În perioada 2 februarie – 31 martie curent, antreprenorii din Republica Moldova care au mărci comerciale înregistrate, pot depune dosarele de participare în cadrul concursurilor „Marca comercială a anului” și „Premiul pentru realizări în domeniul calității produselor și serviciilor”.   Concursurile organizate de Camera de Comerț și Industrie (CCI)  în parteneriat cu Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), Institutul de Standardizare, Centrul Național de Acreditare, Centrul Național Anticorupție (CNA) și Confederația Națională a Sindicatelor au fost lansate astăzi în cadrul unui eveniment.

În baza analizei riscurilor de neconformare fiscală, comerțul cu amănuntul, cu ridicata, dar și cel electronic; serviciile de înfrumusețare/îngrijire și sănătate; serviciile imobiliare; industria extractivă; fabricarea mobilei; activitatea de transport, întreținerea și repararea autovehiculelor, precum și agricultura rămân genurile de activitate monitorizate de autoritatea fiscală în scopul majorării nivelului de conformare a contribuabililor la declararea şi plata obligațiilor fiscale.   Rezultatele monitorizării contribuabililor prin prisma Programului de conformare a contribuabililor pentru trimestrul III al anului 2021 este publicat de Serviciul Fiscal de Stat.

Noua clauză de neconcurență este cea prin care salariatul este obligat ca, după încetarea CIM, să nu presteze, în interes propriu sau al unui terț, o activitate care se află în concurența cu cea prestată la angajatorul său, în schimbul unei indemnizații lunare de neconcurență, pe care angajatorul se obligă să o plătească pe toată perioada de neconcurență.

Prin prisma Legii nr.171/2019 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2020, începând cu 1 ianuarie 2020, se implementează un nou regim fiscal aplicat asupra activității de achiziție a produselor din fitotehnie, horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal. Utilizarea regimului fiscal respectiv va acorda persoanelor fizice posibilitatea legalizării activități de achiziționare/ comercializare a producției agricole. În acest sens, Legea prenotată reglementează completarea Titlului II al Codului fiscal cu capitolul 103 - „Regimul fiscal al persoanelor fizice care desfășoară activități în domeniul achizițiilor de produse din fitotehnie și/sau horticultură și/sau de obiecte ale regnului vegetal” (în continuare - produse din fitotehnie) ce va stabili sfera de aplicare, subiectul regimului, obiectul regimului, metodele de evidenţă, regimul fiscal aplicat, precum și procedura de înregistrare și evidență a titularilor regimului dat.   1. Sfera aplicării Regimul fiscal se aplică activităților de achiziții şi vânzare a produselor din fitotehnie recoltate pe teritoriul Republicii Moldova.   2. Subiecții impunerii Se pot înregistra drept subiecți ai regimului fiscal menționat persoanele fizice rezidente care, fără a constitui o formă organizatorico-juridică pentru desfășurarea activității (nu este necesară înregistrarea unui Societăți cu răspundere limitată (SRL), Întreprindere Individuală etc.), achiziționează produse din fitotehnie de la cetățeni, în scopul vânzării produselor achiziționate către companii. Regimul respectiv poate fi utilizat în exclusivitate de către persoanele fizice a căror venituri din vânzări nu va depăși plafonul de 1,2 mil. lei/anual. Altfel spus, valoarea produselor vândute către companii anual (de la 1 ianuarie până la 31 decembrie) nu trebuie să depășească suma de 1,2 mil. lei.  

Întreprinderea lucrează doar citeva zile pe lună și corespunzător, la finele acestor zile, emite raportul Z al echipamentului de casă și control (în continuare - ECC). Este obligată entitatea de a emite raportul Z pentru fiecare zi, în situația în care nu are tranzacții în zilele respective?   Regulile cu privire la aplicarea ECC la efectuarea decontărilor sunt stabilite de Hotărârea Guvernului nr. 141 din 27 februarie 2019, anexa nr. 3 la care este Regulamentul cu privire la exploatarea echipamentelor de casă și de control pentru efectuarea decontărilor în numerar și/sau prin alt instrument de plată (în continuare – Regulament).

