Un aspect important în calcularea costului produselor fabricate și serviciilor prestate îl constituie contabilizarea și repartizarea costurilor indirecte de producție (CIP).  Potrivit pct. 5 din Indicațiile metodice, aprobate prin OMF nr. 118/20131 (Indicații metodice), astfel de costuri includ costurile aferente gestiunii și deservirii subdiviziunilor de producție ale entității. Altfel spus, acestea sunt legate de fabricarea mai multor tipuri de produse (servicii) și urmează a fi incluse în costul lor prin repartizare, în modul stabilit de entitate și, după caz, prevăzut în politicile contabile ale acesteia.

Ministerul Finanțelor propune spre consultare un proiect ce prevede indicarea expresă a bugetului în care urmează a fi virate toate încasările din amenzile aplicate pentru săvârșirea contravențiilor stipulate în Codul contravențional, marea majoritate urmând să fie virate în bugetul de stat.

Impozitul pe venit reținut la sursa de plată, reflectat în Darea de seamă forma IRV14, se achită la următoarele capitole și paragrafe ale clasificației bugetare:

La 1 octombrie 2017 veniturile fondurilor asigurării obligatorii de asistență medicală erau executate în sumă de 4595124,6 mii lei din cei 6141657,4 mii lei, planificați pentru anul curent, potrivit informației publicate de Compania Națională de Asigurări în Medicină.

Anul 2017 a fost un an bugetar-fiscal deosebit nu doar prin creșterea economică înregistrată de către R. Moldova, dar și prin indicatorii bugetari care au întrecut orice așteptare. Și acest fapt este unul remarcabil care denotă relansarea, evoluția și dezvoltarea continuă a economiei. Un argument cert care vine să susțină opinia precum că R. Moldova a avansat în această direcție sunt veniturile acumulate la Bugetul Public Național (BPN) din impozite și taxe prin simplul fapt că acestea reprezintă nu doar o sursă de acoperire a cheltuielilor, dar și un indicator prin care este sugerată starea activităților economice care generează venituri impozabile și nivelul de consum al unei economii, iar odată cu extinderea activităților economice și a consumului sunt înregistrate și majorări de venituri bugetare din impozite și taxe.

Persoana fizică care nu desfășoară activitate de întreprinzător transmite în locațiune notarului (sau executorului judecătoresc) un autoturism. Să examinăm obligațiile fiscale ale părților. Potrivit art. 901 alin. (3) din CF, persoanele specificate la art. 90 rețin un impozit în mărime de 10% din veniturile obținutede către persoanele fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător de la transmiterea în posesie şi/sau folosință (locațiune, arendă, uzufruct) a proprietății mobiliare şi imobiliare, cu excepția arendei terenurilor agricole.

Partea I. Partea III. Partea IV. Modul de corectare a declaraţiilor REV 5 pe parcursul perioadelor de raportare Declaraţia REV-5 de tipul „de corectare” poate fi prezentată de către entităţile economice atât prin intermediul portalului de raportare electronică e-Raportare, cît şi pe suport de hârtie la Casele Teritoriale de Asigurări Sociale (în continuare – CTAS). Portalul poate fi utilizat în scop de corectare doar de către angajatorii care deţin semnătura electronică cu forţă juridică utilizată la transmiterea declaraţiilor REV 5. Pentru alte categorii de angajatori, care nu deţin semnătura digitală, declaraţiile REV 5 de tipul „de corectare” pot fi depuse doar prin intermediul CTAS.

În conformitate cu prevederile art. 5 pct. 14) din Codul fiscal (CF), organizație necomercială este persoana juridică a cărei activitate nu are drept scop obținerea venitului şi care nu folosește vreo parte din proprietate sau din venit în interesele vreunui membru al organizației, ale unui fondator sau ale unei persoane particulare. Conform prevederilor art. 52 alin. (1) din CF, la organizaţii necomerciale sunt atribuite organizaţiile înregistrate în conformitate cu legislaţia în vigoare.  

Săptămâna trecută, în cadrul unei şedinţe a Grupului de lucru al Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, a fost prezentat Studiul cu genericul Fenomenul salariilor în plic în Republica Moldova, realizat cu suportul Fondului pentru Bună Guvernare și pregătit de Price Waterhouse Coopers Moldova (PwC).

