Conform art. 2 din Legea nr. 104 din 18.06.2020 cu privire la rezervele de stat și de mobilizare (în continuare - Legea nr. 104/2020), rezervele de stat ­reprezintă fondul special de bunuri materiale, preponderent cu destinaţie civilă, creat la depozitele Agenției Rezerve Materiale şi ale agenţilor economici în scopul asigurării necesităţilor de mobilizare pe timp de asediu şi de război, intervenirii operative a statului pentru protecţia populaţiei şi a teritoriului, asigurarea funcţionării stabile a economiei naţionale şi apărării ţării în situaţiile de urgenţă/excepţionale, în cazul apariţiei unor fenomene sociale sau economice, atentatelor teroriste, precum şi în scopul acordării ajutorului umanitar şi contribuirii la stabilitate în sectoarele economiei naţionale în cazul apariţiei unor disfuncţionalităţi.

În contextul internaţionalizării afacerilor, tot mai multe entităţi adoptă strategii de afaceri, care implică diferite forme de tranzacţii economice internaţionale.

În cadrul proiectului de modernizare al administrației fiscale, Serviciul Fiscal de Stat a implementat SIA „Evaluarea gradului de satisfacție a contribuabililor”, prezentat printr-un serviciu digital. Ce prevede sistemul, cum are loc completarea chestionarului legat de calitatea serviciilor fiscale prestate contribuabililor și alte detalii vedeți în interviu.

Potrivit prevederilor Codului fiscal, orice activitate exercitată în condițiile legii, cu excepţia muncii efectuate în baza contractului (acordului) de muncă, desfăşurată de către o persoană cu scopul de a obţine venit sau, în urma desfăşurării căreia, indiferent de scopul activităţii, se obţine venit, se consideră activitate de întreprinzător/afacere (business).

Veniturile  și cheltuielile totale bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2022 se propun a fi majorate cu peste 2,16 mld. lei. În cazul aprobării proiectului modificărilor la Legea nr.206/2021 bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2022 în redacția elaborată de către Ministerul Muncii și Protecției Sociale, veniturile și cheltuielile BASS vor crește de la 31,2 mld. lei până la circa 33,4 mld. lei.   Documentul a fost elaborat cu scopul precizării parametrilor BASS, urmare a aprobării completărilor la un șir de acte normative cu un impact semnificativ asupra BASS

Un cetățean străin, s-a aflat în Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în RM. În același timp, acesta prestează servicii de programare pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Urmează cetățeanul străin în situația descrisă să declare astfel de venituri în RM sau nu și să achite impozitul pe venit în Moldova?   Răspunsul la aceste întrebări le găsiți în ediția din august a revistei „monitorul fiscal FISC.md” în articolul „Impozitarea cetățenilor străini – rezidenți care obțin venituri din surse aflate în afara RM pentru activitatea lor desfășurată în RM” elaborat de Andrei Jizdan. 

În viitorul apropiat pe piața financiară a Republicii Moldova va apărea un nou instrument financiar – „garanții de portofoliu”, destinat întreprinderilor mici și mijlocii. Conceptul acestei inițiative a fost discutat în cadrul unui atelier de lucru, cu participarea experților din domeniu și a reprezentanților instituțiilor financiare. Implementarea acestui mecanism va stimula majorarea plafonului de garanții cu minim 1 mld. lei, care va fi asimilat de către instituțiile financiar-bancare într-o perioadă de maxim 2 ani.    Astfel, creditele solicitate de ÎMM-uri de la băncile comerciale vor conține garanția inclusă în produsul de credit,  scutind antreprenorii de la depunerea cererilor de garantare și de la plata comisioanelor.

Acest articol reprezintă o analiză detaliată a metodelor şi operaţiunilor de organizare şi desfăşurare a controlului fiscal în legătură cu reorganizarea și lichidarea agentului economic sau în condițiile suspendării activității acestuia, fiind o continuare a seriei de articole cu privire la controlul fiscal.

Comisia Situații Excepționale a Republicii Moldova a publicat  Dispoziția nr.7, care a fost aprobată pe data de 4 martie 2022, venind cu  precizări la măsurile specifice în domeniul justiției, aprobate prin Decizia nr.5 a CSE din 2 martie curent. Astfel, prin derogare de la prevederile art. 695 alin. (2) Cod fiscal, termenul de depunere a declarației cu privire la impozitul pe venit de către avocați și avocații stagiari, precum și termenul de achitare de către aceștia a impozitului pe venit pentru trimestrul I al anului 2022, se extinde până la la data de 25 mai 2022,  prin depunerea unei cereri la Serviciul Fiscal de Stat.

Un cetățean străin (ex. SUA), s-a aflat în Republica Moldova pe tot parcursul anului 2020, obținând permisul de ședere provizorie în calitate de voluntar al unei asociații obștești. Cetățeanul străin nu obține venit din surse care se află în Republica Moldova. În același timp, acesta prestează servicii de programare (în continuare - IT) pentru o companie din străinătate. Mijloacele bănești sunt virate de către compania din străinătate la contul bancar al cetățeanului străin din țara sa de reședință. Întrebările care apar în rândul practicienilor sunt:

Agenția Servicii Publice a publicat în Monitorul Oficial din 11 februarie curent avizul prin care aduce la cunoștință lista persoanelor juridice și a întreprinzătorilor individuali inactivi în privința cărora a fost inițiată procedura de radiere din oficiu, care include 420 de subiecți.   În același timp, în MO este publicat și avizul privind radierea din oficiu din Registrul de stat al persoanelor juridice a căror activitate a fost suspendată, în acest caz fiind vizate 5 entități.  

Datoria de stat administrată de Guvern, conform datelor de la sfârșitul lunii august 2021, a atins nivelul de 73,5 mld. lei. Potrivit datelor din Raportul lunar privind evoluția social-economică a Republicii Moldova publicat de Ministerul Economiei, datoria internă, care deține ponderea 45,3% în valoarea totală a datoriei de stat, a atins 33,3 mld. lei și a crescut cu 20,6% față de aceeași situație din anul precedent. Datoria de stat externă, cu o pondere de 54,7% în total, de a însumat 40,2 mld. lei, majorându-se cu 19,6%.   Autorii raportului explică majorarea nivelului de îndatorare a țării prin faptul că Guvernul a fost nevoit să apeleze la împrumuturi interne și externe pentru a putea acoperi cheltuielilor bugetare ce țin de depășirea consecințelor

În ultimii ani au fost efectuate modificări semnificative în legislația Republicii Moldova ce reglementează contabilitatea, raportarea financiară și auditul entităților. Au fost aprobate: Legea contabilității și raportării financiare nr. 287/2017 Legea nr. 287/2017), modificări în Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) (în vigoare din 01.01.2020), operate prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 48/2019 (OMF nr. 48/2019), Planul general de conturi contabile aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 119/2013 (OMF nr. 119/2013).

Proiectul de lege ce prevede indexarea diferențiată a pensiilor pentru asigurarea echității sistemului de pensii prin reducerea decalajului între cele mai mari și cele mai mici pensii, a fost aprobat în prima lectură în cadrul ședinței plenare din 9 martie cu 78 de voturi.   Astfel, prin derogare de la Legea nr. 156/1998 privind sistemul public de pensii, în luna aprilie curent coeficientul de indexare să fie aplicat doar părții pensiei care nu depășește salariul mediu lunar pe economie prognozat pentru anul 2022, care constituie 9900 lei.

Administrațiile publice centrale și locale, instituțiile publice, în conformitate cu legislația în vigoare sunt în drept să transmită elementele patrimoniale publice (terenuri, mijloace fixe, inclusiv bunuri distincte, clădiri, edificii etc.) în gestiunea întreprinderilor de stat, municipale și altor entități similare, inclusiv entităților la autogestiune financiară și societăților comerciale cu capital public. În acest articol ne vom expune asupra cadrului normativ și a particularităților de contabilizare de către autoritățile și

Procedurile de determinare a dizabilității și capacității de muncă vor fi digitalizate, ceea ce va permite eficientizarea interacțiunilor între toate instituțiile vizate cu beneficiarii din domeniul protecției persoanelor cu dizabilități, fiind create interfețe bidirecționale prin care va fi posibilă depunerea cererilor și dosarelor în format electronic și urmărirea stadiului aprobării dosarului. În Monitorul Oficial din 18 februarie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 50 din 2 februarie 2022 pentru aprobarea Conceptului Sistemului informațional „Determinarea dizabilității și capacității de muncă” (SI DDCM) și a Regulamentului cu privire la organizarea și funcționarea acestuia.

Serviciul Fiscal de Stat pune la dispoziția contribuabililor mai multe modalități de comunicare, pentru eficientizarea interacțiunii cu funcționarii fiscali și facilitarea onorării obligațiilor de ordin fiscal de către cetățeni. Canalele de comunicare utilizate de către autoritatea fiscală națională sunt: pagina-web www.sfs.md, paginile autorității de pe rețelele de socializare, poșta electronică, telefon, scrisori, mass-media. Datele de contact a subdiviziunilor Serviciului Fiscal de Stat pot fi găsite aici.

Ținând cont de modificările în Legea nr. 270/2018 privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar elaborate în vederea majorării mărimii plății compensatorii pentru susținerea salariaților cu venituri mici, care prevăd majorarea acesteia în sectorul bugetar cu 400 lei (de la 3100 de lei la 3500 de lei) și având în vedere  reexaminarea de Guvern a cuantumului minim garantat al salariului în sectorul real, Executivul vine cu modificări în Hotărârea Guvernului nr. 1234/2018, prin care au fost aprobate condițiile de salarizare a personalului din instituțiile de învățământ care funcționează în regim de autogestiune financiar-economică. Documentul a fost publicat în MO vineri, 20 mai (HG nr. 320 din 18 mai 2022).

Comitetul executiv al Băncii Naționale a Moldovei (BNM) a stabilit rata amortizorului anticiclic pentru expunerile din credite situate în Republica Moldova, luând în considerare referențialul pentru amortizor la situația de la finele trimestrului I al anului 2021.   Astfel, în trimestrul I al anului 2021, raportul Credit/PIB trimestrial a constituit 91,1%, iar devierea raportului Credit/PIB față de tendința sa pe termen lung înregistrează valoare negativă de - 14,2%. Nivelul scăzut al indicatorului Credit/PIB denotă absența riscurilor sistemice ciclice legate de creșterea excesivă a creditării, ceea ce susține decizia de a menține rata amortizorului anticiclic pentru expunerile relevante din Republica Moldova la nivelul de 0%.

În conformitate cu legislația fiscală, contribuabilul poate dispune de sumele plătite în plus la buget în mai multe modalități, la discreția acestuia. Cele mai des utilizate modalități sunt stingerea obligației fiscale prin compensare din contul sumei plătite în plus și restituirea acesteia