Serviciul Vamal intenționează implementarea unui Ghișeu Unic Vamal, ce va fi lansat după finalizarea modernizării sistemului informational vamal ASYCUDA World. Aplicarea principiului Ghișeului Unic va permite eficientizarea activităților de monitorizare și control a operațiunilor desfășurate, precum și va asigura o mai mare transparență și previzibilitate a acestora. Ieri, în cadrul ședinței extinse a Comitetului Consultativ de pe lângă Serviciul Vamal și Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a fost discutat și subiectul implementării Ghișeului Unic Vamal, care reprezintă o facilitate ce va permite părţilor implicate în activitatea de comerţ și transport internațional să depună informaţii standardizate la un singur punct de intrare pentru a îndeplini toate cerinţele de reglementare ce țin de import, export și tranzit.

Ajutăm organizațiile să asigure continuitatea activității prin transferarea discretă a acestora la muncă la distanță. 3CX, dezvoltatorul soluției de telefonie de afaceri, anunță că solutia 3CX Standard va fi disponibil gratuit timp de 3 ani. Propunerea 3CX împotriva coronavirusului a venit ca răspuns la izbucnirea Covid-19, care a închis acum instituțiile de învățământ, întreprinderile și organizațiile din întreaga lume.

Republica Moldova, împreună cu alte 12 țări din regiunea Dunării și-au propus să susțină antreprenorii în dificultate și să contribuie la contracararea efectelor negative ale crizei epidemiologice actuale, prin intermediul proiectului transnațional DanubeChance 2.0. Ministerul Economiei și Infrastructurii, în calitate de partener strategic asociat și Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii, în calitate de partener de proiect, contribuie la crearea unui ecosistem de sprijin pentru antreprenorii din Republica Moldova care se confruntă cu dificultăți, faliment sau doresc să lanseze o nouă afacere.

Normele de prudență financiară ale Asociaţiilor de economii și împrumut (Normele) aprobate prin Hotărârea Comisiei Naţionale a Pieţei Financiare nr. 17/8 din 30.04.2008, reprezintă reglementări prudenţiale, în scopul protejării intereselor membrilor, prevenirii și controlului riscurilor Asociaţiilor de economii și împrumut (AEÎ), în desfășurarea normală a activității sale.

Criza actuală reprezintă un șoc pentru multe modele de afaceri. În lipsa interacțiunii fizice cu clienții sau colegii de serviciu, multe job-uri devin inadecvate. Companiile se închid treptat, temporar sau permanent. Angajații și angajatorii sunt depășiți de noua realitate. În situația de față, cine nu știe să se adapteze este înlocuit rapid.   Multe companii au înțeles acest lucru și au început să se reinventeze, iar munca de acasă a devenit noua realitate. Din păcate, virtualizarea mediului de lucru este încă un concept nou și reprezintă o provocare pentru noi toți. România, mai ales, este forțată să sară peste etapele firești prin care alte state au trecut în momentul implementării sistemelor de work from home sau de remote work. În România încă asistăm la realitatea în care copiilor li se impun cursuri online în condițiile în care mulți dintre aceștia nu au acces la tehnologie și internet. În mediul de afaceri situația nu este atât de dramatică, însă schimbarea este încă la început.

La data de 2 septembrie 2019 Ministerul Finanțelor a aprobat Ordinul nr.117 privind aprobarea Regulamentului de desfășurare a concursului privind selectarea directorului Serviciului Vamal (în continuare – Regulament), care a intrat în vigoare la data semnării, iar la 3 septembrie a fost plasat comunicatul de inițiere a concursului pentru funcția de director al Serviciului Vamal. În anunțul autorității se spune că este încurajată participarea la concurs a „persoanelor care posedă abilități manageriale demonstrate și cu un nivel înalt de integritate”, termenul-limită pentru depunerea dosarelor fiind 30 septembrie 2019.

