În luna ianuarie 2019, în Registrul de stat al valorilor mobiliare au fost înregistrate 2 emisiuni de acțiuni suplimentare în valoare de 3,21 mil. lei. Totodată, în perioada respectivă pe piaţa secundară nu au fost derulate oferte de preluare, potrivit informațiilor publicate de Comisia Națională a Pieței Financiare. Astfel, în prima lună a anului curent, pe piața reglementată au fost efectuate 4 tranzacții în volum de 0,19 mil. lei raportate la 0,02 mil. valori mobiliare. Potrivit structurii tranzacţiilor, ponderea maximă după volum revine tranzacțiilor de vânzare-cumpărare (0,16 mil. lei sau 84,21 % din numărul total al tranzacțiilor pe piața reglementată).

Angajatorul a acordat un împrumut salariatului care ulterior a decedat. Administratorul a decis să caseze această sumă. Apar anumite obligații fiscale în cazul dat? Se va permite spre deducere suma creanței care nu poate fi încasată?    Conform prevederilor art. 2162 alin. (4) din Codul civil (CC), ținând cont şi de prevederile art. 17 din CF, prin derogare de la alin.(3), în cazurile prevăzute de lege, drepturile nepatrimoniale, precum şi drepturile patrimoniale legate în mod inseparabil de persoana defunctului, pe care cel ce a lăsat moștenirea le avea la momentul decesului, trec la moștenitor.

Pe parcursul anului 2018, Agenția Servicii Publice a lansat un serviciu nou, destinat cetățenilor care doresc să perfecteze actele de proprietate pentru bunurile imobile din localitățile rurale în baza certificatului de moștenire, prin metoda simplificată, conform căreia bunurile imobile moștenite sunt identificate în baza materialului cartografic existent, iar înregistrarea dreptului de proprietate se face cu titlul provizoriu. Costul lucrărilor cadastrale simplificate este de 200 lei pentru un bun imobil, până în prezent deja fiind solicitate 80 de astfel de proceduri. Despre acesta și alte rezultate înregistrate de Agenția Servicii Publice a vorbit directorul ASP, Serghei Railean, în cadrul unei conferințe de totalizare.

Peroanele fizice care nu practică activitate de întreprinzător mai au la dispoziţie opt zile pentru a depune Declarației privind impozitul pe venit pentru persoanele fizice. Noi continuăm oferirea răspunsurilor la întrebările adresate de către contribuabili. Apare oare la moștenitor obligația de stingere a datoriei fiscale la impozitul pe venit a persoanei decedate la primirea moștenirii?

Prin încheierea unei Judecătorii raionale, a fost admisă spre examinare cererea introductivă depusă de custodele masei succesorale S., cu privire la intentarea procesului de insolvabilitate a masei succesorale, rămase după decesul fondatorului și administratorului GȚ ,,X”. Prin hotărârea aceleiași instanțe, a fost constatată incapacitatea de plată a masei succesorale și s-a intentat procesul de insolvabilitate a masei succesorale rămase după decesul fondatorului și administratorului GȚ ,,X”. În calitate de administrator al insolvabilității masei succesorale, a fost desemnat administratorul autorizat. În cadrul procedurii de insolvabilitate, urmează a fi valorificate bunuri, pentru care administratorul insolvabilității trebuie să elibereze facturi fiscale.

Declaraţia persoanelor fizice cu privire la impozitul pe venit se prezintă Serviciului Fiscal de Stat nu mai târziu de data de 30 aprilie a anului următor anului fiscal de gestiune. În contextul declarării stării de urgență, potrivit prevederilor pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției nr.3 cu modificări a Comisiei pentru Situații Excepționale a RM, termenul de declarare și achitare a impozitului pe venit pentru 2019 de către persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător a fost extins până la 29 mai 2020.

Funcționarul vamal va indica date suplimentare în Formularul tipizat TV-28, care se eliberează persoanelor fizice ce trec frontiera vamală şi serveşte pentru legiferarea valutei străine introduse în Republica Moldova (bancnote, monede), a documentelor de plată (cecuri, acreditive), metalelor preţioase (aur, argint, platină, alte metale), pietrelor scumpe (diamante, briliante, rubine, smaralde, safir, perle), a bijuteriei din metale preţioase şi din pietre scumpe, deşeurile acestora, după completarea declaraţiei vamale DV-6.

