Măsura de sprijin ce constă în emiterea garanțiilor financiare prin intermediul Fondului de Garantare a Creditelor (FGC), în baza Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1” nu mai este aplicabilă și nu constituie ajutor de stat, potrivit Deciziei nr. ASER-94 din 12.12.2019. Măsura de sprijin a fost raportată de către ODIMM, valorarea acesteia pentru anul 2014 a fost de 2250 mii lei. Programul de atragere a remitenţelor în economie „PARE 1+1” este destinat lucrătorilor migranți sau rudelor de gradul I ale acestora, care doresc să investească mijloacele bănești obținute peste hotarele Republicii Moldova în inițierea sau extinderea unei afaceri.

Ministerul Finanțelor, Ministerul Economiei și Infrastructurii și Banca Națională au creat, pe data de 30 martie, un Task Force Grup pentru consultarea setului de măsuri privind atenuarea impactului negativ al crizei pandemice asupra economiei naționale. În cadrul unei conferințe video, reprezentanții acestor instituții au optat pentru un plan de acțiuni consolidat, care să fie structurat pe termen scurt, mediu și lung și care să includă politici de intervenție atât imediate, cât și pentru perioada post-criză pe trei componente de bază: politici monetare, fiscale și structurale.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59))   Analiza indicatorilor din grupa R. Rentabilitate și costuri   Grupa de indicatori R. Rentabilitate și costuri utilizați în sistemul PERLAS – este destinată pentru compararea indicatorilor structurii financiare cu veniturile, determinând eficiența cu care Asociația de Economii și Împrumut (AEÎ) investește resursele sale în active ce generează cel mai mare venit.

Ministerul Finanțelor și Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) invită specialiștii în finanțe publice din cadrul autorităților publice centrale să participe la cursul de instruire online dedicat planificării bugetare, ce va avea loc în perioada 19 – 26 mai curent. Acesta va fi desfășurat de către CTIF, în regim de videoconferință, pe platforma Zoom.

Pe parcursul anului 2019, au fost stabilite încălcări ale legislației în domeniul raporturilor de muncă ce țin de diminuarea fondului de salarizare, impozitului pe venit, contribuțiilor și primelor de asigurare obligatorie. În acest sens, Serviciul Fiscal de Stat a adoptat 406 decizii asupra cazurilor de încălcare a legislației, în rezultatul cărora au fost calculate suplimentar la bugetul de stat obligații aferente plăților salariale în sumă totală de 23,2 mil. lei, dintre care au fost achitate 15,3 mil. lei. Datele sunt prezentate în Raportul general al activităților de minimizare a practicii de achitare a „salariilor în plic” și a muncii „la negru” realizate de grupurile multidisciplinare pentru anul 2019.

Ce regim de impozitare va folosi SRL cu gen de activitate executarea programelor soft, nefiind rezident al parcului IT? Dacă entitatea cu gen de activitate executarea programelor soft nu este rezident al parcului, urmează să aplice regimul de impozitare conform art.15 lit.b) sau art.541 din Codul fiscal.

Cum se reţine în prealabil impozitul pe venit de la persoana fizică care a înstrăinat un utilaj – din suma contractului sau doar din creşterea de capital și cum se prezintă această informație organului fiscal? Potrivit alin.(2) și alin.(3) din art. 90 din Codul Fiscal (CF), persoanele specificate la alin. (1) reţin în prealabil, ca parte a impozitului pe venit, 12% din plăţile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător, a întreprinzătorilor individuali şi a gospodăriilor ţărăneşti (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 101, 102 şi 103, pe veniturile obţinute de către aceasta conform art.18 din CF, la lit. e) fiind prevăzut că, în componența venitului impozabil se include creșterea de capital definită la art. 40 alin. (7) din CF.