În Monitorul Oficial din 4 ianuarie 2019 a fost publicat Regulamentul privind cadrul de administrare a activității băncilor, care se aplică băncilor din Republica Moldova şi sucursalelor băncilor străine deschise pe teritoriul RM şi stabilește cadrul de administrare a activității acestora pentru asigurarea unei gestiuni efective și prudente a riscurilor. Regulamentul elaborat de Banca Națională a Moldovei prevede că banca își va stabili mărimea şi componența organului său de conducere și mecanismul de guvernanță, considerând natura, amploarea și complexitatea riscurilor inerente, conform modelului de afaceri şi activităţilor desfășurate de bancă.

În perioada 17-19 octombrie 2019, la Chișinău se va desfășura Conferința responsabililor de audit intern de la băncile centrale ale țărilor francofone. Gazda oficială a acestui forum, Banca Națională a Moldovei (BNM), a fost desemnată la ediția din anul trecut organizată în Elveția. La evenimentul din acest an, care va întruni reprezentanții băncilor centrale din 15 țări francofone din Europa, Africa, America Centrală, America de Nord și din Asia vor fi discutate aspecte ale auditului intern din perspectiva provocărilor existente și se va face un schimb de experiență.

În Republica Moldova, o dezvoltare semnificativă a sectorului de asigurări a început din anul 1993, odată cu adoptarea primei legi în domeniu. Pe parcursul anilor, acest sector a suferit modificări și perfecţionări, devenind o importantă componentă economică. Atât activitatea, cât și numărul participanţilor pieţei de asigurări din RM a înregistrat în timp fluctuaţii semnificative rezultate de schimbarea cadrului regulator. Odată cu instituirea, prin Legea nr. 407/2006 cu privire la asigurări (Legea nr. 407/2006), a noilor reguli pe piaţa de asigurări, în special a cerinţelor privind capitalul minim și rezervele obligatorii, numărul companiilor de asigurări s-a redus considerabil ca rezultat al imposibilității de conformare a unora dintre companii la cerința de majorare a capitalului social până la nivelul minim de 15 mil. lei, pentru asigurătorii care practică activitate în categoria „asigurări generale”, și 22,5 mil. lei, pentru cei care practică activitate în categoria „asigurări de viaţă”. Astfel, dacă în anul 2006, în RM activau 321 entități de asigurare, atunci în momentul actual pe piață, conform informațiilor oficiale ale Comisiei Naționale a Pieței Financiare (CNPF), sunt înregistrate 12 companii2.

Vreți să știți ce este un credit și cum să vă protejați de supraîndatorare, să înțelegeți cum funcționează sistemul financiar din Republica Moldova și să aflați cum să vă majorați veniturile prin propriile investiții? La aceste, dar și la alte întrebări veți afla răspunsurile din seria de materiale informative lansate astăzi de Banca Națională a Moldovei (BNM), împreună cu Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF).

Cea de-a XII-a ediție a Conferinței responsabililor de audit intern de la băncile centrale ale țărilor francofone a reunit la Chișinău reprezentanți din 15 state din Europa, Africa, America Centrală, America de Nord și Asia. Evenimentul se desfășoară în perioada 17-18 octombrie 2019, iar gazda oficială este Banca Națională a Moldovei (BNM). Cristina Harea, viceguvernator al BNM, a menționat în deschiderea forumului: „Independența unei bănci centrale este condiția primară a eficacității acesteia pentru atingerea obiectivelor de bază în materie de politică monetară,

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60))   Analiza indicatorilor din grupa L. Lichiditate   Grupa de indicatori L. Lichiditate – măsoară capacitatea AEÎ de generare a numerarului pentru stingerea datoriilor pe termen scurt. AEÎ din Republica Moldova au dreptul de atragere a depunerilor de economii, care reprezintă mijloace în numerar, depuse în asociație de către membrul acesteia pe baza contractului în scris, pe termen stabilit sau la vedere, cu și/sau fără dobândă, care urmează a fi restituită la scadență sau la cerere. Odată cu majorarea ponderii depunerilor de economii în bilanțul AEÎ, administrarea eficientă a lichidităților a devenit o necesitate importantă pentru administratorii AEÎ.

În ediția nr. 5(60) este publicat un interviu realizat cu Directorul interimar al Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari.   - La 1 iulie Serviciul Fiscal de Stat a marcat 30 de ani de activitate. Pe parcursul acestei perioade, autoritatea fiscală națională a trecut prin mai multe reforme structurale.În opinia Dumneavoastră, ce a stat la baza creării unei structuri eficiente ce reușește să promoveze o administrare fiscală echilibrată?

