Investitorii străini în continuare manifestă interes pentru efectuarea investițiilor în țara noastră. Această idee este enunțată în cadrul panelurilor de discuții ce au loc la Moldova Business Week 2019. Republica Moldova, poziționată în clasamentul ”Doing Business 2020” pe locul 48 din 190 de țări, are un rating mai mare decât Ucraina, Belarus, Croația, Italia. Cea mai bună poziție – 13, Moldova o ocupă la capitolul inițierea afacerii și înregistrarea proprietății. De asemenea, se clasează pe locul 33 la capitolul plata taxelor și pe locul 38 la comerțul transfrontalier. În domeniul executării contractelor, țara noastră a urcat de pe poziția 69 pe 62, la plata impozitelor – de pe locul 35 la 33, iar la recunoașterea insolvenței – de la 68 la 67.

Unul din angajaţii întreprinderii care în septembrie  2019 a fost eliberat din serviciu s-a adresat în instanţa de judecată. În luna mai 2021 a fost emisă hotărârea instanței prin care este dispusă restabilirea persoanei și achitarea de către întreprindere în beneficiul persoanei a unei sume în mărimea salariului mediu pe toată perioada de lipsă forţată de la serviciu. La etapa dată întreprinderea nu va achita suma respectivă, deoarece intenționează să atace hotărârea în instanțele superioare. Însă, potrivit aceleiași hotărâri, întreprinderea se obligă în conformitate cu art. 256 al Codului de procedură civilă să achite un salariu mediu care este stipulat că se execută imediat. Cum urmează a fi declarată această sumă în tabelul nr. 2 al Dării de seamă IPC21? Persoana urmează a fi reangajată începând cu luna iunie 2021.

Incontestabil, orice problemă poate fi rezolvată sau chiar prevenită prin intermediul unui dialog, când părţile sunt gată să audă şi să fie auzite, să accepte poziţia argumentată a interlocutorului, să avanseze și, uneori, să cedeze. În Republica Moldova o platformă de dialog deschis şi eficient este Consiliul Economic pe lângă Prim-ministru, care oferă posibilitate reprezentanţilor instituţiilor de stat, mediului de afaceri şi celui academic să găsească soluţii pentru depăşirea problemelor. Despre realizări şi planuri am discutat cu Ion Lupan, Şeful Secretariatului Consiliului Economic.

Reieșind din norma legală în vigoare, angajatorul este obligat să declare situaţiile aferente relaţiilor de muncă prin intermediul formularului IRM19. Astfel, art. 5 alin. (1¹) din Legea 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare - Legea nr. 489/1999) prevede că angajatorii, indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, sunt obligați să prezinte, pe suport de hârtie sau utilizând metode automatizate de raportare electronică cu aplicarea semnăturii digitale, informaţia aferentă raporturilor de muncă pentru stabilirea drepturilor sociale și medicale, potrivit formei și modului aprobat de Ministerul Finanţelor, în termen de până la 10 zile lucrătoare de la data angajării sau modificării/încetării raporturilor de muncă, emiterii ordinului de acordare a concediului de îngrijire a copilului sau concediului paternal.

Potrivit art.124 alin.(10) din Codul fiscal, sînt scutite de plata accizelor mărfurile supuse accizelor introduse în zona economică liberă din afara teritoriului vamal al Republicii Moldova, din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova, precum şi mărfurile originare din această zonă şi scoase în afara teritoriului vamal al Republicii Moldova. În conformitate cu prevederile art.124 alin.(101) din Codul fiscal, nu sînt supuse accizelor livrările de mărfuri supuse accizelor efectuate în interiorul zonei economice libere, Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, Aeroportului Internaţional Liber “Mărculeşti”, precum şi livrările de mărfuri supuse accizelor efectuate de către agenţii economici dintr-o zonă economică liberă în altă zonă economică liberă şi cele efectuate între rezidenţii Portului Internaţional Liber “Giurgiuleşti”, rezidenţii zonelor

Prin Legea nr. 257/2020 pentru modificarea unor acte legislative ce vizează politica fiscală pentru anul 2021 au fost aprobate unele prevederi ce au drept scop diminuarea numerarului în economie, fiind limitate achitările: între agenți economici în numerar – 100 000 lei lunar/10 000 per tranzacție; de persoană fizică în numerar – până la 100000 lei per tranzacție (din 01.05.2021); obligativitatea instalării terminalului POS la subdiviziunile unde vânzările sunt mai mari de 500000 lei.  

Ministerul Finanțelor informează că măsurile bugetar-fiscale pentru susținerea sectorului agricol afectat de calamitățile naturale au intrat în vigoare. În Monitorul Oficial de astăzi, 23 septembrie, a fost publicată Legea pentru modificarea unor acte normative nr. 176/2020, precum și Ordinul Ministrului Finanțelor nr. 118/2020 privind modificarea Regulamentului privind modul de subvenționare a dobânzilor la creditele bancare contractate în perioada 1 mai 2020 – 31 decembrie 2020 și a Regulamentului privind rambursarea TVA întreprinderilor care sunt înregistrate în calitate de contribuabili ai TVA şi înregistrează sume TVA spre deducere în perioada ulterioară. Aceste măsuri sunt orientate către producătorii agricoli afectați de calamitățile naturale asupra recoltei anului 2020.

Astăzi, 11 septembrie 2020, Parlamentul a votat în lectura a doua proiectul de lege pentru modificarea unor acte normative, intervenind în prevederile Codului fiscal, Codului de procedură penală, Legea privind activitatea specială de investigații și Codul contravențional.   Punerea în aplicare a legii este preconizată din 1 ianuarie 2021, Serviciului Fiscal de Stat fiind acordate atribuții pentru prevenirea şi combaterea infracțiunilor economice și extinderea competențelor de efectuare a activității speciale de investigație în conformitate cu Legea nr.59/2012 privind activitatea specială de investigaţii și a urmăririi penale în conformitate cu Codul de procedură penală.

Proiectul de lege elaborat de Ministerul Justiției prevede introducerea modificărilor în Codului penal, Codului de procedură penală și Legea nr.48/2017 privind Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (Legea nr.48/2017) și implementarea măsurilor care vor spori capacitățile instituționale ale ARBI. Autorii susțin că revizuirea normelor existente va contribui semnificativ la eficientizarea exercitării atribuțiilor Agenției.   Proiectul înaintat pentru consultări publice a fost elaborat în conformitate cu recomandările expuse în Raportul privind evaluarea RM în domeniul prevenirii și combaterii spălării banilor

Prin Legea nr. 257/2020 cu privire la modificarea unor acte normative au fost operate şi unele modificări în Legea nr. 489/1999 privind sistemul public de asigurări sociale (în continuare – Legea nr. 489/1999), în care, începând cu 1 ianuarie 2021, a fost inclusă o nouă categorie de plătitori de contribuţii la bugetul asigurărilor sociale de stat. Astfel, Anexa nr. 1 la Legea 489/1999 (Categoriile de plătitori şi de asiguraţi, tarifele şi termenele de virare a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii) a fost completată cu pct. 1,61 – liber profesioniştii care practică activitate în sectorul justiţiei.

Cotele taxei pentru apă sunt stabilite în anexa nr. 1 la titlul VIII din Codul fiscal şi constituie:   1) pentru fiecare 1 m3 de apă extrasă din sursele de apă de suprafaţă şi din cele subterane (exceptând apa minerală naturală extrasă, apa potabilă extrasă şi/sau utilizată în scopul îmbutelierii) – 0,3 lei;   2) pentru fiecare 1 m3 de apă minerală naturală extrasă în scopul îmbutelierii – 16 lei;

În luna martie 2020, a decedat administratorul companiei  ,,X”. Acesta deţinea majoritatea pachetului de acţiuni şi prima semnătură pe acte. Astfel, compania ,,X” nu are posibilitatea de a prezenta dările de seamă fiscale, în lipsa administratorului împuternicit. Care este procedura de prezentare a dărilor de seamă în cazul decesului administratorului?   Art. 187 alin. (21) lit. b) din Codul fiscal (CF) stabilește subiecții care sunt obligați să prezinte dările de seamă fiscale utilizând, în mod obligatoriu, metode automatizate de raportare fiscală. Totodată, art. 187 alin. (3) din CF specifică că darea de seamă fiscală prezentată atât pe suport de hârtie, cât şi în format electronic, de regulă, trebuie să conţină semnătura (după caz, semnătura electronică), aplicată în modul stabilit de Guvern sau semnătura electronică de autentificare, aplicată în modul stabilit de SFS.

