Pandemia globală asociată COVID-19 (coronavirusului) este în plină desfășurare, iar efectele acesteia își găsesc reflecție nu doar în viața personală a oamenilor prin riscul asupra sănătății acestora, dar și asupra activității agenților economici. Fiind afectați direct sau indirect de restricțiile impuse de organele guvernamentale specializate, agenții economici traversează o perioadă extrem de dificilă, echivalentă unei crize economice de proporții la nivel național și internațional. În acest context, se cere luarea unor măsuri urgente de susținere a acestora, iar lecțiile altor state ar putea servi drept sursă de inspirație pentru autoritățile naționale.

Dragi cititori, suntem în preajma Anului Nou, când fiecare dintre noi își face o retrospectivă a realizărilor anului ce trece. Echipa Publicației Periodice „Monitorul fiscal FISC.MD” pe parcursul anului 2017 a reușit să facă multe lucruri frumoase dar și utile pentru cititorii săi.

În primele 4 luni ale anului 2019, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 12 014,2 mil. lei, inclusiv 11 894,0 mil. lei venituri generale și colectate și 120,2 mil. lei — veniturile proiectelor finanțate din surse externe. Astfel, potrivit informației publicate de Ministerul Finanțelor, comparativ cu perioada similară a anului 2018, veniturile sunt mai mari cu 8,6% ca urmare a creșterii veniturilor generale și colectate cu 8,4% și veniturilor proiectelor finanțate din surse externe — cu 34,2 %.

Din 1 ianuarie 2020, sunt puse în aplicare o serie de legi, prin care au fost operate modificări asupra Codului fiscal (CF): — Legea nr.171 din 19.12.2019; — Legea nr.170 din 19.12.20191; — Legea nr.122 din 16.08.2019; — Legea nr.115 din 15.08.2019. Necesitatea de modificare a CF derivă din necesitatea perfecţionării şi ajustării legislaţiei fiscale la evoluţia proceselor economice şi sociale, precum şi din necesitatea asigurării veniturilor bugetare necesare acoperirii cheltuielilor.

Republica Moldova, împreună cu alte 12 țări din regiunea Dunării și-au propus să susțină antreprenorii în dificultate și să contribuie la contracararea efectelor negative ale crizei epidemiologice actuale, prin intermediul proiectului transnațional DanubeChance 2.0. Ministerul Economiei și Infrastructurii, în calitate de partener strategic asociat și Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, în calitate de partener de proiect, contribuie la crearea unui ecosistem de sprijin pentru antreprenorii din Republica Moldova care se confruntă cu dificultăți, faliment sau doresc să lanseze o nouă afacere.

Serviciul Fiscal de Stat întreprinde acțiuni de prevenire și combatere a evaziunilor fiscale. Complexul de acțiuni se referă la toate domeniile de activitate ale economiei naționale și se desfășoară în cazul în care evaluarea riscurilor indică un nivel înalt de neconformare la prevederile legislației. Astfel, un domeniu sensibil, care a fost evaluat cu riscuri sporite de neconformare, este transportul de pasageri în regim taxi.

Conform prevederilor Titlului IX din Codul fiscal (CF) și Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr.521 din 23.06.2015 privind aprobarea formularelor tipizate a Dării de seamă fiscale şi a Informaţiei pe taxele pentru folosirea zonei drumului public şi/sau zonelor de protecţie a acestuia din afara perimetrului localităților (MO nr. 166-176, art. 1177 din 03.07.2015), contribuabilii – subiecți ai impunerii cu taxele rutiere specificate în cap. 5, cap. 6 şi cap. 7 al Titlului IX din CF, au obligația de calculare și achitare a taxelor respective anual, până la 25 martie a perioadei fiscale curente.

Darea de seamă privind impozitul pe venit — Declaraţia cu privire la impozitul pe venit a persoanei fizice care desfăşoară activitate independentă (Forma AI17), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 2 din 9 ianuarie 2017, se prezintă nu mai târziu de 25 martie a anului următor perioadei fiscale de declarare. Potrivit art.3 din Legea nr.231 din 23 septembrie 2010 cu privire la comerțul interior, prin comerțul cu amănuntul se subânțelege activitate desfășurată de comercianții care vând produse direct consumatorilor pentru uzul personal al acestora (consumul final.)

Entitățile, care aplică Standardele Internaționale de Raportarea Financiară (IFRS), trebuie să își adapteze procesul de depreciere a creanțelor comerciale la noul mod, prevăzut de IFRS 9 „Instrumente financiare” (în continuare – IFRS 9)1. Acest nou standard2 prevede că entitățile trebuie să evalueze pierderile din depreciere preconizate aferente creanțelor din momentul recunoașterii inițiale până la derecunoașterea acestora.

În luna august s-au produs două evenimente importante în domeniul reglementării modului de calculare și achitare a contribuției în Fondul viei și vinului de către întreprinderile producătoare de produse vitivinicole. Acestea sunt: - publicarea în Monitorul Oficial din 7 august 2020 a Legii nr.157 din 20.07.2020 „Cu privire la plata contribuțiilor obligatorii în Fondul Viei și Vinului și pentru modificarea Legii viei și vinului nr.57/2006”   și - aprobarea Ordinului Serviciului Fiscal de Stat nr.423  din 15 august 2020 „Cu privire la aprobarea formularului dării de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei și Vinului și a Modului de completare și prezentare a dării de seamă privind calcularea contribuției obligatorii în Fondul Viei și Vinului.”