Ieri, 18 martie, prim-ministrul Ion Chicu a discutat problema efectelor evoluției situației epidemiologice asupra economiei naționale cu un grup de asociații de business. Reprezentanții mediului de afaceri au venit cu informații despre impactul asupra agenților economici al restricțiilor impuse în contextul răspândirii COVID-19. În cadrul ședinței a fost făcut un schimb de opinii referitor la modul în care ar putea fi susținuți oamenii de afaceri să depășească cu pierderi minime criza provocată de situația epidemiologică.

La 1 iunie curent, în baza de date a Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă erau înregistrate 8963 locuri de muncă vacante, cele mai multe fiind în Chișinău (2998) și Bălți (1200). Comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, numărul acestora este în descreștere: la sfârșitul lunii mai 2019, ANOFM declara vacante 12350 locuri de muncă. Totodată, cel mai mic număr de locuri de muncă vacante a fost înregistrat în Dondușeni – 19 și Basarabeasca – 13.

Unele întreprinderi, în scopul asigurării protecției angajaților în situația de pandemie, au decis să le ofere posibilitatea utilizării serviciilor de taxi la deplasarea la/de la locul de muncă. În aceste condiții apare întrebarea ce ține de deductibilitatea acestor servicii, dar și a regimului fiscal al plăților respective efectuate în folosul angajaților.   Amintim că, în conform prevederilor art. 24 pct. (19) din Codul fiscal, angajatorului i se permite deducerea cheltuielilor și pentru transportul organizat al angajaților, totodată fiind indicat că Guvernul stabilește modul de deducere.

Bugetul de stat pentru anul 2020 se aprobă la venituri în sumă de 44,1 mld. lei, cu 8,6% în creștere față de anul curent, iar la cheltuieli – în sumă de 51,5 mld. lei, fiind mai mari cu circa 11% față de cheltuielile precizate pentru anul 2019. Deficitul se preconizează în sumă de 7,4 mld. lei. În cadrul ședinței de ieri, 27 noiembrie, Guvernul a aprobat proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2020. După cum a anunțat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, proiectul este fundamentat pe o creștere economică de 3,8%, nivelul inflației de 5,7%, o majorare a exportului de 9%, a importului – cu 7,1%, creșterea salariului mediu pe economie cu 8,7%.

Stocurile, ca cele mai utilizate elemente contabile, provoacă întrebări specifice în practică, începând de la selectarea metodei de evaluare, modul de ținere, clasificare etc. În acest articol vom expune unele abordări generale în evaluarea curentă a stocurilor, în special în cazul aplicării metodei costului mediu1, inclusiv prin prisma modificărilor Standardelor Naționale de Contabilitate (SNC) în vigoare din 1 ianuarie 2020. Conform pct. 10 SNC Stocuri, contabilitatea stocurilor se ține pe subdiviziuni în expresie cantitativă și valorică și/sau în expresie valorică pe unități de evidență cum ar fi: tipul (sortimentul), lotul, grupa omogenă de stocuri etc.

   În perioada 3-18 iulie 2020 s-a desfășurat sondajul ”Impactul pandemiei COVID-19 asupra activității companiilor din Moldova: realități, așteptări, acțiuni”, efectuat de Camera de Comerț Americană din Moldova, în colaborare cu Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru. Menționăm că aceasta este cea de-a doua ediție a sondajului, prima fiind efectuată în luna aprilie curent.   Astăzi, rezultatele sondajului au fost prezentate pe platforma Consiliului Economic, în cadrul unei ședințe online. 

Entitatea F SRL este supusă controlului fiscal prin metoda verificării tematice la capitolul impozitul pe venit pentru perioada anului 2018. În rezultatul controlului se constată că entitatea a diminuat impozitul pe venit pentru anul 2018 ca urmare a majorării neîntemeiate a cheltuielilor. Pentru a reduce impactul eventualelor sancţiuni, entitatea a prezentat echipei de control o cerere prin care menţionează că, în anul 2018, și-a majorat numărul mediu al salariaților cu 10 persoane comparativ cu numărul mediu al salariaților din anul precedent, însă nu a calculat facilitatea la acest aspect în Declarația privind impozitul pe venit pentru anul 2018 și astfel solicită inspectorilor să ţină cont de acest fapt la efectuarea calculelor privind diminuarea impozitului pe venit pentru anul 2018. Vor lua în consideraţie funcţionarii fiscali cererea entităţii?

