În primele 9 luni ale anului curent, veniturile bugetelor locale au fost executate în sumă de 12 059,4 mil. lei din suma precizată anuală de 16 552,3 mil. lei și cu 18,1 % mai mult decât a fost executat în perioada similară a anului 2018, potrivit Raportului privind executarea bugetelor locale la situația din 30 septembrie 2019 publicat pe site-ul Ministerului Finanțelor. Astfel, cele mai multe venituri au fost asigurate din impozite și taxe – 2 723,6 mil. lei, suma precizată pentru anul 2019 fiind de 3 433,4 mil. lei. Impozitul pe venit a asigurat acumulări în sumă de 1 812,1 mil. lei, dintre care impozitul pe venitul persoanelor fizice constituie 1 725,3 mil.lei, iar cel al persoanelor juridice – 86,8 mil. lei.

Pentru bunurile imobiliare existente

Începând cu data de 3 ianuarie 2019, impozitul pe venitul obținut din transmiterea în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a imobilului poate fi achitat prin intermediul Serviciului Guvernamental de Plăți Electronice – Mpay. Pentru a achita acest tip de impozit în regim on-line, contribuabilul urmează: 1. să acceseze serviciul 2. să introducă identificatorul cererii și datele solicitate în formular 3. să aleagă metoda de plată 4. să achite impozitul.

Baza valorică a activului de capital se determină în conformitate cu prevederile articolului 42 din Codul fiscal. Astfel, conform prevederilor alin. (1) din articolul menționat, bază valorică a activelor de capital se confirmă documentar conform modului stabilit de Ministerul Finanţelor şi constituie:

Astăzi, 15 octombrie 2019, expiră termenul de plată a impozitului pe bunurile imobiliare achitat în rate. Cotele impozitului pe bunurile imobiliare evaluate de către organele cadastrale în scopul impozitării sunt specificate în art. 280 din Codul fiscal şi constituie: a) pentru bunurile imobiliare cu destinaţie locativă (apartamente şi case de locuit individuale, terenuri aferente acestor bunuri); pentru garajele şi terenurile pe care acestea sunt amplasate, loturile întovărăşirilor pomicole cu sau fără construcţii amplasate pe ele: – cota maximă – 0,4% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare; – cota minimă – 0,05% din baza impozabilă a bunurilor imobiliare.

În conformitate cu prevederile art. 26 alin. (6) din Codul fiscal, întreaga proprietate a contribuabilului trebuie să fie raportată la una din categoriile de proprietate, în ordinea stabilită de Guvern. Astfel, potrivit Catalogului mijloacelor fixe și activelor nemateriale, aprobat prin Hotărîrea Guvernului nr. 338 din 21 martie 2003, atribuirea fiecărei unități a mijloacelor fixe la categoria respectivă de proprietate se efectuează conform prevederilor pct. 87 din Catalogul respectiv.

Trebuie sau nu de informat Serviciul Fiscal de stat (SFS) în termen de 60 zile despre bunurile transmise la păstrare în temeiul unui contract de depozit? Prin contract de depozit o parte (deponent) se obligă să predea pentru păstrare, pe o perioadă determinată sau nedeterminată, bunul mobil celeilalte părți (depozitar), iar depozitarul se obligă să păstreze bunul mobil şi să-l restituie la cerere (art. 1537 din Codul civil).

Oricare persoană fizică - utilizator al internetului la accesarea navigatorului web (browser) „a fost atacat” de anunțurile pop-up (publicitate care iti sare în fața ochilor) cu reclama diverselor jocuri de noroc online. Mulți dintre utilizatori nu ezită să-și încerce norocul, dar nu toți cunosc care sunt diferențele dintre un joc de noroc care este desfășurat cu respectarea reglementărilor legale și unul care nu respectă prevederile legislației în vigoare ale Republicii Moldova cu privire la organizarea și desfășurarea jocurilor de noroc. În asemenea situații, nu toți cunosc cum pot aceste jocuri online să-i creeze probleme beneficiarului de câștig când se ajunge la impozitarea acestor venituri.   În astfel de situații apar intrebări cu privire la corectitudinea declarării și achitării impozitului pe veniturile obținute de către persoanele fizice beneficiari ai câștigurilor din jocurile de noroc online.

În conformitate cu Legea cu privire la antreprenoriat și întreprinderi nr.845/1992, entitatea este obligată să păstreze mijloacele băneşti în instituţii financiare şi să-și  achite obligațiile față de bugetul public naţional, angajaţii, creditorii, precum şi să-și onoreze celelalte obligaţii de plată prin sistemul financiar-bancar, în modul stabilit de actele normative ale Băncii Naţionale a Moldovei. Întreprinderea este liberă să deschidă conturi bancare și să efectueze operațiuni cu acestea,  respectând normele impuse de legislația bancară.

În curând ar putea fi lansată o platformă informațională ce va asigura crearea resursei informaționale unice în domeniul asigurării protecției drepturilor de proprietate intelectuală (DPI), asigurarea accesului la informaţia din domeniu, generarea datelor statistice privind obiectele de proprietate intelectuală etc. Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI), propune spre consultare proiectul hotărârii cu privire la Platforma informațională în domeniul protecției drepturilor de proprietate intelectuală, ce va fi formată din Sistemul informațional în domeniul protecţiei obiectelor de proprietate intelectuală (SI e-OPI) și Sistemul informațional „Registrul cererilor de intervenție” (SI e-RCI).

