Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea şi gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum şi prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei şi HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”. Acestea stipulează condiţiile privind crearea unui parc în domeniul IT, genurile de activitate care trebuie să corespundă cel puţin unuia din tipurile de activitate prevăzute de art. 8 al Legii nr. 77 printre care pot fi menţionate:

Criza cauzată de răspândirea pandemiei COVID-19 a avut un impact imens asupra economiei mondiale în anul 2020. Măsurile întreprinse pentru combaterea răspândirii infecției au dus la reducerea semnificativă a activității de producție, comerțului, creșterea șomajului, diminuarea consumului. În condițiile scăderii accentuate a cererii, perturbării lanțurilor valorice globale și gradului înalt de incertitudine, companiile și-au redus activitatea investițională. Ca urmare a efectelor respective a fost afectată piața muncii.

Ministerul Finanțelor a elaborat proiectul de lege privind instituirea unor măsuri suplimentare de susținere a cetățenilor și a activității de întreprinzător în perioada stării de urgență și modificarea unor acte legislative. Proiectul prevede instituirea unor măsuri de susținere a activității de întreprinzător, a cetățenilor în perioada stării de urgență, precum și modificarea unor acte legislative. Pentru implementarea respectivelor măsuri va fi necesar alocarea suplimentară a 816 mil.lei, fapt ce urmează a fi prevăzut în cadrul exercițiului de rectificare bugetară, ce va fi realizat în termeni proximi.

 Criza epidemiologică cauzată de COVID-19 a creat dificultăți în activitatea mediului de business, iar recuperarea sectorului va dura mai mult timp. Pentru a depăși efectele acestei crize sunt necesare eforturi comune atât din partea autorităților, partenerilor de dezvoltare, cât și mediului de afaceri.   Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA) - Acordul între UE și Republica Moldova, ce urmărește o relație comercială preferențială, bazată pe condiții mutual avantajoase, este unul din instrumentele ce oferă oportunități în dezvoltarea afacerilor.  

Modalitatea de completare a facturii fiscale este stabilită conform Instrucțiunii privind completarea formularului tipizat de document primar cu regim special „Factura fiscală”, anexa nr.2 la Ordinul Ministerului Finanțelor nr.118 din 28 august 2017.

Entitatea X are ca activitate de bază fabricarea vinurilor din struguri. Pe lângă podgoriile cu plantațiile de viță-de-vie pe care aceasta le deține și le cultivă, adițional, în toamna anului 2017, a achiziționat anumite soiuri de struguri de la persoanele fizice cetățeni, cu condiția că plata pentru producție se va efectua după realizarea vinurilor – peste jumătate de an (februarie 2018).

Rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei (în continuare — IT) practică o diversitate vastă de activităţi, fapt ce provoacă diverse întrebări privind modul de contabilizare a costurilor privind crearea, implementarea și gestionarea tehnologiilor informaţionale, precum și prezentarea informaţiilor aferente în situaţiile financiare. Cadrul normativ de bază pentru entităţile ce activează în acest domeniu îl reprezintă Legea nr. 77 din 21.04.2016 cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei (în continuare — Legea) și HG 1144 din 20.12.2017 cu privire la crearea parcului pentru tehnologia informaţiei „Moldova IT park”.

În prezentul articol se propune examinarea regimului fiscal aplicat unor cheltuieli suportate de angajatori pe parcursul anului 2020 ținând cont de specificul acestuia an prin prisma instituirii stării de urgență/stării de urgență în sănătate publică:     - Cheltuieli aferente echipamentelor de protecție, dezinfectanților, măștilor medicale, ventilatoare medicale, etc. procurate și donate către instituțiile medico-sanitare publice ce urmează a fi utilizate pentru combaterea infecției cu Coronavirus (COVID-19)

Recoltarea strugurilor de soiuri de masă cu epoca timpurie de coacere, cum ar fi Arcadia, Codreanca, Cardinal, este finalizată şi continuă recoltarea celor cu epoca medie de coacere — Victoria, Pameati Negrulea, Leana etc. Recoltarea soiurilor cu perioada tardivă de coacere — Moldova, Caraburnu şi altele va începe la finele lunii curente, potrivit informației Ministerului Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

