VENITURILE ENTITĂȚII STRĂINE. Partea II Partea I. CF prevede, în art.70, că întregul venit al contribuabilului nerezident se împarte în venit obținut: în RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă; peste hotarele RM din activități de întreprinzător sau din munca prin contract (acord) de muncă, la determinarea venitului impozabil al nerezidenților: se va ține cont numai de venitul obținut în RM și se va permite deducerea numai a acelor cheltuieli, care vizează direct venitul menționat, supus impunerii în RM.

Conform prevederilor art. 7 din Legea nr. 845-XII din 3 ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat și întreprinderi, întreprinderea, în conformitate cu legislația în vigoare, este obligată să păstreze mijloacele bănești în instituții financiare și să achite plățile la bugetul public național, angajaților, creditorilor, precum și să onoreze celelalte obligații de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naționale a Moldovei (BNM).

Potrivit prevederilor Legii privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489-XIV din 8 iulie 1999, ale Codului muncii, precum și ale Legii bugetului asigurărilor sociale de stat pentru fiecare an corespunzător, angajatorul are obligația de a calcula și achita la buget contribuțiile de asigurări sociale de stat obligatorii.

Entitatea „XOX”, nefiind înregistrată ca contribuabil al TVA, pe parcursul anului 2017 a prestat servicii în valoare de 900 000 lei, depășirea pragului de înregistrare ca plătitor de TVA de 600 000 lei a avut loc în luna decembrie 2017, dar nu a depășit pragul de 1,2 mil. lei ținând cont de modificările operate prin Legea nr. 288 din 15 decembrie 2017.

Persoana juridică prestează servicii de transport la o firmă nerezidentă. Suma pe care a prestat-o a inclus-o în VEN12 la venituri, dar trebuia la venituri anticipate, deoarece nerezidenții nu au achitat serviciile. Persoana juridică solicită confirmare privind întocmirea procedurii corect sau eronat?

Hotărârea Guvernului ce prevede crearea unei noi instituții care va administra și dezvolta sistemul informațional în domeniile finanțelor publice, achiziții publice, fiscal și vamal a fost publicată în Monitorul Oficial din 9 februarie curent. Astfel, urmează a fi creată Instituția Publică Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe prin reorganizarea ÎS „Fintehinform”, ÎS „Fiscservinform” și ÎS „Vamservinform”. Printre cele mai importante funcții ale noii instituții sunt implementarea mecanismului Ghişeului unic la prestarea serviciilor publice în domeniile de competenţă,

Context O companie de construcții realizează un proiect rezidențial într-o zonă care nu este conectată la rețeaua de electricitate. Pentru a avea acces la aceasta, compania urmează să construiască o stație electrică, urmând ca ea să fie transferată întreprinderii responsabile de furnizare a energiei electrice.

I.Norme de reglementare La data de 18 aprilie 2019, de către Ministrul Finanțelor, a fost semnat Ordinul nr.65 cu privire la aprobarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Aviz de însoțire a mărfii” și a Dispozițiilor privind modul de operare cu formularul tipizat de document primar cu regim special „Aviz de însoțire a mărfii”. Conform pct.4 al Ordinului menționat, Avizul de însoțire a mărfii va putea fi utilizat din data de 1 mai 2019.

Unul dintre elementele obligatorii ce trebuie sa fie aplicate pe factura fiscală întru documentarea operațiunilor economice, conform art.11 din Legea contabilităţii și raportării financiare nr.287 din 15.12.2017, este semnătura aplicată de către persoanele responsabile din cadrul entității. Un tip practicat de entități la semnarea facturilor fiscale este aplicarea „facsimila” sau „semnătura facsimilă” care, însă, nu are niciun temei legal.

Un contabil se duce la doctor pentru că avea probleme cu somnul. – Bună ziua, dle doctor, sufăr de insomnie.. nu pot sa dorm… – Aţi încercat sa număraţi…? – Da desigur, tocmai asta este problema… mă apuc sa număr şi, dacă greşesc, trebuie să verific de unde a apărut eroarea şi să sun după auditor. X X X X X

Ministerul Finanțelor, în calitatea sa de Punct Național de Contact pentru Control, în comun cu Consiliul de supraveghere publică a auditului, în baza unui Acord semnat între părți, va realiza mai multe acțiuni ce țin de implementarea programelor de cooperare transfrontalieră şi transnaţională. Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul hotărârii Guvernului pentru modificarea Regulamentului cu privire la implementarea programelor de cooperare transfrontalieră şi transnaţională finanţate de Uniunea Europeană.