Care autoritate este responsabilă de efectuarea controlului în vederea verificării corectitudinii virării mijloacelor pentru elaborarea documentelor normative în construcții în bugetul de stat de către investitorii sau proprietarii construcțiilor? Prin Legea privind calitatea în construcții nr. 721-XIII din 2 februarie 1996 a fost instituit sistemul calității în domeniul respectiv, care conduce la realizarea și exploatarea construcțiilor de calitate corespunzătoare, în scopul protejării vieții oamenilor, a bunurilor acestora, a societății și a mediului înconjurător.

Cadastrul funciar este un sistem informaţional automatizat, care conține informații cu privire la caracteristicele cantitative și calitative ale terenurilor. Prevederea este inclusă în proiectul noului Cod funciar, aprobat în ședința Guvernului. Utilizarea sistemului informațional automatizat pentru păstrarea datelor despre terenuri va permite actualizarea informația în cadrul sistemului în termen de 30 de zile de la luarea deciziei privind schimbarea destinației terenului, a modului de folosință a acestuia. Actualmente, informațiile sunt colectate de APL pe suport de hârtie, cu prezentarea, anual, către Agenția Relații Funciare și Cadastru.

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal, se consideră activ de capital.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 rețin și achită la buget un impozit în mărime de 15%

În Monitorul Oficial de astăzi, 22 ianuarie 2021, Ministerul Finanțelor a publicat Ordinul nr. 180 din 31 decembrie 2020 privind modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin Ordinul ministrului finanţelor nr.216 din 28 decembrie 2015. În temeiul articolului 11 alineatul (2) din Legea contabilității nr. 113-XVI/2007 (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2014, nr.27-34, art.61), întru ajustarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidenţa contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar,

În contextul prevederilor Codului fiscal (СF), pentru persoana fizică cetăţean imobilul poate fi sau nu locuinţă de bază. Potrivit prevederilor art. 5 pct. 46) din CF, locuinţă de bază reprezintă locuinţa care întruneşte cumulativ următoarele condiţii:

Conform prevederilor art. 1432 alin. (1) din Codul civil, moștenirea este transmiterea patrimoniului unei persoane fizice decedate (cel ce a lăsat moștenirea) către succesorii săi.

Inițiativa legislativă ce prevede extinderea categoriei de beneficiari ai Programului de Stat „Prima Casă” a fost susținută de Guvern în cadrul şedinţei din 5 iunie 2018. Reamintim că autorii propun ca persoanele care nu dețin în proprietate exclusivă sau cu alți membri ai familiei o locuință cu o suprafață locuibilă de peste 6 m2 pentru fiecare persoană să fie eligibili Programului. La moment Legea prevede că este eligibilă persoana care nu a deținut împreună cu soțul sau soția o altă locuință în decurs de 12 luni până la solicitarea creditului.

Potrivit art. 93 alin. 6 din Codul civil, lichidatorul, după executarea tuturor creanţelor creditorilor, întocmeşte bilanţul definitiv de lichidare şi, odată cu proiectul planului de repartizare a activelor, îl prezintă spre aprobare organului sau instanţei de judecată care l-a desemnat.

În Parlament este înregistrat un proiect de lege ce are ca scop îmbunătățirea Programului Prima Casă. Autorii propun o modificare la partea ce ține de criteriile de eligibilitate pentru beneficiarii programului. Astfel, eligibile programului vor fi persoanele care nu dețin în proprietate exclusivă sau cu alți membri ai familiei o locuință cu o suprafață locuibilă de peste 6 m2 pentru fiecare membru al familiei.

Întreprinderea X are doi fondatori cu cote părți egale. Unul dintre ei decide să doneze o parte din cota sa de participare în capitalul social în folosul celuilalt fondator al entității. Ce obligații fiscale revin fondatorilor în rezultatul donării? Se aplică în cazul dat prevederile art. 901 alin. (31) din CF?

Conform art. 142 alin. (5) din Codul muncii, în caz de deces al salariatului, salariul și alte plăți ce i se cuvin se plătesc integral soțului (soției), copiilor majori sau părinților defunctului, iar în lipsa acestora – altor moștenitori, în conformitate cu legislația în vigoare.

În conformitate cu prevederile art. 901 alin. (31) din Codul fiscal, persoanele specificate la art. 90 rețin și achită la buget un impozit în mărime de 15% din suma retrasă din capitalul social aferentă majorării capitalului social din repartizarea profitului net și/sau altor surse constatate în capitalul propriu între acționari (asociați) în perioadele fiscale 2010–2011 inclusiv, în conformitate cu cota de participație depusă în capitalul social.