianuale, animale de muncă (cai și cîini) se amortizează conform regulilor generale stabilite în SNC „Imobilizări necorporale și corporale." Activele biologice imobilizate mature (de exemplu, viile, livezile, plantaţiile de pomuşoare; animalele de muncă — caii) şi cele menţionate în pct.21 din prezentul standard se amortizează conform regulilor generale stabilite în SNC «Imobilizări necorporale şi corporale» Activele imobilizate mature sub formă de plantații perene, culturi multianuale, animale de muncă (cai și cîini) se amortizează conform regulilor generale stabilite în SNC „Imobilizări necorporale și corporale pct.52 SNC „Particularitățile contabilității în agricultură" cuvintele „(de exemplu, costurile aferente anvelopelor şi acumulatoarelor transmise în exploatare, abonării la literatura specială şi periodică)" se exclud Cheltuieli anticipate reprezintă costuri înregistrate în perioada de gestiune curentă, dar care se referă la perioadele de gestiune ulterioare (de exemplu, costurile aferente anvelopelor şi acumulatoarelor transmise în exploatare, abonării la literatura specială şi periodică). Cheltuieli anticipate reprezintă costuri înregistrate în perioada de gestiune curentă, dar care se referă la perioadele de gestiune ulterioare pct.53 SNC „Particularitățile contabilității în agricultură" cuvintele „ca majorare a cheltuielilor anticipate pe termen lung sau curente, a amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale, a datoriilor curente şi diminuare a stocurilor," se substituie cu „ca majorare a cheltuielilor anticipate pe termen lung sau curente și majorare a amortizării imobilizărilor necorporale și corporale, a datoriilor curente, diminuare a stocurilor," Cheltuielile anticipate se contabilizează în funcţie de termenul de decontare ca majorare a cheltuielilor anticipate pe termen lung sau curente, a amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale, a datoriilor curente şi diminuare a stocurilor, a costurilor activităţilor de bază şi auxiliare etc. Cheltuielile anticipate se contabilizează în funcţie de termenul de decontare ca majorare a cheltuielilor anticipate pe termen lung sau curente și majorare a amortizării imobilizărilor necorporale și corporale, a datoriilor curente, diminuare a stocurilor, a costurilor activităţilor de bază şi auxiliare etc. pct.54 SNC „Particularitățile contabilității în agricultură" se expune în următoarea redacție Cheltuielile anticipate se repartizează uniform în raport cu termenul de decontare sau după altă bază stabilită în politicile contabile. Repartizarea cheltuielilor anticipate se contabilizează ca majorare a costurilor activităţilor de bază, auxiliare şi/sau a cheltuielilor curente şi diminuare a cheltuielilor anticipate curente. Cheltuielile anticipate se repartizează conform normelor stabilite sau, în lipsa acestora, conform politicilor contabile. Anexa 1, ultimul alineat, liniuța a cincea SNC „Particularitățile contabilității în agricultură" cuvintele „ca majorare a cheltuielilor curente, diminuare a costurilor activităţilor auxiliare — 4780 lei şi majorare" se substituie cu „ca majorare a cheltuielilor curente și diminuare a costurilor activităților auxiliare — 4780 lei, majorare" înregistrarea cheltuielilor de defrişare a viei distruse şi de demontare a spalierului în sumă de 7133 lei — ca majorare a cheltuielilor curente, diminuare a costurilor activităţilor auxiliare — 4780 lei şi majorare a datoriilor curente — 2353 lei; înregistrarea cheltuielilor de defrişare a viei distruse şi de demontare a spalierului în sumă de 7133 lei — ca majorare a cheltuielilor curente și diminuare a costurilor activităților auxiliare — 4780 lei, majorare a datoriilor curente — 2353 lei; pct.42 al „Indicațiilor metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfășoară activitatea de întreprinzător" după cuvintele „în expresie" se completează cu cuvintele „valorică, cantitativ-valorică sau" Contabilitatea stocurilor se ţine în expresie cantitativă şi este obligatorie pentru: 1) persoanele fizice-întreprinzători care deţin stocuri destinate procesului de producţie sau stocuri de produse finite; 2) gospodăriile ţărăneşti (de fermier) care prelucrează producţia agricolă în scopul obţinerii venitului; 3) persoanele fizice-întreprinzători care desfăşoară activitatea de comerţ (comercializează mărfuri). Contabilitatea stocurilor se ţine în expresie valorică, cantitativ-valorică sau cantitativă şi este obligatorie pentru: 1) persoanele fizice-întreprinzători care deţin stocuri destinate procesului de producţie sau stocuri de produse finite; 2) gospodăriile ţărăneşti (de fermier) care prelucrează producţia agricolă în scopul obţinerii venitului; 3) persoanele fizice-întreprinzători care desfăşoară activitatea de comerţ (comercializează mărfuri).