Digitalizarea, modernizarea dar și dezvoltarea IMM-urilor sunt printre principalele priorități de pe agenda Ministerului Economiei și Infrastructurii. Pentru realizarea acestor obiective, 99 de companii din Republica Moldova vor primi finanțare în suma totală de circa 8,4 milioane lei pentru îmbunătățirea sau transformarea procesului de afaceri prin utilizarea tehnologiilor digitale.Banii vor fi alocați prin „Instrumentul de susținere privind digitalizarea IMM”, finanțat din bugetul de stat și suplinit din fondurile partenerilor de dezvoltare (Uniunea Europeană și GIZ Moldova).

Întreprinderea X este înregistrată pe parcursul anului 2020 și a ales regimul de impozitare conform capitolului 71 al Titlului II din CF (la cota de 4%). Entitatea nu este plătitoare de TVA. Ținând cont de faptul că la sfârșitul anului 2020 întreprinderea obtine venit, dar nu este plătitor de TVA, are dreptul aceasta sa aplice în continuare regimul fiscal al agentilor economici subiecti ai sectorului ÎMM (cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pe venitul agentilor economici subiecti ai sectorului intreprinderilor mici și mijlocii (forma SIMM20) sau poate să aplice regimul general de impozitare (cota de 12%, cu prezentarea Declarației cu privire la impozitul pentru agentii economici (forma VEN12)?

În conformitate cu art. 177 din Codul fiscal, în cazul admiterii restanței, obligația fiscală poate fi stinsă prin executare silită, care se efectuează în modul stabilit de Capitolul 9 al Titlului V din Codul fiscal (CF). În acest sens, art. 1324 alin. (8) și art. 195 alin. (1) din CF stabilesc că atribuția și prerogativa executării silite a restanțelor aparține Serviciului Fiscal de Stat (în continuare - SFS), care este abilitat cu această funcție și în cazul altor plăți restante față de bugetul public național potrivit legii (ex. contribuțiile obligatorii în Fondul Viei și Vinului, conform art. 323 alin. (10) și (11) din Legea viei și vinului nr. 57/2006; creanțele bănești bazate pe dispoziții de drept public, în temeiul art. 175 alin. (2) din Codul administrativ).

În primele opt luni ale anului curent, întreprinderile de transport feroviar, rutier, fluvial şi aerian au transportat 11,3 mil. tone de mărfuri, cu 11,4% mai mult decât în perioada similară din anul 2020, iar parcursul mărfurilor a constituit 3227,8 mil. tone-km, cu 9,8% mai mult comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică.   Cele mai multe mărfuri au fost livrate cu transportul rutier – circa 82,8% din total sau 9,4 mil. tone, fiind cu 16,8% mai mult față de perioada similară din anul precedent. Ponderi considerabile în volumul total de mărfuri transportate cu transportul rutier revin întreprinderilor din municipiul Chişinău (46,1%), iar regiunilor de dezvoltare

Întreprinderea a înstrăinat un mijloc fix la valoare mai mică decât valoarea contabilă a acestuia. În ce boxă a Declarației privind TVA urmează a fi reflectată suma TVA calculată suplimentar, ținând cont de prevederile art.97 alin.(5) CF?  

Societățile de asigurări, în calitate de entități de interes public, întocmesc Situațiile financiare în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară. Persoanele cu funcții de răspundere din cadrul societății de asigurări au obligația să organizeze și să țină contabilitatea conform Legii nr. 287/2017 contabilității și raportării financiare (Legea nr. 287/2017),

În „Monitorul oficial” din 12 octombrie 2022 a fost publicat Ordinul ministrului Finanțelor nr. 99 din 26 septembrie 2022 cu privire la modificarea şi completarea Planului de conturi contabile în sistemul bugetar şi a Normelor metodologice privind evidența contabilă şi raportarea financiară în sistemul bugetar, aprobat prin OMF nr. 216 din 28.12.2015 (în continuare - OMF nr. 99/2022).

