În conformitate cu prevederile art. art.90 alin.(2)-(3) din Codul fiscal, contribuabilii specificați la alin. (1) al aceluiași articol, au obligația de a reține în prealabil, ca parte a impozitului, o sumă în mărime de 12% din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, exceptând întreprinzătorii individuali și gospodăriile țărănești (de fermier), a persoanelor menţionate la cap. 10¹, 10² şi 10³, pe veniturile obținute de către aceasta conform art.18 din Codul fiscal.  

Deșeurile de cupru, fier și oțel, cele din aluminiu (inclusiv aliajele de aluminiu), cioburile de sticlă și compostul, la îndeplinirea unor anumite criterii, ar putea să nu mai fie calificate ca deșeuri, în scopul promovării reciclării acestora, asigurării unui nivel ridicat de protecție a mediului, reducerii consumului de resurse naturale și a cantității de deșeuri direcționate spre eliminare.   Ministerul Mediului propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deșeu pentru cele 5 fluxuri de deșeuri menționate. Proiectul conține și Indicațiile metodice privind stabilirea criteriilor de încetare a statutului de deșeu, ce vor oferi Agenției de Mediu o metodologie generală de stabilire

Potrivit prevederilor art. 3 alin (1) al Legii nr. 166/2017 cu privire la tichetele de masă (Legea nr. 166/207), angajatorul este în drept să acorde salariaţilor o alocaţie individuală de hrană, sub forma tichetelor de masă, achitând integral operatorului valoarea nominală a acestora, plata pentru imprimare a tichetelor de masă și alte servicii prevăzute de contractele încheiate între operator și angajator. Este interzis angajatorilor, la oferirea tichetelor de masă, să reducă salariul angajaților beneficiari de tichete de masă.

Se propun și alte modificări în CM, care prevăd transformarea din obligație în drept pentru angajator în ceea ce ține de: • evidența orelor de muncă prestate zilnic de fiecare salariat, fie în baza modului stabilit prin convențiile colective fie prin acord scris individual cu salariații; • programarea concediilor anuale; • întocmirea și deținerea de Regulamente interne ale unității; • excluderea precontractului individual de muncă și preavizării în scris a angajatului despre data începerii concediului anual si cererii angajatului.

Regimul de activitate redusă este definit în Hotărârea Guvernului nr.333/2021 drept cel cu timp de muncă săptămânal redus, cu cel mult 50%, la nivel de unitate, pentru cel puțin 25% din numărul efectiv al salariaților din cadrul unității. Acesta se stabilește de către angajator fie în mod unilateral1  sau cu acordul scris al salariaților vizați2  și presupune acordarea unui ajutor salariaților pentru care a fost stabilit acest regim de activitate. Respectivul ajutor urmează a fi solicitat de către angajator, care completează pe proprie răspundere un formular de solicitare, îl semnează și îl depune prin intermediul Ghișeului unic de raportare electronica.  

Conform art. 92 alin. (2) din Codul fiscal, veniturile achitate și impozitul pe venit reținut la sursa de plată se reflectă în Darea de seamă privind reținerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și a contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (forma IPC21), aprobată prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr.94 din 30.07.2020.

Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenorialului (ODA) va utiliza mijloacele financiare în sumă de 200 mil. lei alocate conform Legii nr.205/2021 bugetului de stat pentru anul 2022 pentru compensarea dobânzilor achitate aferente perioadei 1 august–31 decembrie curent la creditele bancare și/sau nebancare investiționale contractate de întreprinderile mici și mijlocii în valută națională, care erau active la data de 1 august 2022.

Ce sancțiuni se aplică contribuabililor (persoane juridice sau fizice care desfășoară activitate de întreprinzător) pentru diminuarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat şi primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală calculate în cote procentuale, luând în considerație modificările legislației?

Odată cu semnarea Acordului de Asociere dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană în iunie 2014, precum și odată cu obținerea statului de țară candidată la UE în iunie 2022, amplul proces de integrare europeană în care este implicată Republica Moldova

Partea I Stimați cititori, vă propunem partea a II a articolului Principalele aspecte la determinarea obligațiilor fiscale cu privire la impozitul pe venit ale agenţilor economici aferente perioadei fiscale 2019.

Adoptarea Legii nr. 131/2015 privind achizițiile publice (Legea nr. 131/2015), inclusiv modificările ulterioare, au avut drept scop armonizarea cadrului legislativ în corespundere cu directivele europene, în deosebi cu prevederile Directivei 2014/24/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26.02.2014 privind achiziţiile publice, oferind autorităţilor publice din RM oportunitatea introducerii de noi concepte şi abordări în domeniul achiziţiilor publice. Și anume, utilizarea fondurilor publice în mod eficient, prin generarea valorii pentru bani (value of money) de către sistemul de achiziţii, în detrimentul alegerii banale a celui mai mic preţ. Autorităților publice în acest sens, revenindu-le responsabilitatea de bază de alegere a celei mai bune oferte din punct de vedere tehnico-economic, care generează valoare economică autentică, şi nu doar executarea unei cheltuieli în limita bugetului planificat, aşa cum încă, în mare parte se mai percepe în prezent.

Situația financiară redă o parte din imaginea generală care se poate percepe asupra dezvoltării entităţii. În aşa fel se ajută la perceperea

În cadrul întreprinderii noastre s-a constatat o situaţie în care, la data de 2 martie 2020, o angajată a prezentat certificatul de concediu medical pentru sarcină şi lăuzie pe o perioadă de 126 de zile. Data de 1 martie 2020 a fost zi de duminică. Cum urmează de declarat în tab. nr. 3 din Darea de seamă IPC 18 situaţia respectivă?

Întreprinderea a colectat fier uzat de la persoanele fizice ce nu practică activitate de întreprinzător; achitarea a avut loc în luna decembrie 2021 și ianuarie 2022. Ce obligații fiscale rezultă pentru persoana juridică? Urmează a fi întocmit actul de achiziție? Prevederile art. 44 alin. (1) lit. a) și (2) lit. a) din Codul fiscal, stabilesc că pentru persoanele fizice care  nu desfăşoară activitate de întreprinzător se aplică metoda de evidență contabilitatea de casă. Prin contabilitate de casă se înțelege metoda conform căreia venitul este raportat la anul fiscal în care acesta este obținut în mijloace băneşti sau sub altă formă. 

 Articolul 514 din Codul fiscal prevede că sunt scutite de impozit pe venit sursele de venit ale administraţiei parcului pentru tehnologia informaţiei prevăzute la art.6 alin.(3) din Legea nr.77/2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei.     Administrația parcului poate avea următoarele surse de venit:

Prin Legea nr. 70 din 13.04.2023 pentru modificarea unor acte normative au fost operate modificări la Legea nr.1134/1997 privind societăţile pe acţiuni, Legea nr.121/2007 privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice și la Legea nr.246/2017 cu privire la întreprinderea de stat şi întreprinderea municipală.

Proiectul Regulamentului privind acordarea mijloacelor Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru compensarea parţială a accizelor la motorina utilizată de producătorii agricoli în anul 2022 a fost propus pentru consultări publice.   Astfel, în condițiile aprobării actului normativ în redacția propusă, în scopul asigurării necondiționate a securității alimentare a țării și reieșind din sursele disponibile la buget, din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural vor fi alocate 200 mil. lei pentru compensarea a 30% din cota accizei pentru motorină, ceea ce constituie 894 lei/tonă.

În domeniul transportului de mărfuri, există elemente-cheie strâns legate de procesul de stocare, respectiv, depozitare.

În legislaţia aferentă calculării şi declarării contribuțiilor de asigurări sociale (în continuare – CAS) în anul 2024 nu au intervenit modificări esențiale ce țin de calcularea și raportarea CAS. Tarifele contribuţiilor datorate de angajator reglementate prin Anexa nr. 1 la Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 489/1999 )

”Vom întreprinde măsuri concrete pentru a combate fenomenul „salariului în plic” și a „muncii la negru”, perfecționarea cadrului legal și calcularea corectă a coeficientului salariului oficial, pentru ca cetățeanul să poată beneficia de salarii și pensii asigurate. De asemenea, în acest scop trebuie promovate și mediatizate modificările legislative, organizate campanii de sensibilizare a angajatorilor în vederea respectării legislației și asigurării dreptului echitabil la muncă.