Colaborarea strânsă și comunicarea permanentă cu profesia și mediul de afaceri constituie pentru Ministerul Finanțelor un pilon în procesul de reglementare a contabilității și raportării financiare în Republica Moldova, oferă un sprijin valoros, dar și o platformă de discuții, uneori în contradictoriu, dintre reglementator și cei care implementează prevederile actelor normative din domeniu.

Investitorii străini în continuare manifestă interes pentru efectuarea investițiilor în țara noastră. Această idee este enunțată în cadrul panelurilor de discuții ce au loc la Moldova Business Week 2019. Republica Moldova, poziționată în clasamentul ”Doing Business 2020” pe locul 48 din 190 de țări, are un rating mai mare decât Ucraina, Belarus, Croația, Italia. Cea mai bună poziție – 13, Moldova o ocupă la capitolul inițierea afacerii și înregistrarea proprietății. De asemenea, se clasează pe locul 33 la capitolul plata taxelor și pe locul 38 la comerțul transfrontalier. În domeniul executării contractelor, țara noastră a urcat de pe poziția 69 pe 62, la plata impozitelor – de pe locul 35 la 33, iar la recunoașterea insolvenței – de la 68 la 67.

Mâine, 11 octombrie 2019, va apărea de sub tipar nr. 306-309 al Monitorul Oficial, în care vor fi publicate următoarele documente oficiale. PARTEA I — Legi, hotărâri ale Parlamentului Republicii Moldova, decrete ale Preşedintelui Republicii Moldova: Decret cu privire la promulgarea Legii pentru modificarea Legii nr. 209/2016 privind deșeurile (nr. 1288-VIII, 3 octombrie 2019).

Întreprinderea are în proprietate construcții speciale (hangare) destinate pentru păstrare, procesare, uscare și condiționare a cerealelor, care nu sunt evaluate de către organele cadastrale. Se încadrează aceste bunuri imobile în categoria construcțiilor cu destinație agricolă, astfel încât să poată fi aplicată cota impozitului pe bunurile imobiliare în mărime de 0,1%, sau se aplică prevederile pct. 11, anexa nr. 2 la Legea pentru punerea în aplicare a Titlului VI din Codul fiscal nr. 1056-XIV din 16.06.2000 (Legea nr. 1056-XIV)?

O persoană fizică cetăţean a vândut un depozit comercial în luna iunie 2018 cu preţul de 800 000 lei, iar achitarea s-a efectuat în două rate: 50% din sumă la data semnării contractului de vânzare-cumpărare și restul, la finele anului 2018 (pe parcursul lunii decembrie). Baza valorică a depozitului constituia suma de 600 000 lei. Cum va fi determinată obligația fiscală privind impozitul pe venit în situaţia descrisă?

Conform legislației, tatăl copilului nou-născut are dreptul la concediu paternal pentru a participa la îngrijirea copilului. Urmează ca să i se acorde persoanei concediul paternal în cazul în care, tatăl beneficiază de indemnizație de maternitate de 126 de zile pentru soția care nu lucrează dar, se află la întreținerea acestuia? Potrivit art. 1241 al Codului muncii (CM) tatălui copilului nou-născut i se acordă un concediul paternal pentru a asigura participarea lui efectivă la îngrijirea copilului nou-născut. Durata concediului paternal este stabilită de 14 zile calendaristice şi pe perioada concediului paternal, salariatul beneficiază de o indemnizație paternală care nu poate fi mai mică decât venitul mediu lunar asigurat pentru perioada respectivă și care este achitată din bugetul asigurărilor sociale de stat. Prin urmare, indemnizația paternală se stabilește tatălui copilului nou-născut.

Urmează sau nu să fie preavizat cu o lună înainte administratorul societăţii cu răspundere limitată despre eliberarea din funcţie? Conform art. 264 din Codul muncii, în caz de încetare a contractului individual de muncă încheiat cu conducătorul unităţii în baza ordinului (dispoziţiei, deciziei, hotărîrii) organului abilitat sau al proprietarului unităţii (art.263 lit.b)), în lipsa unor acţiuni sau inacţiuni culpabile, conducătorul este preavizat în scris cu o lună înainte şi i se plăteşte o compensaţie pentru încetarea contractului individual de muncă înainte de termen, în mărime de cel puţin 3 salarii medii lunare. Mărimea concretă a compensaţiei se stabileşte în contractul individual de muncă.

Suntem o instituție medicală cu statut de întreprindere municipală. În perioada curentă am fost contactați de direcția de deservire fiscală pentru a ni se solicita să prezentăm declarația cu privire la impozitul pe venit pentru anul 2018. Avem obligația de prezentare a declarației?

În Monitorul Oficial, nr. 390-395 din 10 noiembrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului cu privire la organizarea și funcționarea Agenției Proprietăți Publice, ce conține și Regulamentul de organizare, structura, organigrama și lista întreprinderilor de stat fondate de Agenție.

 În Monitorul Oficial din 27 iulie 2020 a fost publicată  Legea nr. 86 din 11 iunie 2020 cu privire la organizațiile necomerciale care va intra în vigoare pe 27 august 2020,  fiind abrogată, concomitent,  Legea nr. 837/1996 cu privire la asociațiile obștești și Legea nr. 581/1999 cu privire la fundații.    Noua lege reglementează mult mai detaliat regimul juridic al organizațiilor necomerciale impunând, totodată, noi reguli în partea ce ține de activitatea organizațiilor necomerciale.   În conținuare, o să specificăm cele mai esențiale modificări stabilite aferent organizațiilor necomerciale: