În conformitate cu prevederile art.266 alin.(1) și alin.(3) din Codul fiscal, cererea de compensare ori de restituire a sumelor plătite în plus sau a sumelor care, conform legislației fiscale, urmează a fi restituite poate fi depusă de contribuabil în termen de 6 ani din data efectuării şi/sau apariției lor. Cererea depusă după expirarea termenului de 6 ani este nevalabilă. În acest caz, nu se va efectua nici o compensare ori restituire, cu excepția cazurilor prevăzute la alin.(2). Depunerea cererii suspendă curgerea termenului indicat.

Guvernul a aprobat în cadrul şedinţei din 4 iulie 2018 Regulamentul cu privire la determinarea obligaţiilor fiscale aferente impozitului pe venitul persoanelor juridice şi persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător. Documentul este unul din cele trei regulamente elaborate cu scopul integrării normelor ce țin de determinarea obligațiilor fiscale a impozitului pe venit într-un singur act.

Conform prevederilor art. 228 alin. (1) din Codul fiscal, prin majorare de întîrziere (penalitate) se semnifică suma calculată în funcţie de cuantumul impozitului, taxei şi de timpul scurs din ziua în care acestea trebuiau plătite, indiferent de faptul dacă au fost sau nu calculate la timp. Aplicarea de către Serviciul Fiscal de Stat sau alt organ abilitat a majorării de întîrziere este obligatorie, independent de forma de constrîngere.Majorarea de întîrziere reprezintă o parte din obligaţia fiscală şi se percepe în modul stabilit pentru impunerea fiscală.

Agențiile de turism şi turoperatorii au acordat în anul 2019 servicii turistice la 376,6 mii de turiști și excursioniști, cu 16,4% mai mult decât în anul 2018, comunică Biroul Național de Statistică. Majorarea numărului de turişti şi excursionişti a fost condiţionată de creșterea numărului de participanţi la turismul emiţător, turismul intern, precum și turismul receptor. Astfel, din cei 19,8 mii de turiști şi excursionişti străini care au vizitat Republica Moldova în anul 2019 şi au beneficiat de serviciile agenţiilor de turism şi ale turoperatorilor, 85,3% au sosit în scopuri de odihnă, recreere şi agrement, 11,9% – de afaceri şi profesionale şi 2,8% – de tratament.

Ce sancțiuni riscă persoana fizică în cazul neînregistrării sau înregistrării tardive la Serviciul Fiscal de Stat a contractului de transmitere în posesie şi/sau în folosinţă (locaţiune, arendă, uzufruct) a proprietății imobiliare și neachitării sau achitării tardive a impozitului pe venit?

Ministrul Finanţelor, Octavian Armaşu, a constatat faptul în contextul nesusţinerii de către Guvern în ședința din 17 ianuarie a iniţiativei legislative venite din partea unui grup de deputaţi, ce prevedea acordarea facilităţilor fiscale pentru unii agenţi economici din stânga Nistrului.

În cadrul ședinței cabinetului de miniștri din 1 august, a fost aprobat avizul Guvernului asupra unei inițiative legislative înaintate de un grup de deputați, obiectivul căreia este anularea facilităților fiscale pentru activitățile din domeniul jocurilor de noroc, abrogarea normei ce stabilește restituirea TVA la investiții (cheltuieli) capitale efectuate în cadrul parteneriatului public-privat de interes național și a celei ce vizează scutirea de TVA fără drept de deducere a mărfurilor și serviciilor importate în cadrul proiectelor de parteneriat public-privat.

Dezvoltarea vertiginoasă a sectorului tehnologiilor informaționale, în ultima perioadă de timp, generează noi provocări și dileme atât pentru contabilii practicieni, cât și pentru legislația autohtonă, care încearcă să țină pasul cu necesitățile companiilor IT. O problemă identificată în acest sens o reprezintă situația unui agent economic care prestează servicii în domeniul tehnologiilor informaționale (în continuare - servicii IT) orientate spre export. Compania prestează servicii IT către o platformă online din străinătate, unde pentru fiecare angajat al companiei din Moldova este creat un cont (account) în cadrul platformei online, iar prin intermediul acestuia fiecare angajat al companiei din RM realizează prestarea serviciilor IT pentru platforma online din străinătate.

1. (29.5.20) Ce tip de declarație cu privire la impozitul pe venit urmează să prezinte organizațiile sindicale? 2. (29.5.17) Are obligația asociația obștească de a reține impozit la sursa de plată din veniturile achitate în folosul persoanei fizice, care nu desfăşoară activitate de întreprinzător, de la transmiterea în locațiune a imobilului?

Chiar dacă suntem la finele lunii noiembrie, autoritățile exprimă convingerea că proiectul politicii fiscale și vamale va intra în vigoare la 1 ianuarie 2020. Pentru aceasta lucrurile trebuie să se miște foarte repede, ca, până la 31 decembrie curent, acest document să fie aprobat de Guvern, discutat în comisiile parlamentare, să treacă cele două lecturi în Parlament, să fie semnat decretul de Președintele țării și să fie publicat în Monitorul Oficial. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Serghei Pușcuța, în cadrul unui ședințe la care au participat reprezentanți ai mediului de afaceri. Ministrul a menționat că, la elaborarea proiectului s-a depus efort pentru ca acesta să corespundă tuturor așteptărilor persoanelor interesate, care se vor călăuzi în anul viitor de acest document important.

Societate cu Răspundere Limitată cu genul de activitate agenție de turism a decis aplicarea regimului de impozitare conform art. 541 din CF. Din ce suma se achită impozitul de 4%?

Guvernul Republicii Moldova a aprobat inițierea negocierilor cu Guvernul Republicii Franceze asupra proiectului Convenției pentru evitarea dublei impuneri și prevenirea evaziunii fiscale cu privire la impozitele pe venit. O hotărâre în acest sens a fost aprobată astăzi, 26 februarie 2020, în cadrul ședinței Executivului. Potrivit Vicepremierului, Serghei Pușcuța, această convenție are drept scop dezvoltarea relațiilor economice dintre cele două state, atât în domeniul eliminării dublei impuneri a persoanelor fizice și juridice, cât și în scopul atragerii investițiilor străine: „Prevederile Convenției se asează pe crearea unor sisteme fiscale care ar coordona acțiunile aferente impunerii fiscale între cele două țări, precum și eliminării discriminării fiscale sub orice formă, fapt care va asigura condiții favorabile de efectuare a activității economice externe și de consolidare a relațiilor economice”. Instituția responsabilă pentru negocierea și semnarea proiectului Convenției respective este Ministerul Finanțelor. Precizăm că, actualmente Republica Moldova aplică Convenții pentru evitarea dublei impuneri cu 50 de state.

În cadrul procesului de insolvabilitate, obligațiile fiscale se divizează în obligații istorice și obligații curente. Potrivit prevederilor art. 1 alin. (1) din Legea insolvabilității nr. 149 din 29.06.2012 (în continuare – Legea nr.149), scopul acesteia este instituirea cadrului juridic privind stabilirea unei proceduri colective pentru satisfacerea creanţelor creditorilor din contul patrimoniului debitorului prin aplicarea faţă de acesta a procedurii de restructurare sau a procedurii falimentului şi prin distribuirea produsului finit, iar art. 2 definește noțiunile de obligaţie fiscală și obligaţii de plată curente.

Conform art.117 alin.(1) din Codul fiscal, subiectul impozabil care efectuează o livrare impozabilă pe teritoriul ţării este obligat să prezinte cumpărătorului (beneficiarului) factura fiscală pe livrarea în cauză. Prezentarea facturii fiscale se efectuează la momentul apariţiei obligaţiei fiscale, stabilit prin art.108, cu excepţia cazurilor prevăzute de CF. Pentru livrările impozitate1 conform art.104 lit.a), eliberarea facturii fiscale nu este obligatorie.    La moment pe teritoriul RM sunt în circulație 3 tipuri de facturi fiscale cu aceeași forță juridică, obligații/drepturi privind TVA:

Legislația în vigoare prevede că, Serviciul Fiscal de Stat perfectează materialele pentru a restitui contribuabilului suma plătită în plus şi dobânda calculată la această sumă (inclusiv mijloacele decontate ilicit de pe conturile contribuabilului conform dispoziţiilor SFS), în modul stabilit (art.11 alin.3 din Codul fiscal (CF)). Modul și termenele de calculare sunt indicate în art. 176 alin. (3) și (4) din CF1.   În sensul normelor precitate, este de înțeles că calculul dobânzii, pretinse spre încasare, urmează a fi prezentat de către contribuabilul organului cu atribuții de administrare fiscală, iar ultimul, la rândul său, verifică și, în cazul în care se aprobă de conducerea acestui organ, se anexează la ordinul de plată care prevede plata dobânzii.

În perioada anilor 2016-2018, SFS a stabilit că persoana fizică X a efectuat cheltuieli ce depășesc suma de 300 mii lei. De asemenea, persoana respectivă desfășoară activitate de întreprinzător în baza patentei eliberate de autoritățile de pe teritoriul din stânga Nistrului, iar conform declarațiilor oferite de aceasta, cheltuielile respective au fost efectuate pentru procurarea mărfurilor care, ulterior, erau comercializate pe teritoriul din stânga Nistrului. În situația descrisă care va fi modalitatea de determinare a venitului impozabil obținut de către persoana fizică respectivă?

1. (29.4.39) Care este modalitatea de impozitare a veniturilor persoanelor fizice nerezidente obținute din prestarea de servicii de la locul de rezidență al acestuia?

Întreprinderea X a încheiat cu întreprinderea Y un contract de vânzare –cumpărare a unui imobil cu destinație comercială, pentru care cumpărătorul va achita suma negociată în 3 rate în termen de 10 luni de la data încheierii contractului de vânzare–cumpărare. Conform contractului, vânzătorul și cumpărătorul au stabilit că obligaţia de plată este garantată cu rezerva dreptului de proprietate (rezerva proprietăţii), iar cumpărătorul dobândeşte dreptul de proprietate la data plăţii ultimei rate. Când urmează a fi eliberată factura fiscală pentru comercializarea  bunului imobil în aceste condiții?

Sistemul actual de evidență și raportare a bunurilor imobile este defectuos și nu asigură prezentarea unor informații veridice privind patrimoniul public existent. Aceasta este una din concluziile echipei de audit a Curţii de Conturi, care a analizat conformitatea evidenței, înregistrării și gestionării patrimoniului public, precum și a impozitării bunurilor imobile. Hotărârea autorităţii a fost publicată în Monitorul Oficial din 6 aprilie curent. Procesul de administrare a impozitului pe bunurile imobile nu a asigurat echitatea și transparența fiscală,

Legea pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II din Codul fiscal va fi completată cu un nou capitol – V, ce va conține normele speciale privind determinarea impozitului pe venit pentru perioada fiscală 2018. Astfel, pentru persoanele fizice rezidente ale RM care desfășoară activitate de întreprinzător și cele care nu desfășoară această activitate, precum și persoanele fizice cetățeni străini și apatrizi care desfășoară activitate în RM, perioada fiscală privind impozitul pe venit pentru anul 2018 se va diviza în următoarele două etape: