Între 15- 19 iunie în Republica Moldova se va desfășura Săptămâna Europeană a Energiei Durabile (EUSEW) Agenția pentru Eficiență Energetică organizează în cadrul EUSEW un șir de evenimente — conferințe,dezbateri publice, expoziții tematice cu această tematică.

Proiectul de Lege urmăreşte crearea cadrului unitar, bazat pe concepte juridice clar definite, care să reglementeze drepturile consumatorilor la încheierea contractelor precum şi anumite aspecte ale raporturilor dintre comercianţi şi consumatori în cadrul legislaţiei Republicii Moldova.

Luînd în considerație prevederile art. 42 alin. 1) din Codul fiscal precum că, persoana care face o donație se consideră că a vîndut bunul donat, la determinarea obiectului impozabil se va ține cont de următoarele. Venitul fiscal reprezintă mărimea maximă din baza valorică ajustată al activului donat sau prețul lui de piață la momentul donării.

Если Вы пропустили вчерашние новости дня, то этот обзор для Вас. Новости экономики Producătorii de fructe și struguri pot beneficia de compensații pentru recolta din 2014 Agricultorii care au plantații de fructe și struguri nu mai mari de 15 ha, pot depune cererile cu scopul de a primi compensații pentru recolta din anul trecut. Sprijinul financiar este oferit pentru atenuarea restricțiilor comerciale aplicate de Federația Rusă.

În conformitate cu prevederile art. 542 din CF, obiect al impunerii este venitul din activitatea operaţională obţinut în perioada fiscală de declarare. În conformitate cu prevederile art. 1 din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992, antreprenoriat este activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială, cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri.

În primele șase luni ale anului curent, la bugetul public naţional au fost acumulate venituri în sumă totală de 20,7 miliarde de lei, mai puțin decât s-a prognozat, dar cu zece la sută mai mult față de perioada similară a anului trecut, arată raportul Ministerului Finanțelor. Peste 58% din venituri au fost accumulate de Serviciul Fiscal de Stat, iar 34% au revenit Serviciului Vamal.

Reprezentanți ai societății civile, înalți funcționari europeni și moldoveni au participat astăzi la primul Forum de dialog comun cu societatea civilă Uniunea Europeană — Republica Moldova, dedicat comerțului și dezvoltării durabile în contextul implementării Acordului de Liber Schimb RM-UE (DCFTA).

I. Noțiuni generale În conformitate cu prevederile capitolul 71 din CF „Regimul fiscal al agenților economici subiecți ai sectorului întreprinderilor mici şi mijlocii” se aplică asupra agenților economici care nu sînt înregistrați ca plătitori de T.V.A. Această categorie de persoane prezintă altă formă de dare de seamă decît Declarația cu privire la impozitul pe venit (Forma VEN 12).

Recenta majorare a tarifelor va duce inevitabil la creșterea prețului la mărfurile și serviciile autohtone, afectînd competitivitatea acestora. În cadrul unui interviu acordat NOI.md, ex-ministrul Economiei, președintele Camerei de Comerț și Industrie Valeriu Lazăr a spus că întreprinderile totuși pot profita de această situație:

Orașul Roma, puternic îndatorat, se află în pragul falimentului, după respingerea de către parlament a unui ajutor financiar, provocând o adevărată bătaie de cap pentru noul premier italian Matteo Renzi, relatează joi AFP. Primarul Romei, Ignazio Marino, a amenințat cu suspendarea tuturor serviciilor municipale, dacă nu va fi găsită o soluție.

Reieșind din prevederile art.70 alin. (2) lit. а) din Codului fiscal, la determinarea venitului impozabil al nerezidenţilor se va ţine cont numai de venitul obţinut în Republica Moldova.

În revista Monitorul Fiscal nr. 11/2014 au fost expuse conceptele generale privind noțiunea de semnificație în fundamentarea raționamentului profesional contabil. În practica contabilă nu prea s-a utilizat termenul de semnificație prin prisma prevederilor contabile, astfel poate fi dificil de stabilit, de exemplu, în mărime absolută (în sumă fixă) sau mărime relativă (cote procentuale) de la mărimea elementului sau a grupei de elemente; dacă în procent, atunci care mărimea ce se consideră semnificativă sau nesemnificativă 1%, 2,5%, 10% etc., precum și cum tehnic se determină și aplică.

