Conform Codului fiscal, creșterea de capital reprezintă sursă de venit impozabilă. Modalitatea de determinare a creșterii și pierderilor de capital este reglementată de capitolul 5 „Creșterea și pierderile de capital” din Titlul II al Codului fiscal și Hotărârea Guvernului nr.77 din 30.01.2008.

Comentând la ședința guvernului inițiativa legislativă a Președintelui Igor Dodon, privind anularea legii despre emiterea obligațiunilor de stat pentru executarea de către Ministerul Finanțelor a angajamentelor ce rezultă din garanțiile de stat din 17 noiembrie 2014 și 1 aprilie 2015, Premierul Pavel Filip a amintit că această lege a fost contestată atât de Partidul Socialiștilor, cât și de avocatul poporului la Curtea Constituțională, care a respins sesizările și a recunoscut documentul conform legii supreme.

Fondul Monetar Internațional (FMI) a îmbunătățit prognoza de creștere a economiei moldovenești pentru anul curent, la 3,8 la sută, de la 3,0% cât anticipa la evaluarea precedentă a programului cu Republica Moldova.

Respectarea principiului continuității activității este unul dintre aspectele cu importantă majoră pentru utilizatorii situațiilor financiare ale unei entități, mai ales în contextul actual, marcat de instabilitate. Vă reamintim că conceptul de continuitate a activității pornește de la premisa că entitatea își va continua activitatea pe o perioadă de minimum douăsprezece luni de la data rapor¬tării situațiilor financiare, în condiții normale de activitate, fără a intra în procedura de lichidare sau faliment.

Arhiva Formularul Declaraţiei cu privire la disponibilul de mijloace băneşti este aprobat prin ordinul Ministrului finanţelor nr. 96 din 20 august 2012. Tot prin acest ordin este aprobat şi modul de completare a acestei declaraţii. Formularul declaraţiei poate fi descărcat de pe site-ul Serviciului Fiscal de Stat www.fisc.md sau obţinut de la inspectoratul fiscal de stat teritorial. Declaraţia se depune doar pe suport de hârtie.

Ratificarea Acordului de Grant dintre Republica Moldova și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare privind implementarea Proiectului ”Apă Nord Moldova” a fost votat de Parlament în două lecturi.

Ce reprezintă metodele şi sursele indirecte? 1. Metoda indirectă de estimare metodă de determinare a venitului impozabil estimat prin intermediul analizei situaţiei fiscale a persoanei fizice, utilizînd informaţii şi din alte surse decît dările de seamă fiscale ale persoanei respective. 2. Sursa indirectă de informaţie orice sursă pasibilă să furnizeze documente, informaţii, explicaţii şi/sau alte probe referitoare la persoana fizică supusă verificării şi/sau referitoare la situaţii similare produse în condiţii similare relevante pentru estimarea venitului impozabil prin metode indirecte. De ce sunt necesare metodele şi sursele indirecte? Metodele şi sursele indirecte sunt necesare pentru că: • Înscrierile contabile pot să nu reflecte situaţia financiară reală • Metodele indirecte asistă controlorii fiscali la determinarea obiectivă a obligaţiei fiscale • Nedepunerea declaraţiilor • Avere inexplicabilă sau venitul declarat nu reflectă standardul de viaţă al contribuabilului.

Serviciul Fiscal de Stat (SFS), în scopul exercitării administrării fiscale, îndeplinește funcțiile de control fiscal, constatarea contravențiilor, prevenirea şi combaterea încălcărilor fiscale, inclusiv a evaziunii fiscal, constatarea infracțiunilor prevăzute la art.241–242, 244, 2441, 250–253 şi 3351 din Codul penal, cât și de examinare a contestațiilor.

Odată cu publicarea și punerea în aplicare a prevederilor Ordinul SFS nr. 645 din 30 noiembrie 2018 cu privire la aprobarea Instrucțiunii privind modul de determinarea și aprobare a listei agenților economici obligați de a utiliza factura fiscală electronică (e-Factura) (MO al RM, nr. 448-460 din 07.12.2018), mai mulți contribuabili solicită precizări asupra prevederilor ordinului. Astăzi venim cu răspunsuri la cele mai frecvente întrebări adresate de contribuabili. Astfel, criteriile de selectare ale entităților pasibile a fi incluse în lista agenţilor economici obligaţi de a utiliza factura fiscală electronică (e-Factura) la efectuarea livrării impozabile pe teritoriul ţării (în continuare — Listă), au fost stabilite în vederea executării prevederilor art.  117 alin. (11) din Codul fiscal.

Comitetul de Supraveghere a Programului de Atragere a Remitențelor în Economie ”PARE 1+1” a aprobat 33 cereri de finanțare nerambursabilă, înaintate de companiile create de migranți sau rudele acestora, în sumă totală de 6,6 mil. de lei. Potrivit estimărilor vor fi create circa 100 locuri noi de muncă, iar investițiile cumulative în economia națională vor constitui 19,5 mil. lei.

Persoana fizică cetăţean a vândut unui agent economic un bun imobil anterior procurat de la un alt agent economic. Care sunt documentele ce urmau ambii agenți economici să elibereze persoanei fizice și care vor fi consecințele în cazul lipsei acestora?

Un acord de cooperare între Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Republicii Kazahstan ce are drept scop reglementarea aspectelor ce ţin de desfăşurarea activităţii de muncă și protecția drepturilor lucrătorilor migranți a fost elaborat şi propus spre consultare de Ministerul Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei.

Începând cu 1 iulie 2016, prin Legea nr. 138 din 17.06.2016, Codul fiscal a fost completat cu un titlu nou – Titlul VI1 „impozitul pe avere”.

Contribuabilul – persoana fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător dorește să transmită în locațiune proprietatea ce îi aparține – un bun imobiliar. Ce obligații fiscale apar în urma acestei operațiuni? Care sunt modalitățile de înregistrare a contractelor? Care este corectitudinea impozitării venitului obținut și achitării impozitului pe venit?

Ținând cont că agricultura reprezintă o ramură importantă a economiei Republicii Moldova și, odată cu începerea sezonului de recoltare a producției agricole, cetățenii comercializează surplusul acesteia agenților economici, atenționăm că în cazul achiziționării producţiei agricole de la persoane fizice cetățeni sunt obligați să utilizeze în activitatea financiar-contabilă formularul tipizat de document primar cu regim special – actul de achiziție a mărfurilor, introdus în pct.8 al anexei nr.1 la Hotărârea sus-numită.

La Roma, Republica Italiană, au avut loc negocieri pe marginea proiectului Acordului în domeniul securităţii sociale dintre Republica Moldova şi Republica Italiană, comunică Casa Naţională de Asigurări Sociale. Din cadrul delegaţiei oficiale din Republica Moldova au făcut parte reprezentanţi ai CNAS, Ministerului Sănătăţii, Muncii şi Protecţiei Sociale şi ai Ministerului Afacerilor Externe şi Integrării Europene.

În scopul creării condițiilor favorabile activității de achiziție a laptelui prin simplificarea documentării achizițiilor de lapte de la populație, Nomenclatorul formularelor tipizate de documente primare cu regim special, aprobat prin HG nr. 294 din 17 martie 1998 cu privire la executarea Decretului Președintelui Republicii Moldova nr. 406-II din 23 decembrie 1997, a fost completat cu formularul ,,Borderou de achiziție a laptelui”. Modificarea dată a fost efectuată prin HG nr.461 din 16 iunie 2014, publicată în MO nr. 160-166 din 20 iunie 2014.

La 19 iulie 2018 Parlamentul a adoptat în lectură finală proiectul de lege privind modernizarea Codului civil (CC, Cod) și modificarea și completarea unor acte legislative. După promulgare și publicare oficială, legea ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 20191.

Inițial este necesar de menționat că potrivit prevederilor art. 14 alin. (1) lit. b) din CF, obiect al impunerii pentru persoanele fizice rezidente cetăţeni ai Republicii Moldova care nu desfăşoară activitate de întreprinzător este venitul obținut din orice surse aflate în Republica Moldova, inclusiv facilităţile acordate de angajator, precum şi din orice surse aflate în afara Republicii Moldova pentru activitatea în Republica Moldova, cu excepţia deducerilor şi scutirilor la care au dreptul.

Ce obligații fiscale vor apărea la persoana fizică ce nu desfășoară activitate de întreprinzător în rezultatul donării unui bun imobil ce nu i-a servit contribuabilului ca locuință de bază?