Dreptul de veto al organelor sindicale în procedura de concediere a salariaților aleși în aceste organe și neeliberați de la locul de muncă de bază va fi exclus. Executivul a aprobat proiectul de lege pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, Codul muncii (CM) va fi completat cu prevederi ce țin de drepturile organelor sindicale. Cu toate că va fi exclusă obligativitatea acordului organului sindical la concedierea salariaților menționați, aceștia vor avea în continuare suficiente garanții legale ce le vor asigura protecția intereselor (cum ar fi consultarea prealabilă a organului sindical din unitate în cazul concedierii membrilor de sindicat). Totodată, proiectul prevede excluderea normei juridice prin care, în momentul de față, nu se admite concedierea salariaților care au fost aleși în organele sindicale timp de 2 ani după expirarea mandatului.

Începînd cu perioada fiscală corespunzătoare anului 2020, impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către subiecții impunerii la bugetele locale, conform amplasării obiectelor impunerii: -în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 25 septembrie inclusiv a anului fiscal în curs - nu mai târziu de data de 25 septembrie a anului curent;

Începînd cu perioada fiscală aferentă anului 2020, în cazul bunurilor imobiliare existente şi/sau dobândite până la data de 25 septembrie inclusiv a anului fiscal în curs, impozitul pe bunurile imobiliare se achită de către gospodăriile (de fermier) la bugetele locale, conform amplasării obiectelor impunerii, nu mai târziu de data de 25 septembrie a anului curent (art. 282 alin. (1) din Codul fiscal).

Potrivit art.123 alin.(6) din Codul fiscal, nu sînt marcate obligatoriu cu “Timbru de acciz”: a) vinurile spumoase şi spumante, divinurile în sticle de suvenire cu capacitatea de pînă la 0,25 litri, de 1,5 litri, de 3 litri şi de 6 litri; b) producţia alcoolică cu conţinutul de alcool etilic de pînă la 7% în volum şi berea; c) mărfurile supuse accizelor plasate în regimurile vamale tranzit, antrepozit vamal, admitere temporară, magazin duty-free;

Conform art.119 pct. 3) din Codul fiscal, antrepozit fiscal este definit ca totalitatea locurilor, determinate în certificatul de acciză, în care mărfurile supuse accizelor sînt produse, transformate, deţinute sau expediate (transportate) de către antrepozitarul autorizat în activitatea sa, în cadrul cărora nu se calculează şi nu se achită accizele.

Casa Naţională de Asigurări Sociale vine cu explicații la solicitările adresate autorității cu privire la obligativitatea calculării contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii (CAS) pentru salariaţii cetăţeni străini. Astfel, în conformitate cu prevederile Legii nr. 489/1999  privind sistemul public de asigurări sociale, asigurat se consideră persoana fizică aptă pentru muncă cu domiciliul sau reşedinţa în Republica Moldova, având obligaţia de a plăti CAS în vederea beneficierii de dreptul pentru prevenirea, limitarea sau înlăturarea riscurilor sociale prevăzute de lege.   Potrivit prevederilor art. 19 alin. (1) şi alin. (6) din Legea nr. 489/1999, contribuţia se datorează de la data încadrării în una din situaţiile prevăzute la art. 4 (persoană care desfăşoară activitate în bază de contract individual de muncă, este manager cu contract de management etc.) şi se extind în egală măsură asupra cetăţenilor RM şi asupra cetăţenilor străini şi persoanelor apatride.

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS) anunţă că doar în zilele de 7 și 8 aprilie, între orele 7.30 și 15.00, casele teritoriale de asigurări sociale vor recepţiona acte pentru stabilirea indemnizaţiei de maternitate. Excepţie vor constitui CTAS Soroca și CTAS ŞtefanVodă, dat fiind că în orașele respective este stabilit un regim special de carantină.

Serviciile de ghidaj turistic (2.49), cele de cazare și masă prestate de proprietarii caselor rurale și de prezentare și instruire pe teme enogastronomice (prepararea și degustarea bucatelor și băuturilor locale tradiționale) (2.50), de confecționare a articolelor meșteșugărești de artă populară (artizanat), de prezentare a obiceiurilor și tradițiilor locale, pentru adulți și copii (individual și în grupe de până la 20 de persoane) (2.51) vor putea fi prestate în baza patentei de întreprinzător.   Astăzi, 26 iunie 2020, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea nr.91 pentru modificarea unor acte normative, prin care sunt operate modificări în cinci Legi, inclusiv în Legea nr. 93/1998  cu privire la patenta de întreprinzător.