Modul de întocmire şi prezentare a situațiilor financiare individuale este reglementat de următoarele acte normative: -Legea contabilității și raportării financiare nr. 287 din 15.12.2017 (Legea nr.287/2017); -Standardul Național de Contabilitate „Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare”, aprobat prin ordinul Ministrului Finanţelor nr.118 din 06.08.2013 (OMF nr. 118/2013);

Întreprinderile mici și mijlocii din Republica Moldova vor putea participa la un program de digitalizare a afacerilor. Acesta va fi implementat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM). Cabinetul de miniștri a susținut în ședința de ieri, 2 martie, proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului, beneficiarii ai căruia vor fi întreprinderile micro, mici și mijlocii, definite în conformitate cu Legea nr.179/2016   cu privire la întreprinderile mici și mijlocii. Indiferent de tipul de proprietate și forma organizatorico-juridică (cu excepția persoanelor fizice care activează pe baza patentei și a persoanelor juridice de dreptul public), solicitanți ai Programului pot deveni IMM ce întrunesc anumite criterii de eligibilitate:

Respectarea prevederilor actelor legislative şi normative din domeniul raporturilor de muncă, dar și a securității și sănătății în muncă au fost obiectul celor 2279 controale efectuate în primele 11 luni ale anului curent de Inspectoratului de Stat al Muncii (ISM). Din numărul total de verificări 1522 țin de domeniul raporturilor de muncă, 714 – de securitatea și sănătatea în muncă, iar 43 au fost complexe. Totodată, 1798 dintre acestea constituie controale planificate (440 – în sectorul public și 1358 – în sectorul real), iar 481 – inopinate (161 – în sectorul public și 320 – în sectorul real) la unități cu un număr de 114 mii salariați.  

Astăzi, 29 aprilie 2022, în Monitorul Oficial a fost publicat Ordinul ministrului finanțelor nr.51 din 18 aprilie 2022 cu privire la modificarea Ordinului ministrului finanțelor nr.135/2017 și a dărilor de seamă pentru rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației. Documentul a fost elaborat în scopul ajustării noțiunilor utilizate în textul Ordinului nr.135/2017 cu privire la aprobarea formularelor dărilor de seamă ce vizează impozitul unic datorat de rezidenții parcurilor IT la cele expuse în Codul fiscal, precum și în vederea corelării modificărilor operate prin Legea nr.204/2021 pentru modificarea unor acte normative, în partea ce ține de regimul fiscal al rezidenților parcurilor IT.  

În temeiul art.124 alin.(1) lit.b) din Legea nr.160/2011 privind reglementarea prin autorizare a activității de întreprinzător (Legea nr.160/2011), Banca Națională a Moldovei (BNM) este inclusă în categoria autorităților de licențiere.

Circulația documentelor electronice în RM a avansat semnificativ în ultimii ani și dacă inițial documentele electronice se creau, semnau și expediau către autoritățile publice prin intermediul sistemelor informaționale automatizate, la momentul actual documentul electronic semnat cu semnătură electronică se utilizează în diferite sfere de activitate a contribuabililor, cum ar fi acte de predare-primire, contracte, corespondența dintre partenerii de afaceri, dintre contribuabili și autoritățile publice etc.   Majoritatea contribuabililor dețin semnătură electronică avansată calificată obținută pentru raportarea automatizată către SFS, CNAS, CNAM etc.,

Regulile privind stabilirea tarifelor pentru serviciile poștale au fost modificate, prețurile devenind liberalizate integral din 1 septembrie 2021, proiectul respectiv fiind aprobat de Guvern.   Potrivit noilor prevederi, toți prestatorii de servicii poștale vor avea drepturi și obligațiuni egale, iar tarifele pentru serviciile poștale vor fi aplicate unic pe întreg teritoriul țării. Până la 1 septembrie curent, furnizorul de serviciu poștal universal, Î.S. „Poșta Moldovei”, a beneficiat de tarife preferențiale, ceilalți operatori poștali având obligația să stabilească un tarif de cel puțin 3 ori mai mare decât tariful preferențial.

Conform art.95 alin.(l) lit.e) din Codul fiscal, procurarea proprietății subiecților impozabili declarați în proces de insolvabilitate, cu excepția celor în procedură de restructurare realizare a planului, în conformitate cu prevederile Legii insolvabilității nr.149/2012 (în continuare – entități insolvabile) constituie obiect impozabil cu TVA. Subiecții impunerii sunt persoanele juridice și fizice care practică activitate de întreprinzător, inclusiv persoanele care desfășoară activitate profesională potrivit legislației, și procură pe teritoriul RM proprietatea întreprinderilor indicate supra (art.94 lit.e) din CF).   Astfel, transmiterea dreptului de proprietate asupra activelor materiale

Începând cu 1 ianuarie 2022, vârsta standard de pensionare pentru femei va fi stabilită la 57 ani, iar în cazul bărbaților – 62 de ani. Parlamentul a aprobat astăzi în două lecturi proiectul de lege prin care se propune revenirea la vârsta standard de pensionare.   Totodată, proiectul mai prevede că vârsta de pensionare a femeilor care au născut și educat până la vârsta de 8 ani 5 și mai mulți copii va fi de 54 ani.   Pentru persoanele care au realizat stagiul de cotizare în condiții deosebite de muncă cel puțin 10 ani compleți, vârsta standard de pensionare se diminuează cu perioada de la 5 ani până la 9 ani și 6 luni, în funcție de stagiu.

Pe parcursul anului 2021 la subdiviziunile teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM) au fost înregistrați peste 37 mii de șomeri noi, potrivit datelor publicate de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă.   După mediul de reședință, 66,4% din numărul total de șomeri (24582) provin din mediul rural și 33,6% (12419) din mediul urban. Totodată, ponderea bărbaților înregistrați este de 50,8%, fiind mai mare decât cea a femeilor – 49,2%. Din totalul șomerilor înregistrați 34,2% s-au aflat pentru prima dată în căutarea unui loc de muncă, iar cei mai mulți șomeri înregistrați aveau între 16-35 ani.  

O persoană fizică nerezidentă dispune de un bun imobil pe teritoriul Republicii Moldova, care este dat în locațiune unei persoane juridice rezidente. În situația descrisă apare obligația de repatriere a mijloacelor bănești?   Conform art. 1251 din Codul civil, prin contractul de locațiune o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părți (locatar) un bun determinat individual în folosință temporară sau în folosinţă şi posesiune temporară, iar locatarul se obligă să plătească chirie.  

Din 1 ianuarie 2024 au intrat în vigoare regulile privind prețurile de transfer, aprobate prin Legea nr. 356/2022 pentru modificarea unor acte legislative (politica fiscală și vamală pentru anul 2023 și 2024). Totodată, la data de 9 februarie 2024 au fost publicate regulile de implementare a prețurilor

La blocurile locative, punctul de delimitare se stabileşte la ieşirea din contorul instalat la fiecare consumator, conform avizului de branşare eliberat de către operator. În blocurile locative și cămine în care grupul sanitar este prevăzut pentru uz comun al locatarilor de la etajul respectiv, punctul de delimitare se stabilește la ieșirea din contorul comun. Parlamentul a aprobat în prima lectură proiectul de lege cu privire la modificarea Legii nr.303/2013 privind serviciul public de alimentare cu apă și canalizare.   Astfel, prestarea serviciului public de alimentare cu apă şi de canalizare în blocurile locative va fi efectuat în baza contractelor încheiate

În cazul în care persoana întreținută a obținut o moștenire în mărime de 25 000 de lei, va avea dreptul contribuabilul la scutirea pentru persoana întreținută reglementată la art. 35 din Codul fiscal? În conformitate cu art. 35 alin. (1) și (2) din Codul fiscal (CF) contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 4500 de lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia persoanelor cu dizabilităţi în urma unei afecţiuni congenitale sau din copilărie, persoanelor cu dizabilităţi severe și accentuate, pentru care scutirea constituie 18 900 de lei anual.

În urma unei campanii de publicitate organizate în luna iunie 2021 întreprinderea „X” (plătitoare a TVA), rezidentă a RM, a obținut un premiu în mărime de 36 000 lei de la altă întreprindere „A”, de asemenea rezidentă a RM. Care este regimul fiscal al operațiunii menționate și modul de reflectare în dările de seamă fiscale?  În conformitate cu pct. 38) art. 5 din CF, campanie promoțională reprezintă modalitate de promovare a vânzărilor prin organizarea de concursuri, jocuri, loterii anunțate public și desfășurate pe o perioadă de timp limitată, cu acordarea de cadouri, premii, câștiguri, precum și organizarea de către autorități și instituții publice a acestor activități în alt scop decât cel de promovare a vânzărilor.

Legea nr. 47/2021 pentru modificarea Legii Viei şi Vinului nr. 57/2006 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr.117-121 art.125), a intrat în vigoare începînd cu 14 mai 2021.     În scopul executării prevederilor articolului 323 din Legea Viei şi Vinului nr.57/2006, a fost elaborat și aprobat Ordinul Serviciului Fiscal de Stat nr. 349/2021 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2021, nr. 153-157, art. 723), prin care a fost aprobat un nou formular al Dării de seamă privind calculul contribuţiei obligatorii în Fondul Viei şi Vinului (forma CFV21).

Întreprinderile sociale din RM vor putea participa la un program de finanțare și mentorat ce va fi gestionat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM),  proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului fiind inclus pe agenda ședinței secretarilor generali.   Astfel, Programul va oferi o abordare integrată de susținere a antreprenorilor sociali și constă din 4 componente de implementare ce țin de: promovare; formare profesională și mentorat; finanțare și monitorizare.  

Obligația impozitării venitului obținut de persoanele fizice, care nu desfășoară activitate de întreprinzător și transmit în posesie şi/sau folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct, superficie) (în continuare – locațiune) proprietatea imobiliară este stabilită în art. 18 lit.d) din Codul fiscal (CF). Aici menționăm că, în funcție de statutul locatarului, cota impozitului, dar și modul de declarare a impozitului pe venit obținut din locațiune, diferă. Pentru o mai bună înțelegere de către contribuabili a celor expuse în continuare, reiterăm reglementările actelor normative în vigoare.

Conform art. 1251 din Codul civil (CC), prin contractul de locaţiune, o parte (locator) se obligă să dea celeilalte părţi (locatar) un bun determinat individual în folosinţă temporară sau în folosinţă și posesiune temporară, iar aceasta se obligă să plătească chirie.  Bun imobil, conform art. 459 CC, se consideră terenul înregistrat în registrul bunurilor imobile sub număr cadastral distinct. Rămân bunuri imobile materialele separate în mod provizoriu de un teren, pentru a fi reîntrebuințate, atâta timp cât sunt păstrate în aceeași formă, precum și părţile integrante ale unui bun imobil care sunt detașate provizoriu de acesta dacă sunt destinate reamplasării.

Îmbunătățirea cadrului normativ de reglementare a activității întreprinderilor mici și mijlocii (IMM), dezvoltarea ecosistemului antreprenorial și de inovare, îmbunătățirea culturii și abilităților antreprenoriale, sporirea accesului întreprinderilor la  resurse financiare, dezvoltarea infrastructurii de suport a afacerilor sunt sarcinile prioritare ce urmează a fi realizate în cadrul implementării Programului Național pentru Promovarea Antreprenoriatului și Creșterea Competitivității pentru anii 2022-2026 (Programul PACC), elaborarea acestuia fiind inițiată de Ministerul Economiei.   Conceptul PACC prevede și direcțiile conexe celor prioritare și planificate în noul document de politici publice care vor viza dezvoltarea regională și specializarea