Modul de închidere a exercițiului financiar-contabil anual, de întocmire, aprobare și prezentare a rapoartelor financiare de către autoritățile și instituțiile (entitățile bugetare) din sistemul bugetar pentru anul 2020 este reglementat de următoarele acte normative de bază: • Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 (Legea nr. 113/2007); • Legea finanțelor publice și responsabilității bugetarfiscale nr. 181 din 25.07.2014 (Legea nr. 181/2014); • Legea privind finanțele publice locale nr. 397/2003 (Legea nr. 397/2003), • Normele metodologice privind executarea de casă a bugetelor componente ale bugetului public național și a mijloacelor extrabugetare prin Contul Unic Trezorerial al MF (OMF nr. 215 din 28.12.2015), modificat prin OMF nr. 8 din 15.01.2020;

Prețurile de consum au crescut în luna octombrie curent cu 0,9% față de indicele prețurilor de consum (IPC) înregistrat în luna septembrie 2019, potrivit informației publicate de Biroul Național de Statistică. Astfel, creşterea preţurilor medii de consum cu 0,9% a fost determinată de creşterea preţurilor la produsele alimentare cu 1,8%, la mărfurile nealimentare cu 0,3% şi de majorarea tarifelor pentru prestarea serviciilor populaţiei cu 0,1%. Potrivit datelor, în luna octombrie faţă de septembrie 2019 au fost înregistrate creşteri de preţuri la cartofi – cu 17,3%, legume proaspete – cu 10,1%, crupe – cu 2,0%, ouă de găină – cu 1,5%, lapte și produse lactate – cu 1,4%, carne, preparate și conserve din carne – cu 0,8% și făină de grâu – cu 0,7%.

Obligaţia de a prezenta permisul de conducere de către posesorul autovehiculului ar putea fi eliminată. Cancelaria de Stat propune spre consultări publice proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative. Totodată, ar putea fi exclusă și răspunderea contravențională a persoanelor care nu au asupra lor permisul de conducere atunci când se află în trafic național și conduc vehiculul pe care îl au în posesie/proprietate. Prevederea va fi aplicată doar pentru aceste categorii de șoferi, din cauza posibilităţilor limitate din punct de vedere tehnic al agenţilor de circulaţie de a verifica dispunerea de dreptul de a conduce a unei persoane care se află la volanul vehiculului al cărei posesor nu este sau care se află în trafic internaţional.

Entitățile din sistemul bugetar sunt obligate să prezinte rapoartele financiare pentru anul 2021 pe suport de hârtie și  în format electronic, prin Sistemul Informațional de Gestionare a Finanțelor Publice al Ministerului Finanțelor (modulul CNFD) strict în termenele stabilite pentru autoritățile  publice centrale și direcțiile finanțe ale unităților administrativ-teritoriale în Anexele 1 și 2 la OMF nr. 144 din  09.12.2021 și variază între 14 februarie și 3 martie 2022. La  rândul lor, conform pct. 2 din ordinul menționat, conducătorii autorităților publice centrale, șefii direcțiilor finanțe ale unităților administrativ-teritoriale (UAT) pentru asigurarea  prezentării rapoartelor financiare pentru anul 2021 în termenele menționate stabilesc termenele de prezentare a rapoartelor financiare pentru entitățile bugetare subordonate.

Pe parcursul lunii aprilie 2019 au fost înregistrați 1846 de șomeri, dintre care 867 femei, transmite Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Totodată, de la începutul anului au fost înregistrați în calitate de șomeri, în total, 10507 persoane. În același timp, în luna aprilie au fost încadrați la un loc de muncă 1077 de persoane, dintre care 536 femei. În primele patru luni ale anului curent, ajutor de șomaj a fost oferit pentru 771 persoane, fiind alocate 6604 mii lei din Fondul de șomaj. Totodată, 1291 de persoane au primit alocație de integrare și reintegrare profesională, pentru care au fost utilizate mijloace financiare în sumă de 1261 mii lei.

Odată cu intrarea în vigoare a Legii privind auditul situațiilor financiare nr. 271/2017 (în continuare - Legea nr. 271/2017), în legislația națională a fost introdus un nou concept, cel de comitet de audit.   Deși prevederile legale referitoare la această noțiune sunt în vigoare deja al doilea an (începând cu 01.01.2019), pentru unii manageri activitatea comitetului de audit este considerată puțin abstractă, pentru alții, nu sunt clare responsabilitățile acestuia. Având în vedere importanța constituirii unui comitet de audit eficient, am considerat necesară o examinare, care să cuprindă atât aspecte teoretice, cât și practice, referitoare la activitatea acestui comitet.

Pe parcursul lunii martie 2019, în țară au fost înregistrați 2417 șomeri, dintre care 1201 femei, potrivit Raportului privind măsurile de ocupare și protecție socială a persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă, elaborat de Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă. Totodată, în luna martie au fost plasați în câmpul muncii 1063 de șomeri, 525 dintre care erau femei. În această lună au fost înregistrate 8261 locuri de muncă vacante. La finele lunii de raportare, 1304 de șomeri beneficiau de ajutor de șomaj, cheltuielile totale pentru acordarea ajutorului de şomaj constituind 5249,2 mii lei. Mărimea medie a ajutorului de şomaj a atins nivelul de 1608,56 lei.

Partea I. 2. Condițiile cerute de la evenimentul justificator   Din conținutul art. 904 din CC se desprind următoarele condiții pe care un eveniment trebuie să le reunească pentru a justifica o neexecutare a unei obligații contractuale.   (1) Evenimentul să fie un impediment pentru neexecutare Justificarea se poate aplica oricărei obligații, inclusiv obligației pecuniare. Art. 904 nu se aplică doar obligațiilor contractuale, ci obligațiilor din orice sursă: contracte, delicte, îmbogățire nejustificată. De exemplu, în situația când un contract a fost anulat, iar vânzătorul trebuie să restituie prețul conform art. 1990, dacă vânzătorul nu îl restituie în termen, el trebuie să repare prejudiciul (inclusiv se aplică art. 942), cu excepția cazului când se poate prevala de dispozițiile art. 904.

Biroul Naţional de Statistică anunţă că, în trimestrul III al anului 2019, forța de muncă a Republicii Moldova, care include populația ocupată și șomerii, a constituit 947,7 mii persoane. Populația ocupată în perioada vizată a constituit 909,8 mii persoane. Ponderea bărbaților (51,0%), a fost nesemnificativ mai mare în comparație cu a femeilor (49,0%). În distribuția ocupării după mediile de reședință, prevalează mediul rural cu 54,3% față de mediul urban cu 45,7%.

Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), anunță despre pilotarea măsurii de subvenționare a locurilor de muncă conform prevederilor art.36 din Legea nr.105/2018 cu privire la promovarea ocupării forței de muncă și asigurarea de șomaj și a măsurii de subvenționare pentru crearea sau adaptarea locurilor de muncă pentru persoanele cu dizabilități, conform prevederilor art.38 din Lege. Măsurile de subvenționare a locurilor de muncă vor fi pilotate în șapte subdiviziuni teritoriale pentru ocuparea forței de muncă (STOFM): Bălți, Cahul, Cantemir, Chișinău, Hâncești, Orhei și Strășeni.

La sfârșitul lunii mai 2019 indicatorii cheie ai sectorului bancar rămân la un nivel adecvat, inclusiv cei ai lichidității și solvabilității. Atât la nivel agregat cât și la nivel individual băncile continuă a fi profitabile și bine capitalizate, având totodată suficiente resurse pentru a susține extinderea activității de creditare. După o creștere susținută în primele 5 luni ale anului, extinderea creditării s-ar putea tempera după ultima decizie de politică monetară care urmărește printre altele creșterea ratei de bază până la nivelul de 7% și ajustarea cu 3 p.p. a normei rezervelor obligatorii din mijloacele atrase în valută liber convertibilă pentru a descuraja intermedierea în valută.