În conformitate cu prevederile art. 17 alin. (16) din Legea contabilității nr. 113-XVI din 27 aprilie 2007, pierderea contabilă reportată conform statutului entităţii se acoperă din profitul net al perioadelor de gestiune curentă şi precedentă, din rezerve şi din capitalul social, din contribuţiile suplimentare ale proprietarilor (asociaţilor, participanţilor, acţionarilor) potrivit hotărîrii adunării generale a acestora, iar în întreprinderile de stat şi municipale – de organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, de autorităţile administraţiei publice locale.

În temeiul art.11 alin. (l) — (4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, aprobate de Ministerul Finanțelor, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective. Concomitent, conform art.12 alin. (l) din Legea menționată, documentele primare cu regim special se întocmesc conform formularelor tipizate şi se utilizează în cazul:

În temeiul art.11 alin. (l) — (4) din Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15 decembrie 2017, faptele economice se contabilizează în temeiul documentelor primare, aprobate de Ministerul Finanțelor, documentele primare se întocmesc în timpul efectuării (producerii) faptelor economice, iar dacă acest lucru este imposibil – nemijlocit după efectuarea (producerea) faptelor respective.

Proiectul Legii contabilității, aprobat de Guvern în ședința din 8 iunie curent, a fost publicat în Monitorul Oficial nr. 216-228 din 30 iunie 2017. Noua lege a contabilității prevede clasificarea entităților în 3 categorii, în funcție de veniturile din vânzări, totalul activelor și numărul mediu al salariaților.

Potrivit art.3 al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 (în continuare Lege), document primar reprezintă confirmare documentară care justifică producerea faptelor economice sau care acordă dreptul de a le efectua (produce), certifică producerea unui eveniment.

Una din modificările acestui an la capitolul accize este majorarea limitei neimpozabile cu acciză a valorii mărfurilor de uz sau consum personal, introduse de către călătorii care folosesc transportul aerian sau maritim, de la 300 la 430 euro. Despre aceasta s-a discutat în cadrul celei de-a VII-a ediții a Conferinței anuale de fiscalitate și contabilitate, organizată de EY Moldova. Un alt aspect pe care speakerul — Alexandru Șipitca, senior manager Servicii fiscale EY Moldova l-a adus în atenția participanților este scutirea de acciză.

Poate sau nu să fie acceptată o reducere de preț în vederea determinării valorii în vamă? De foarte multe ori, această întrebare este o provocare atât pentru operatorii economici, cât și pentru autoritățile vamale. În continuare vom încerca să dezvăluim acest subiect în contextul evaluării vamale.

Întreprinderea preconizează să procure terenuri agricole de la mai multe persoane dintr-o localitate, pe care acestea le dețin în baza titlurilor de proprietate. Pe lângă documentele notariale ce vor fi perfectate, este necesar de a se întocmi vreun document contabil și care ar fi acesta? Din plățile acordate persoanelor este necesar de a se reține impozit și în ce mărime – 7%, 10%, 12%?

Veniturile bugetului public național pentru anul 2019 au constituit 62,9 mld. lei, cu 8,5% mai mult decât în anul 2018. Încasările din accize au crescut cu 9%, cele din TVA – cu 8%, veniturile din primele de asigurare medicală – cu 16%, iar veniturile proprii ale bugetului asigurărilor sociale de stat au sporit cu 5% în pofida reducerii cotelor acestora de la 23 la 18%. Totodată, colectările din impozitul pe venit au rămas la nivelul anului 2018 în condițiile în care, la 1 octombrie 2018, a fost pusă în aplicare reforma fiscală prin care s-a dublat scutirea personală și s-a diminuat cota impozitului pe venit de la 18 la 12%. Datele au fost prezentate astăzi în cadrul ședinței lărgite a Colegiului Ministerului Finanțelor, fiind trecute în revistă realizările ministerului și ale instituțiilor din subordine pentru anul 2019, precum și prioritățile stabilite pentru anul curent.