Ieri, 5 februarie curent, în cadrul ședinței Executivului a fost aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la aprobarea Programului Managementul datoriei de stat pe termen mediu (2020-2022). Potrivit documentului, obiectivul fundamental al managementului datoriei de stat este asigurarea necesităților de finanțare a soldului bugetului de stat la un nivel acceptabil de cheltuieli pe termen mediu și lung, în condițiile limitării riscurilor implicate. Totodată, obiectivele specifice ale gestionării datoriei de stat în perioada 2020- 2022 țin de dezvoltarea pieței interne a valorilor mobiliare de stat (VMS), contractarea împrumuturilor de stat externe, ținând cont de raportul cost-risc și realizarea managementului riscului operațional asociat datoriei de stat.

Ministerul Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a elaborat proiectul Hotărârii de Guvern cu privire la modul de recuperare a zilelor declarate de către Comisia pentru Situații Excepționale ca zile libere, care a fost discutat în cadrul ședinței Secretarilor de Stat. Conform proiectului, pentru recuperarea a 12 zile declarate libere, se stabilesc următoarele zile lucrătoare pe parcursul anului 2020: 23 mai, 13 iunie, 20 iunie, 4 iulie, 18 iulie, 1 august, 22 august, 5 septembrie, 19 septembrie, 3 octombrie, 17 octombrie și 31 octombrie. În aceste zile activitatea salariaților cu durata normală a timpului de muncă se propune a fi organizată după următorul regim de muncă – de la 8.00 până la 16.30, cu pauza de masă de la 12.00 până la 12.30

Conform prevederilor art. 22611 alin. (5) lit. i) din Codul fiscal, informaţia prezentată de către persoanele care desfăşoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător şi a persoanelor fizice care practică activitate independentă, va conţine date despre contractarea/rambursarea împrumuturilor pe parcursul unui an fiscal, reflectate în contabilitatea întreprinderii, ce depăşesc cumulativ suma de 200 mii de lei. Plafonul de 200 de mii de lei se aplică separat împrumuturilor și separat rambursărilor în procesul de furnizare a informației.

Urmare a declarării stării de urgenţă de către Comisia pentru Situaţii Excepţionale a Republicii Moldova, mai mulţi agenţi economici și-au sistat activitatea parţial sau total. Astfel, în procesul de raportare au apărut unele incertitudini la contabilii întreprinderilor unde a fost instituit șomajul tehnic. În special, au apărut întrebări cu privire la declararea situaţiilor de șomaj tehnic în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18, (cu referire la categoria persoanei asigurate care urmează de reflectat pentru fiecare angajat, perioadele de activitate etc.). Astfel, propunem unele explicaţii referitor la declararea perioadelor de aflare în șomaj tehnic în funcție de situaţiile instituite în cadrul întreprinderii.

Prevederile pct. 26 alin. (1)-(3) al Dispoziției Comisiei pentru Situații Excepționale a Republicii Moldova nr.3 din 23 martie 2020 extinde termenul obligațiilor fiscale pentru: — întreprinzătorii individuali sau gospodăriile ţărănești (de fermier) al căror număr mediu anual de salariaţi pe parcursul întregii perioade fiscale nu depăşeşte 3 unităţi şi care nu sînt înregistraţi ca plătitori de TVA, urmează să declare și achite impozitului pe venit, impozitului pe bunuri imobiliare, impozitul funciar și taxele locale pentru anul 2019 — pînă la 25 aprilie 2020;

Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.