Ministerul Finanțelor a înaintat spre consultări publice Regulamentul de desfășurare a concursului privind selectarea directorului Serviciului Vamal. Ministerul încurajează pe cei interesați să prezinte propuneri pentru îmbunătățirea textului Regulamentului la adresa de email cancelaria@mf.gov.md până vineri, 23 august, ora 10:00, cu subiectul ”Propunere — Regulament Concurs Serviciul Vamal”.

- Pe parcursul anului curent Serviciul Fiscal de Stat a întreprins mai multe acțiuni în vederea majorării nivelului de conformare benevolă în rândul contribuabililor. Despre ce rezultate putem vorbi la acest capitol și cum apreciați impactul măsurilor întreprinse?

Excelența Sa, ambasadorul SUA în Republica Moldova, domnul Dereck J. Hogan a efectuat o vizită la Serviciul Fiscal de Stat. Evenimentul a avut loc astăzi, 25 iulie 2019, scopul acestuia fiind consolidarea dialogului de parteneriat și asigurarea suportului Ambasadei SUA în realizarea reformelor guvernamentale. În cadrul întrevederii dintre Excelența Sa și conducerea SFS au fost abordate subiecte ce țin de continuitatea reformelor și angajamentul asumat în cadrul proiectelor inițiate.

În Parlament a fost înregistrată o inițiativă legislativă a unui grup de deputați ce prevede modificarea și completarea Legii privind organizarea și funcționarea Curții de Conturi a Republicii Moldova. În opinia autorului, pentru ca instituțiile statului să gestioneze responsabil proprietatea și finanțele publice, acestea urmează a fi supravegheate calitativ, imparțial ți profesionist, iar acest rol revine în primul rând instituției supreme de audit public extern, care, în cazul Moldovei, este Curtea de Conturi. Independența reală a Curții stă la baza asigurării eficienței cu care se administrează finanțele și proprietatea publică, iar o independență de facto înseamnă independență politică, instituțională și financiară.

Ministerul Finanțelor își propune pentru anul viitor creșterea salariilor cu 6–10% pentru majoritatea angajaților, iar pentru o altă categorie de salariați, cum ar fi primari, directori și directori adjuncți de școală, pompieri, bucătari, militari, creșterile vor fi mai mari, cu 400-2500 lei. Despre aceasta a anunțat ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul Conferinței Macro 2019 – Atenuarea inegalităților: o precondiție fundamentală pentru o creștere economică durabilă, organizat de Centrul Analitic Independent „Expert-Grup”.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului comunică că în prezent campania de recoltare a cerealelor este în plin proces, însă termenul acesteia poate fi extins din cauza precipitațiilor înregistrate în ultima perioadă. Conform datelor oferite de direcțiile agricultură și alimentație raionale, de la începutul campaniei de recoltare a grâului și orzului în țară roada a fost colectată de peste 44% din suprafața totală însămânțată cu grâu, care constituie circa 320 mii ha şi peste 90% din suprafața de orz de toamnă, care constituie circa 44 de mii ha. Recoltarea orzului de primăvară a început acum o săptămână în 10 raioane, fiind recoltate circa 2,6 mii ha din totalul de 35 mii ha prognozate.

(Continuare. Partea I în nr. 3 (58), partea II în nr. 4 (59), partea III în nr. 5 (60), partea IV în nr. 7 (62))   Indicatorii calculați în baza sistemului PERLAS sunt sistematizați în șase grupe, unde fiecare indicator omogen din grupa respectivă este evaluat pe o scară de valori (baluri și puncte) cuprinsă în intervalul 1 și 10, astfel încât valoarea finală a indicatorilor unei grupe se obține prin însumarea valorii balurilor tuturor indicatorilor mărimii absolute în grupa dată.   Mărimea absolută calculată pe fiecare grupă de indicatori urmează a fi însumată pentru a obține numărul total de baluri care împreună exprimă protecția, structura financiară, calitatea activelor, lichiditatea și semnele de creștere (dezvoltare) ale activității AEÎ.