În conformitate cu prevederile art. 24 alin (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

Conform art. 92 alin. (2) și (3) din Codul fiscal, veniturile achitate şi impozitul pe venit reţinut la sursa de plată se reflectă de către plătitorii veniturilor respective în Darea de seamă lunară privind suma venitului achitat şi impozitul pe venit reţinut din acesta (Forma IRV14), aprobată prin Hotărîrea Guvernului nr. 697 din 22 august 2014 și Nota de informare anuală privind salariul și alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajaților (Forma IALS 14).

Ministerul Finanțelor propune spre consultare publică proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2020. Potrivit autorilor, prioritatea acesteia pentru mediul de afaceri/societate este oferirea unui proces simplu, clar și comod de calculare și achitare a impozitelor și taxelor. Astfel, începând cu 1 ianuarie 2020, pentru proprietatea întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate și, de la 1 ianuarie 2021, pentru proprietatea gajată, proprietatea ipotecată și proprietatea sechestrată se va aplica principiul taxării inverse. Aceasta presupune că, în cazul vânzării bunului de către agentul economic insolvabil (vânzător) unui alt agent economic (cumpărător),

Proiectul ce prevede stabilirea formei și descrierea modului de completare a trei formulare a dărilor de seamă ce urmează a fi prezentate de către rezidenții parcurilor IT aferente impozitului unic datorat în conformitate cu Legea cu privire la parcurile pentru tehnologia informaţiei și Titlul X din Codul fiscal este propus spre consultare.

Conform estimărilor Fondului Monetar Internaţional, în următorii ani în Republica Moldova salariului mediu pe economie va crește.

Parlamentul a votat săptămâna trecută, în prima lectură, proiectul legii ce ține de Prima casă. Reamintim că scopul programului constă în acordarea unui suport familiilor tinere în obținerea primei locuințe prin facilitarea accesului la credite ipotecare prin crearea condițiilor optime, inclusiv creșterea termenului de scadență a creditelor ipotecare.

Angajatul întreprinderii beneficiază de scutire pentru cei doi copii, de 4 și respectiv 5 ani, a câte 2 340 de lei. În urma unui accident unul dintre copii a suferit traume, obținând în cele din urmă grad de invaliditate. Tot în grija angajatului se află și fratele care este invalid din copilărie, întrucât unul din părinți este deja de vârstă de pensionare. Are dreptul acesta la scutire de impozite? În conformitate cu prevederile art. 35 alin. (1) din CF, contribuabilul (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire în sumă de 2 340 de lei anual pentru fiecare per¬soană întreținută, cu excepția persoanelor cu dizabilități în urma unei afecțiuni congenitale sau din copilărie pen¬tru care scutirea constituie 10 620 de lei anual.

Asociația obștească cu prilejul sărbătorii oficiale are intenția să acorde ajutoare materiale persoanelor fizice atât din cadrul asociației cât și persoanelor terțe. Care este regimul fiscal ce urmează să fie aplicat de către asociație aferent plăților îndreptate spre achitare persoanelor fizice? Care sunt consecințele pentru asociația obștească în cazul nerespectării unei din cerințele din art. 52 alin. (2) din CF?

1. (29.1.6.45) Cum urmează să reflecte agentul economic în Darea de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate (Forma IPC18), impozitul reținut din plățile efectuate în folosul persoanei fizice la desfacerea, prin unitățile comerțului de consignație, a mărfurilor?

Angajatul unui agent economic a fost restabilit în funcție ca urmare a Deciziei Curții de Apel mun. Chişinău prin care angajatorul a fost obligat să achite în folosul angajatului eliberat nelegitim salariile pentru absența forțată de la lucru. Pot fi oare plățile salariale achitate în folosul angajatului considerate drept reparare a prejudiciului cauzat acestuia?

Calculul salariului şi eliberarea acestuia prin documentele contabile în program este pe data de 31 a lunii, dar pe cardurile bancare se transferă pe data de 5 a lunii următoare. Se considera încălcare faptul că documentul de plată din programul contabil «выплата зартлаты» are altă dată decât cea din extrasului bancar?