Guvernul va stabili modul de gestionare a mijloacelor financiare ale Fondului Național de Mediu (la momentul de față – Fondul Ecologic Național), iar finanțarea programelor și proiectelor în domeniul protecției mediului se vor realiza în baza principiilor eficienței, echității și egalității de tratament, durabilității și transparenței, prevede proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative inclus pe agenșa Parlamentului RM.   Documentul prevede expunerea în redacție nouă a capitolului VIII din Legea nr.1515/1993 privind protecţia mediului înconjurător, conținutul căruia va fi extins de la patru la opt articole. Acesta va reglementa constituirea Fondului Național de Mediu (FNM) și sursele financiare de constituire

În ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” a fost publicat articolul în care au fost analizate particularitățile contabilității veniturilor din donații voluntare înregistrate de către entitățile bugetare, iar în perioada imediat următoare după apariția ediției nr. 5 (68) au parvenit mai multe adresări din partea abonaților cu solicitarea de a oferi soluții cu privire la contabilizarea activelor primite cu titlu gratuit de către entitățile din sectorul corporativ și întreprinderile la autofinanțare. Drept răspuns la apelul cititorilor, deja în revista ce va ieși de sub tipar în zilele imediat următoare propunem articolul Lidiei Foalea „Contabilizarea activelor primite cu titlu gratuit”.

Controlul fiscal la persoana fizică demarează în baza deciziei de inițiere a controlului fiscal. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) efectuează citarea persoanei fizice supuse verificării pentru a o înștiința despre inițierea controlului fiscal. Citația se va emite în conformitate cu prevederile art. 226 alin. (1)–(3) din Codul fiscal (în continuare – CF).

Întreprinderea a încheiat cu angajatul «A» un contract individual de muncă pe durată determinată (01.11.2018 – 31.10.2019). Angajatul s-a aflat în concediu medical în perioada 06.12.2018 – 26.01.2019, fapt confirmat prin certificate medicale. Întreprinderea a achitat indemnizaţia pentru incapacitatea temporară de muncă pentru întreaga perioadă a concediului medical, pornind de la faptul că durata acestuia în fiecare dintre ani nu a depăşit 30 de zile. Oare întreprinderea a procedat corect? Este aceasta în drept să solicite de la fostul angajat restituirea sumei indemnizaţiei pentru incapacitate temporară de muncă achitată în plus în cazul în care acest fapt a avut loc?

În cadrul unei conferinţe de presă, acţionarii băncii comerciale X au prezentat informaţii despre activitatea managerului întreprinderii. În opinia managerului, acestea sunt defăimătoare, fiind preluate şi larg mediatizate practic în toate sursele media de ştiri online, scrise şi TV. Managerul a atacat declarațiile în instanță, considerând că declaraţiile pârâţilor privind faptele expuse în conferinţa de presă constituie un derapaj grav, care în niciun caz nu poate fi considerat ca fiind într-o limită admisibilă de etică, fiind categoric atât ca limbaj utilizat, cât şi ca manieră de expunere, discursul fiind extrem de exagerat.

Art.4 alin.(18) din Legea pentru punerea în aplicare a Titlului III al Codului fiscal nr. 1417-XIII din 17.12.1997 prevede că, se scutesc de TVA fără drept de deducere materia primă, materialele, articolele de completare şi accesoriile necesare procesului propriu de producţie, importate de către organizaţiile şi întreprinderile societăţilor nevăzătorilor, societăţilor surzilor şi societăţilor invalizilor, de asemenea se scutesc organizaţiile şi întreprinderile menţionate de la vărsarea la buget a sumei TVA pentru mărfurile produse şi serviciile prestate, conform listei organizaţiilor şi întreprinderilor respective, aprobată de Guvern

Conform art. 95 alin.(1) lit.e) din Codul fiscal, procurarea proprietăţii subiecţilor impozabili declaraţi în proces de insolvabilitate în conformitate cu prevederile Legii insolvabilităţii nr.149/2012 constituie obiect impozabil cu TVA. Totodată menționăm, că conform art. 182 din Legea insolvabilității nr.149/2012, restructurarea este o procedură de insolvabilitate ce se aplică debitorului în vederea achitării datoriilor lui, care prevede întocmirea, aprobarea, implementarea şi respectarea unui plan al procedurii de restructurare.

Învățământul dual poate fi organizat la inițiativa unității interesate în calitate de potenţial angajator, structurii asociative, Camerei de Comerț și Industrie (CCI) sau instituției de învățământ profesional tehnic.   Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova propune pentru consultări publice proiectul de hotărâre de Guvern pentru aprobarea proiectului de lege cu privire la învățământul dual, care va reglementa organizarea acestui tip de învățământ, precum și statutul părților implicate în implementarea programelor de formare profesională.