Conform prevederilor art. 83 alin. (2) lit. b) din Codul fiscal, persoana fizică este obligată să prezinte declarația cu privire la impozitul pe venit dacă suma totală a veniturilor impozabile, atît sub formă de salariu, cît și din alte surse, depășește plafonul stabilit în art. 15 lit. a) din Codul fiscal pentru anul respectiv.

În conformitate cu prevederile art.1 din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr. 845-XII din 03.01.1992, antreprenoriat este activitatea de fabricare a producţiei, executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri.

În conformitate cu art. 24 alin. (1) din Codul fiscal se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Valorificarea potenţialului industriilor culturale şi creative va contribui la dezvoltarea economică a Republicii Moldova. Declarația aparține viceministrului Economiei Tudor Copaci și a fost făcută în cadrul seminarului regional privind potenţialul sectoarelor culturale şi creative din ţările Parteneriatului Estic, desfășurat în perioada 25-26 iunie la Chișinău cu genericul „Conectează-te, dezvoltă, investeşte”, informează Noi.md.

Exporturile au urcat în iulie cu 12,7% faţă de iunie şi cu 6,6% faţă de aceeaşi lună din 2013, la nivelul record de 4,8 miliarde euro, în timp ce creşterea importurilor a fost de 4,8% şi, respectiv, 10,6%, deficitul comercial situându-se la 520 milioane euro, în scădere cu 52,7 milioane euro. Conform estimărilor preliminare ale Institutului Naţional de Statistică, în lei, exporturile FOB au însumat în iulie 21,05 miliarde lei, în creştere cu 5,6% comparativ cu iunie şi cu 12,7% faţă de iulie anul trecut.

Standardul Național de Contabilitate Modificarea Până la modificare Prezent pct. 153 al SNC „Prezentarea situațiilor financiare" pct.153 se exclude Modul de întocmire a situaţiei fluxurilor de numerar este exemplificat în anexa 5. - pct.57 al SNC „Imobilizări necorporale și corporale" după cuvintele „cheltuieli anticipate" se completează cu cuvintele „pe termen lung sau" Costurile ulterioare aferente întreţinerii, asistenţei tehnice şi reparaţiei imobilizărilor corporale se efectuează pentru menţinerea lor în stare funcţională. Aceste costuri (inclusiv remunerarea personalului, valoarea materialelor consumate şi părţilor componente înlocuite) de la care nu se aşteaptă beneficii economice suplimentare, se reflectă ca costuri/cheltuieli curente. Cînd costurile menţionate sînt semnificative în comparaţie cu pragul de semnificaţie stabilit de entitate, ele pot fi raportate la cheltuieli anticipate curente cu includerea ulterioară în componenţa costurilor şi/sau cheltuielilor curente în modul stabilit de politicile contabile a entităţii. Costurile ulterioare aferente întreţinerii, asistenţei tehnice şi reparaţiei imobilizărilor corporale se efectuează pentru menţinerea lor în stare funcţională. Aceste costuri (inclusiv remunerarea personalului, valoarea materialelor consumate şi părţilor componente înlocuite) de la care nu se aşteaptă beneficii economice suplimentare, se reflectă ca costuri/cheltuieli curente. Cînd costurile menţionate sînt semnificative în comparaţie cu pragul de semnificaţie stabilit de entitate, ele pot fi raportate la cheltuieli anticipate pe termen lung sau curente cu includerea ulterioară în componenţa costurilor şi/sau cheltuielilor curente în modul stabilit de politicile contabile a entităţii. pct. 31 al SNC „Contracte de leasing" după cuvintele „cheltuielilor anticipate" se completează cu cuvîntul „curente" Costurile de reparaţie suportate de locatar, care potrivit SNC «Imobilizări necorporale şi corporale» nu se capitalizează, se contabilizează ca costuri/cheltuieli curente în funcţie de destinaţia şi locul de utilizare a activului primit în leasing şi diminuare a cheltuielilor anticipate (costurilor activităţilor auxiliare). Costurile de reparaţie suportate de locatar, care potrivit SNC «Imobilizări necorporale şi corporale» nu se capitalizează, se contabilizează ca costuri/cheltuieli curente în funcţie de destinaţia şi locul de utilizare a activului primit în leasing şi diminuare a cheltuielilor anticipate curente (costurilor activităţilor auxiliare) pct. 18 SNC „Creanțe și investiții financiare" după cuvîntul „veniturilor," se completează cu cuvintele „după caz, a" Creanţele comerciale se contabilizează pe măsura livrării bunurilor, prestării serviciilor şi executării lucrărilor ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor sau datoriilor curente. Creanţele comerciale se contabilizează pe măsura livrării bunurilor, prestării serviciilor şi executării lucrărilor ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor sau după caz, a datoriilor curente. Exemplul 2 SNC „Creanțe și investiții financiare" se exclude cuvîntul „comerciale"; În luna noiembrie 201X o entitate a livrat 200 unităţi de produse la preţul de 300 lei/unitatea (fără TVA). Suma TVA aferentă livrării constituie 12000 lei [(300 lei × 200 unităţi) × 20%]. În luna decembrie 201X entitate a acceptat o cambie emisă de către cumpărător pentru achitarea produselor livrate cu scadenţa 5 luni şi o dobîndă anuală de 10%. Dobînda se calculează lunar din suma totală a creanţelor. În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează: în noiembrie 201X: — valoarea produselor livrate în sumă de 60000 lei — ca majorare concomitentă a creanţelor comerciale şi veniturilor curente; — TVA aferentă livrării în sumă de 12000 lei — ca majorare concomitentă a creanţelor comerciale şi datoriilor curente; în decembrie 201X: — cambia emisă de cumpărător în sumă de 72000 lei (60000 lei + 12000 lei) — ca corespondenţă internă în cadrul creanţelor comerciale; — dobînda lunară în sumă de 600 lei [(72000 lei × 10%): 12 luni] — ca majorare concomitentă a creanţelor comerciale şi veniturilor curente. În luna noiembrie 201X o entitate a livrat 200 unităţi de produse la preţul de 300 lei/unitatea (fără TVA). Suma TVA aferentă livrării constituie 12000 lei [(300 lei × 200 unităţi) × 20%]. În luna decembrie 201X entitate a acceptat o cambie emisă de către cumpărător pentru achitarea produselor livrate cu scadenţa 5 luni şi o dobîndă anuală de 10%. Dobînda se calculează lunar din suma totală a creanţelor. În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează: în noiembrie 201X: — valoarea produselor livrate în sumă de 60000 lei — ca majorare concomitentă a creanţelor comerciale şi veniturilor curente; — TVA aferentă livrării în sumă de 12000 lei — ca majorare concomitentă a creanţelor comerciale şi datoriilor curente; în decembrie 201X: — cambia emisă de cumpărător în sumă de 72000 lei (60000 lei + 12000 lei) — ca corespondenţă internă în cadrul creanţelor comerciale; — dobînda lunară în sumă de 600 lei [(72000 lei × 10%): 12 luni] — ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente. pct. 39 SNC „Creanțe și investiții financiare" după cuvintele „veniturilor curente și" se completează cu cuvintele „, după caz," Restabilirea creanţelor compromise decontate anterior la cheltuieli curente se contabilizează ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente şi a datoriilor curente. Restabilirea creanţelor compromise decontate anterior la cheltuieli curente se contabilizează ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente şi, după caz, a datoriilor curente. Exemplul 8 tabelul 2 SNC „Creanțe și investiții financiare" cifra „1 102 000" se substituie cu cifra „1 202 000" 1 102 000 1 202 000 Exemplul 12 tabelul 2 SNC „Creanțe și investiții financiare" cuvintele „la 1 iunie 201X" se substituie cu „la 1 iulie 201X", iar cuvintele „în iunie 201X" se substituie cu „în iulie 201X" La 1 iunie 201X o entitate, prin intermediul băncii licenţiate, a procurat contra numerar 300 de obligaţiuni cu scont la preţul 95 lei/obligaţiunea. Valoarea nominală — 100 lei/obligaţiunea, iar dobînda fixă anuală — 10%. Serviciile de brokeraj prestate de bancă constituie 342 lei. Termenul de deţinere al obligaţiunilor — 5 ani. Dobînda se achită de 2 ori pe an: la 30 iunie şi 31 decembrie. Conform politicilor contabile diferenţa dintre costul de intrare şi valoarea nominală se decontează concomitent cu calcularea dobînzilor. În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează: în iunie 201X: — valoarea obligaţiunilor la preţul de procurare în sumă de 28500 lei (300 obligaţiuni × 95 lei) — ca majorare a investiţiilor financiare şi diminuare a numerarului; — serviciile de brokeraj achitate în sumă de 342 lei — ca majorare a investiţiilor financiare şi diminuare a numerarului; în decembrie 201X: — dobînda semestrială în sumă de 1500 lei [(300 obligaţiuni × 100 lei) × 0,1: 2 semestre] — ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente; — diferenţa dintre costul de intrare şi valoarea nominală a obligaţiunilor aferentă perioadei de calculare a dobînzii în sumă de 115,80 lei [(300 obligaţiuni × 100 lei) — (300 obligaţiuni × 95 lei + 342 lei): 5 ani: 2 semestre] — ca majorare concomitentă a investiţiilor financiare şi veniturilor curente. La 1 iulie 201X o entitate, prin intermediul băncii licenţiate, a procurat contra numerar 300 de obligaţiuni cu scont la preţul 95 lei/obligaţiunea. Valoarea nominală — 100 lei/obligaţiunea, iar dobînda fixă anuală — 10%. Serviciile de brokeraj prestate de bancă constituie 342 lei. Termenul de deţinere al obligaţiunilor — 5 ani. Dobînda se achită de 2 ori pe an: la 30 iunie şi 31 decembrie. Conform politicilor contabile diferenţa dintre costul de intrare şi valoarea nominală se decontează concomitent cu calcularea dobînzilor. În baza datelor din exemplu, entitatea contabilizează: în iulie 201X: — valoarea obligaţiunilor la preţul de procurare în sumă de 28500 lei (300 obligaţiuni × 95 lei) — ca majorare a investiţiilor financiare şi diminuare a numerarului; — serviciile de brokeraj achitate în sumă de 342 lei — ca majorare a investiţiilor financiare şi diminuare a numerarului; în decembrie 201X: — dobînda semestrială în sumă de 1500 lei [(300 obligaţiuni × 100 lei) × 0,1: 2 semestre] — ca majorare concomitentă a creanţelor şi veniturilor curente; — diferenţa dintre costul de intrare şi valoarea nominală a obligaţiunilor aferentă perioadei de calculare a dobînzii în sumă de 115,80 lei [(300 obligaţiuni × 100 lei) — (300 obligaţiuni × 95 lei + 342 lei): 5 ani: 2 semestre] — ca majorare concomitentă a investiţiilor financiare şi veniturilor curente. Exemplul 75 tabelul 2 SNC „Creanțe și investiții financiare" după cuvintele „din aceste cote" se completează cu cuvîntul „se" Intrarea şi ieşirea cotelor de participaţie, precum şi veniturile din aceste cote contabilizează în modul stabilit în pct.50, 51, 58, şi 69-71 din prezentul standard. Intrarea şi ieşirea cotelor de participaţie, precum şi veniturile din aceste cote se contabilizează în modul stabilit în pct.50, 51, 58, şi 69-71 din prezentul standard. pct. 8 al SNC „Stocuri" a doua propoziție și subpct.1)-4) se exclud Deţinerea de către entitate a stocurilor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a acestora şi a faptelor economice fără documentarea şi reflectarea lor în contabilitate sînt interzise. În acest scop entitatea trebuie să asigure: 1) recepţionarea tuturor stocurilor intrate şi înregistrarea acestora în locurile de depozitare. Dacă anumite loturi de stocuri se transmit nemijlocit în folosinţă, ele se reflectă în contabilitate ca intrate la depozit şi transmise în folosinţă. În acest caz, în documentele de primire şi de consum se face menţiunea că stocurile au fost primite de la furnizori şi transmise în folosinţă fără depozitare (în tranzit). Nomenclatorul stocurilor care pot fi achiziţionate în tranzit (nemijlocit în locurile de utilizare) se determină şi se aprobă prin ordinul (dispoziţia) conducătorului entităţii; 2) reflectarea distinctă în contabilitate a stocurilor entităţii, transmise temporar terţilor; 3) concordanţa dintre datele evidenţei cantitative la depozite şi datele evidenţei cantitativ-valorice a stocurilor în contabilitate pe locuri de păstrare; 4) înregistrarea stocurilor primite de la terţi pentru prelucrare, în custodie sau în comision, în conturi extrabilanţiere. Deţinerea de către entitate a stocurilor cu orice titlu, înregistrarea surselor de provenienţă a acestora şi a faptelor economice fără documentarea şi reflectarea lor în contabilitate sînt interzise. pct. 44 al SNC „Stocuri" ultima propoziție cuvintele „costul de intrare" se substituie cu „valoarea contabilă" Evaluarea ulterioară a stocurilor se efectuează la data raportării ţinînd cont de metoda de evaluare curentă aplicată de entitate în cursul perioadei de gestiune. La data raportării stocurile se evaluează la suma cea mai mică dintre costul de intrare şi valoarea realizabilă netă. Evaluarea ulterioară a stocurilor se efectuează la data raportării ţinînd cont de metoda de evaluare curentă aplicată de entitate în cursul perioadei de gestiune. La data raportării stocurile se evaluează la suma cea mai mică dintre valoarea contabilă şi valoarea realizabilă netă. pct. 54 al SNC „Stocuri" după prima propoziție se completează cu propoziția: „Conform politicilor contabile, contoarele de evidență (a energiei electrice, gazelor naturale, apei etc.) și alte dispozitive similare se supun uzurii pe toată durata de funcționare utilă."; în ultima propoziție cuvintele „dispozitive și instalații" se substituie cu „ dispozitivelor, instalațiilor, contoarelor de evidență și altor dispozitive similare". Pentru construcţiile speciale provizorii neprevăzute în lista de titluri, dispozitivele şi instalaţiile speciale, uzura se calculează pe toată durata de funcţionare utilă, iar dacă această durată depăşeşte termenul de construcţie a obiectului de bază — pornind de la durata construcţiei acestuia. Uzura construcţiilor speciale provizorii neprevăzute în lista de titluri, dispozitive şi instalaţii se contabilizează ca majorare concomitentă a costurilor/cheltuielilor curente şi uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. Pentru construcţiile speciale provizorii neprevăzute în lista de titluri, dispozitivele şi instalaţiile speciale, uzura se calculează pe toată durata de funcţionare utilă, iar dacă această durată depăşeşte termenul de construcţie a obiectului de bază — pornind de la durata construcţiei acestuia. Conform politicilor contabile, contoarele de evidență (a energiei electrice, gazelor naturale, apei etc.) și alte dispozitive similare se supun uzurii pe toată durata de funcționare utilă. Uzura construcţiilor speciale provizorii neprevăzute în lista de titluri, dispozitivelor, instalațiilor, contoarelor de evidență și altor dispozitive similare se contabilizează ca majorare concomitentă a costurilor/cheltuielilor curente şi uzurii obiectelor de mică valoare şi scurtă durată. pct.80 al SNC „Capital propriu și datorii" — prima propoziție după cuvîntul „subvențiile" se completează cu cuvintele „aferente activelor"; — a doua propoziție se exclude; — în a treia propoziție după cuvîntul „subvențiilor" se completează cu cuvintele „aferente activelor"; — după propoziția a treia se introduce o nouă propoziție cu următorul conținut: „Decontarea subvențiilor aferente veniturilor se contabilizează conform pct.77 din prezentul standard."; Entităţile de stat, municipale şi alte entităţi similare, inclusiv instituţiile publice cu autonomie financiară, decontează (după îndeplinirea condiţiilor contractuale) subvenţiile înregistrate iniţial ca datorii (venituri anticipate) la majorarea altor elemente de capital propriu. În conformitate cu decizia fondatorilor (organelor administraţiei publice) subvenţiile utilizate pot fi decontate la capitalul social sau la venituri curente. Decontarea subvenţiilor utilizate se înregistrează ca diminuare a altor elemente de capital propriu şi, respectiv, ca majorare a capitalului social şi/sau a veniturilor curente. Entităţile de stat, municipale şi alte entităţi similare, inclusiv instituţiile publice cu autonomie financiară, decontează (după îndeplinirea condiţiilor contractuale) subvenţiile aferente activelor înregistrate iniţial ca datorii (venituri anticipate) la majorarea altor elemente de capital propriu. Decontarea subvenţiilor aferente activelor utilizate se înregistrează ca diminuare a altor elemente de capital propriu şi, respectiv, ca majorare a capitalului social şi/sau a veniturilor curente. Decontarea subvențiilor aferente veniturilor se contabilizează conform pct.77 din prezentul standard. pct.90 subpct.(2), lit. b) al SNC „Capital propriu și datorii" cuvîntul „anulate" se substituie cu cuvîntul „decontate". suma datoriilor anulate în perioada de gestiune suma datoriilor decontate în perioada de gestiune pct.15 al SNC „Venituri" se exclud cuvintele „carburanților și lubrifianților, inclusiv sub formă de tichete, a" Veniturile din vînzări cu livrări amînate nu pot fi recunoscute în cazul în care nu există decît intenţia de a achiziţiona sau de a produce bunurile pentru a fi livrate. Vînzările cu livrări amînate apar în cazul tranzacţiilor de comercializare a bunurilor care necesită condiţii speciale de transportare şi de păstrare (de exemplu, vînzarea carburanţilor şi lubrifianţilor, inclusiv sub formă de tichete, a produselor vinicole în loturi mari, a substanţelor chimice). Veniturile din vînzări cu livrări amînate nu pot fi recunoscute în cazul în care nu există decît intenţia de a achiziţiona sau de a produce bunurile pentru a fi livrate. Vînzările cu livrări amînate apar în cazul tranzacţiilor de comercializare a bunurilor care necesită condiţii speciale de transportare şi de păstrare (de exemplu, produselor vinicole în loturi mari, a substanţelor chimice). pct.15 al SNC „Cheltuieli" subpct.1) și 3) se exclud Nu se recunosc ca cheltuieli: 1) costul de intrare al activelor primite în gestiunea economică a entităţii; 2) cotele retrase din capitalul social şi alte plăţi efectuate pe seama capitalului propriu; 3) valoarea activelor care aparţin entităţii, dar se află temporar în gestiunea altor persoane (active transmise în baza contractelor de leasing operaţional, mandat, comision, păstrare, prelucrare etc.); 4) avansurile acordate în vederea procurărilor ulterioare de bunuri şi servicii; 5) sumele rambursate ale creditelor şi împrumuturilor primite, inclusiv în formă nemonetară, precum şi alte diminuări de datorii care nu micşorează capitalul propriu (de exemplu, achitarea datoriilor faţă de salariaţi, buget, furnizori şi alţi creditori); 6) alte elemente contabile care nu corespund criteriilor de recunoaştere a cheltuielilor. Nu se recunosc ca cheltuieli: 2) cotele retrase din capitalul social şi alte plăţi efectuate pe seama capitalului propriu; 4) avansurile acordate în vederea procurărilor ulterioare de bunuri şi servicii; 5) sumele rambursate ale creditelor şi împrumuturilor primite, inclusiv în formă nemonetară, precum şi alte diminuări de datorii care nu micşorează capitalul propriu (de exemplu, achitarea datoriilor faţă de salariaţi, buget, furnizori şi alţi creditori); 6) alte elemente contabile care nu corespund criteriilor de recunoaştere a cheltuielilor. Nota din Anexa 3 al SNC „Cheltuieli" cuvintele „altor cheltuieli ale activității operaționale" se substituie cu „cheltuielilor administrative" Nomenclatorul altor cheltuieli ale activităţii operaţionale se stabileşte de către entitate, în funcţie de particularităţile activităţii acesteia şi se include în politicile contabile ale entităţii. Nomenclatorul cheltuielilor administrative se stabileşte de către entitate, în funcţie de particularităţile activităţii acesteia şi se include în politicile contabile ale entităţii. pct. 141 SNC „Diferențe de curs valutar și de sumă" se include pct.141 cu următorul conținut - Prin derogare de la prevederile pct.8-10 și 14 ale prezentului standard, diferențele de curs valutar aferente finanțărilor și încasărilor cu destinație specială a instituțiilor publice cu autonomie financiară se recunosc ca majorare/diminuare a finanțărilor și încasărilor cu destinație specială. pct. 17 SNC „Diferențe de curs valutar și de sumă" se exclude propoziția „Drept exemplu pot servi contractele privind operaţiunile de leasing (arendă, locaţiune), procurarea sau vînzarea de active, prestarea sau beneficierea de servicii, primirea sau acordarea de credite şi împrumuturi, alte operaţiuni." Diferenţele de sumă apar în cazul încheierii între rezidenţii Republicii Moldova a contractelor în care părţile au convenit asupra unor datorii pecuniare (băneşti) exprimate în valută străină sau unităţi convenţionale, dacă astfel de contracte nu sunt interzise de legislaţia în vigoare. Drept exemplu pot servi contractele privind operaţiunile de leasing (arendă, locaţiune), procurarea sau vînzarea de active, prestarea sau beneficierea de servicii, primirea sau acordarea de credite şi împrumuturi, alte operaţiuni. Diferenţele de sumă apar în cazul încheierii între rezidenţii Republicii Moldova a contractelor în care părţile au convenit asupra unor datorii pecuniare (băneşti) exprimate în valută străină sau unităţi convenţionale, dacă astfel de contracte nu sunt interzise de legislaţia în vigoare. pct. 19 subpct.3) SNC „Diferențe de curs valutar și de sumă" după cuvintele „în mărime fixă" se completează cu cuvintele „sau în alt mod" stabilit în mărime fixă de către părţile contractante stabilit în mărime fixă sau în alt mod de către părţile contractante pct.22 SNC „Particularitățile contabilității în agricultură" se expune în următoarea redacție: „Activele imobilizate mature sub formă de plantații perene, culturi multianuale, animale de muncă (cai și cîini) se amortizează conform regulilor generale stabilite în SNC „Imobilizări necorporale și corporale." Activele biologice imobilizate mature (de exemplu, viile, livezile, plantaţiile de pomuşoare; animalele de muncă — caii) şi cele menţionate în pct.21 din prezentul standard se amortizează conform regulilor generale stabilite în SNC «Imobilizări necorporale şi corporale» Activele imobilizate mature sub formă de plantații perene, culturi multianuale, animale de muncă (cai și cîini) se amortizează conform regulilor generale stabilite în SNC „Imobilizări necorporale și corporale pct.52 SNC „Particularitățile contabilității în agricultură" cuvintele „(de exemplu, costurile aferente anvelopelor şi acumulatoarelor transmise în exploatare, abonării la literatura specială şi periodică)" se exclud Cheltuieli anticipate reprezintă costuri înregistrate în perioada de gestiune curentă, dar care se referă la perioadele de gestiune ulterioare (de exemplu, costurile aferente anvelopelor şi acumulatoarelor transmise în exploatare, abonării la literatura specială şi periodică). Cheltuieli anticipate reprezintă costuri înregistrate în perioada de gestiune curentă, dar care se referă la perioadele de gestiune ulterioare pct.53 SNC „Particularitățile contabilității în agricultură" cuvintele „ca majorare a cheltuielilor anticipate pe termen lung sau curente, a amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale, a datoriilor curente şi diminuare a stocurilor," se substituie cu „ca majorare a cheltuielilor anticipate pe termen lung sau curente și majorare a amortizării imobilizărilor necorporale și corporale, a datoriilor curente, diminuare a stocurilor," Cheltuielile anticipate se contabilizează în funcţie de termenul de decontare ca majorare a cheltuielilor anticipate pe termen lung sau curente, a amortizării imobilizărilor necorporale şi corporale, a datoriilor curente şi diminuare a stocurilor, a costurilor activităţilor de bază şi auxiliare etc. Cheltuielile anticipate se contabilizează în funcţie de termenul de decontare ca majorare a cheltuielilor anticipate pe termen lung sau curente și majorare a amortizării imobilizărilor necorporale și corporale, a datoriilor curente, diminuare a stocurilor, a costurilor activităţilor de bază şi auxiliare etc. pct.54 SNC „Particularitățile contabilității în agricultură" se expune în următoarea redacție Cheltuielile anticipate se repartizează uniform în raport cu termenul de decontare sau după altă bază stabilită în politicile contabile. Repartizarea cheltuielilor anticipate se contabilizează ca majorare a costurilor activităţilor de bază, auxiliare şi/sau a cheltuielilor curente şi diminuare a cheltuielilor anticipate curente. Cheltuielile anticipate se repartizează conform normelor stabilite sau, în lipsa acestora, conform politicilor contabile. Anexa 1, ultimul alineat, liniuța a cincea SNC „Particularitățile contabilității în agricultură" cuvintele „ca majorare a cheltuielilor curente, diminuare a costurilor activităţilor auxiliare — 4780 lei şi majorare" se substituie cu „ca majorare a cheltuielilor curente și diminuare a costurilor activităților auxiliare — 4780 lei, majorare" înregistrarea cheltuielilor de defrişare a viei distruse şi de demontare a spalierului în sumă de 7133 lei — ca majorare a cheltuielilor curente, diminuare a costurilor activităţilor auxiliare — 4780 lei şi majorare a datoriilor curente — 2353 lei; înregistrarea cheltuielilor de defrişare a viei distruse şi de demontare a spalierului în sumă de 7133 lei — ca majorare a cheltuielilor curente și diminuare a costurilor activităților auxiliare — 4780 lei, majorare a datoriilor curente — 2353 lei; pct.42 al „Indicațiilor metodice privind contabilitatea pentru persoanele fizice care desfășoară activitatea de întreprinzător" după cuvintele „în expresie" se completează cu cuvintele „valorică, cantitativ-valorică sau" Contabilitatea stocurilor se ţine în expresie cantitativă şi este obligatorie pentru: 1) persoanele fizice-întreprinzători care deţin stocuri destinate procesului de producţie sau stocuri de produse finite; 2) gospodăriile ţărăneşti (de fermier) care prelucrează producţia agricolă în scopul obţinerii venitului; 3) persoanele fizice-întreprinzători care desfăşoară activitatea de comerţ (comercializează mărfuri). Contabilitatea stocurilor se ţine în expresie valorică, cantitativ-valorică sau cantitativă şi este obligatorie pentru: 1) persoanele fizice-întreprinzători care deţin stocuri destinate procesului de producţie sau stocuri de produse finite; 2) gospodăriile ţărăneşti (de fermier) care prelucrează producţia agricolă în scopul obţinerii venitului; 3) persoanele fizice-întreprinzători care desfăşoară activitatea de comerţ (comercializează mărfuri).

Un portal de informare dedicat dezvoltării durabile şi ecologizării economiei, www.green.gov.md, a fost lansat în cadrul Conferinţei Internaţionale „Mediul și schimbarea climei: de la viziune la acțiune”, care şi-a ţinut lucrările pe 5 iunie la Chişinău. Site-ul a fost creat în cadrul Proiectului „Reforma Fiscală de Mediu”, gestionat de PNUD Moldova în parteneriat cu Ministerul Mediului şi cu suportul Fondului Global de Mediu.

Luînd în considerație prevederile art. 42 alin. (1) din CF precum că, persoana care face o donație se consideră că a vîndut bunul donat, la determinarea obiectului impozabil se va ține cont de următoarele. Venitul în scopuri fiscale reprezintă mărimea maximă din baza valorică ajustată al activului donat sau prețul lui de piață la momentul donării.