Rapoartele financiare consolidate ale Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene oferă, sub toate aspectele, o imagine reală și fidelă a situațiilor patrimoniale și financiare ale ministerului la 31 decembrie 2017 și corespund cadrului de raportare financiară aplicabil. Este concluzia Curții de Conturi ca urmare a efectuării unui audit la MAEIE. Neregulile depistate, în ansamblul lor, nu au afectat autenticitatea și fidelitatea informațiilor din rapoartele financiare, preponderent fiind generate de unele carențe ale prevederilor politicilor contabile, precum și ale unor procese operaționale, se spune în Raport.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md”, la multiplele întrebări adresate de contribuabili, a adresat Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM) solicitarea cu privire la particularitățile de completare și prezentare a Formei IRM19 Informație privind stabilirea drepturilor sociale și medicale aferente raporturilor de muncă în cazul concediilor neplătite, dar și aspecte ce țin de asigurarea obligatorie de asistență medicală în cazul concediilor de lungă durată din cont propriu al angajatului. În continuare venim cu precizările oferite de CNAM.   Conform art. 6) alin. (4) lit. i) din Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, statutul de persoană asigurată se suspendă în cazul suspendării contractului individual de muncă, cu excepţia suspendării acestuia în următoarele circumstanţe:

Serviciul Fiscal de Stat informează: contribuabilii persoane juridice și persoane fizice care practică activitate de întreprinzător, precum și persoanele fizice care desfășoară activitate independentă sunt obligați să depună Declarația cu privire la impozitul pe venit până la data 25 martie. Această obligație este stipulată de art. 83 alin. (2) din Codul fiscal al Republicii Moldova. În cazul contribuabililor vizați, impozitul pe venit se aplică aferent venitului obținut de aceștia din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova (cu excepția deducerilor şi scutirilor la care au dreptul).

Obligativitatea autentificării notariale a contractului de locaţiune a spaţiului locativ pentru lucrătorii străini ar putea fi exclusă. Proiectul elaborat de Ministerul Afacerilor Interne ce are ca scop simplificarea procedurii de obținere a dreptului de ședere în Republica Moldova a fost propus spre consultări publice. Documentul derivă din necesitatea reglementării mai eficiente a proceselor migraţionale în aspecte ce țin de imigrarea străinilor în scop de muncă pentru asigurarea intereselor economiei naționale și diminuarea deficitului forței de muncă format pe piața autohtonă în urma emigrării populației de vârsta aptă de muncă.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității în cadrul căreia activează. Astfel, cu referință la SNC „Imobilizări necorporale și corporale”, pentru concretizarea domeniului de aplicare, în contextul modificării altor standarde și excluderii trimiterilor la Standardele Internaționale de Raportare Financiară, pct.3 s-a expus într-o redacție nouă care stabilește că standardul se aplică tuturor imobilizărilor necorporale şi corporale cu excepţia imobilizărilor primite în leasing financiar, la recunoaşterea iniţială a acestora (SNC “Contracte de leasing”).

În Monitorul Oficial al Republicii Moldova din 10 iunie 2019 a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 283 din 29 mai 2019 (HG nr. 283/2019) prin care au fost operate modificări în unele acte normative din domeniul asigurărilor sociale de stat inclusiv în Hotărârea Guvernului nr. 1245/2016 pentru aprobarea Regulamentului cu privire la condiţiile de stabilire, modul de calcul şi de plată a indemnizaţiei paternale (HG nr. 1245/2016).

În perioada ianuarie – septembrie 2019, numărul autorităților și instituțiilor publice care utilizează Sistemul Informațional Integrat de Evidență Contabilă în Autoritățile Publice pe platforma 1C (SIIECAP) administrat de Centrul de Tehnologii Informaționale în Finanțe (CTIF) a crescut, față de finele anului 2018, cu 15,7 % și a atins cifra de 997 de entități. Potrivit datelor Direcției suport sisteme informaționale în domeniul finanțelor publice din cadrul CTIF, dintre cei 635 de beneficiari ai sistemului SIIECAP deserviți de către specialiștii instituției, 76 activează în mun. Chișinău și 559 – în alte localități.

Veniturile obținute de instituția de învăţământ profesional tehnic din prestarea contra plată a serviciilor educaționale nu vor fi utilizate exclusiv pentru dezvoltarea instituţiei, pentru că se propune excluderea acestei prevederi din Hotărârea nr. 1077/2016 cu privire la finanțarea în bază de cost per elev a instituțiilor publice de învăţământ profesional tehnic. Ministerul Educației, Culturii și Cercetării propune spre consultare proiectul hotărârii de Guvern cu privire la modificarea unor hotărâri ale Executivului în contextul regimului economico-financiar de autogestiune al acestor instituții de învățământ.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, se prezintă explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. În SNC “Cheltuieli” a fost inclus pct.311 care prevede că în componenţa cheltuielilor financiare se evidenţiază separat cheltuielile aferente ajustărilor de valoare nefavorabile privind investiţiile financiare pe termen lung şi curente care apar în cazul:

Autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare) au misiunea de a executa funcțiile statului în diferite domenii și activități: educație, cercetare, sănătate, cultură, apărare și asigurarea ordinii publice, diplomație și menținerea relațiilor externe, administrare, evidență și controlul executării bugetului public național etc. Diversitatea funcțiilor statului duce la utilizarea din partea entităților bugetare a unui larg spectru de stocuri de materiale circulante.