Compania Naţională de Asigurări în Medicină anunță că a acumulat, în primele nouă luni ale anului 2019, în fondurile de asigurare obligatorie de asistenţă medicală venituri proprii de aproape 3 miliarde 537 milioane de lei. Acumulările au depăşit cu cca 529 milioane sau cu 17,6% suma înregistrată în perioada similară a anului trecut. Primele de asigurare medicală în cotă procentuală din salariu au fost de peste 3 miliarde 410 milioane de lei, cu peste 517 milioane mai mult faţă de aceeaşi perioadă a anului 2018.

Angajatul întreprinderii, aflându-se în concediu de odihnă anual în anul 2019 (iulie — august), a fost rechemat în luna august cu 7 zile înainte de finalizarea acestuia. În anul 2019 persoana nu a solicitat utilizarea zilelor de concediu nefolisit. În luna aprilie 2020, începând cu data de 6 a lunii, angajatul a solicitat cele7 zile de concediu nefolisit din anul 2019. Cum urmează să reflectăm corect această perioadă în tabelul nr. 3 din Darea de seamă IPC 18?

Dreptul la scutirea personală în mărimea stabilită la art. 33 din Codul fiscal îl au persoanele fizice rezidente care au un venit anual impozabil mai mic de 360 mii lei, cu excepția veniturilor prevăzute la art. 901 din CF. Prevederea completează Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice care nu practică activitate de întreprinzător pentru serviciile prestate și/sau efectuarea de lucrări. În Monitorul Oficial din 10 ianuarie curent a fost publicată Hotărârea nr. 10 din 3 ianuarie 2020 cu privire la modificarea unor hotărâri ale Guvernului.

Formularul IPC18 va fi completat cu doi indicatori (rânduri) prin care agenții economici vor avea posibilitatea să declare impozitul pe venit reținut final de la două categorii de contribuabili. Ministerul Finanțelor propune spre consultare proiectul Ordinului cu privire la modificarea și completarea Ordinului MF nr. 126 din 4 octombrie 2017. Proiectul este elaborat în urma modificărilor operate în Codul fiscal, prin Legea nr. 171 din 19 decembrie 2019, potrivit căreia, începând cu 1 ianuarie 2020, agenții economici care procură de la persoanele fizice produse agricole din horticultură vor reține 5% din plățile efectuare în folosul acestora.

Pe perioada stării de urgenţă, mulţi dintre angajaţii întreprinderii noastre au depus cerere pentru concediu neplătit şi nu li se calculează salariu. Trebuie de declarat aceste perioade în Darea de seamă IPC 18?   Potrivit prevederilor art. 120 alin. (1) din Codului muncii, din motive familiale şi din alte motive întemeiate, în baza unei cereri scrise, salariatului i se poate acorda, cu consimţământul angajatorului, un concediu neplătit cu o durată de până la 120 de zile calendaristice, în care scop se emite un ordin (dispoziţie, decizie, hotărâre).

Casa Naţională de Asigurări Sociale a efectuat transferul în sumă de circa 8,2 mil. lei pentru plata indemnizaţiilor pentru incapacitate temporară de muncă acordate beneficiarilor, care s-au aflat în concediul medical în lunile iulie şi august ale anului curent. Astfel, beneficiarii pot ridica, începând cu 18 septembrie, indemnizaţiile calculate anterior. Anterior CNAS a anunțat că plata indemnizaţiei respective se va efectua de către prestatorii de servicii de plată: FinComBank, Energbank, EuroCreditBank, Eximbank, Moldova-Agroindbank, Moldindconbank, Victoriabank, Comerţbank și Î.S. „Poşta Moldovei".

Potrivit art. 141 alin.(2) din Codul fiscal, plăţile salariale efectuate angajaţilor sau în folosul acestora de către rezidenţii parcurilor pentru tehnologia informaţiei în baza legislaţiei muncii şi actelor normative ce conţin norme ale dreptului muncii nu generează obligaţii suplimentare privind impozitul pe venit aferent acestor plăţi conform titlului II din Codul fiscal, impozitul în cauză fiind inclus în componenţa impozitului unic reglementat de cap.1 titlul X din Codul fiscal.

Vicepremierul Serghei Pușcuța a prezidat astăzi, 19 februarie 2020, prima ședință a grupului de lucru responsabil de cadrul macroeconomic, politică fiscală și cadrul resurselor, în cadrul căreia au fost discutate subiecte precum prognoza preliminară a indicatorilor macroeconomici pentru anii 2021-2023, precum și propunerile de politică fiscală pentru anul 2021.

Publicația Periodică „Monitorul Fiscal FISC.md”, la multiplele întrebări adresate de contribuabili, a adresat Companiei Naţionale de Asigurări în Medicină (CNAM) solicitarea cu privire la particularitățile de completare și prezentare a Formei IRM19 Informație privind stabilirea drepturilor sociale și medicale aferente raporturilor de muncă în cazul concediilor neplătite, dar și aspecte ce țin de asigurarea obligatorie de asistență medicală în cazul concediilor de lungă durată din cont propriu al angajatului. În continuare venim cu precizările oferite de CNAM.   Conform art. 6) alin. (4) lit. i) din Legea nr.1585/1998 cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, statutul de persoană asigurată se suspendă în cazul suspendării contractului individual de muncă, cu excepţia suspendării acestuia în următoarele circumstanţe:

Este obligată persoana fizică să prezente Declarația cu privire la impozitul pe venit în cazul în care pe parcursul anului a avut două și mai multe locuri de muncă (prin cumul, servicii acordate, lucrări efectuate)? Amintim despre faptul că obligația de prezentare a Declarației este dictată de obligația de achitare a impozitului pe venit. În situația în care persoana obține venituri din două sau mai multe locuri, vom distinge reguli separate pentru fiecare dintre cele două etape:

În scopul executării prevederilor art. 92 alin. (5) din Codul fiscal nr. 1163-XIII din 24 aprilie 1997

Dreptul și mărimea scutirii personale sau scutirii personale majore acordate persoanei fizice la calcularea impozitului pe venit este stabilit în art. 33 al Codului fiscal. Potrivit рct. 9, 17, 30 și 32 din Regulamentul cu privire la reținerea impozitului pe venit din salariu și din alte plăți efectuate de către angajator în folosul angajatului, precum și din plățile achitate în folosul persoanelor fizice

La SRL “G”, în baza ordinului Serviciului Fiscal de Stat, a fost instituit un post fiscal mobil, agentul economic fiind înștiințat despre acest fapt. Totodată, contribuabilul a fost informat despre obligația de a comunica funcționarului fiscal responsabil de activitatea postului fiscal despre fiecare livrare/procurare de mărfuri/servicii, precum și despre răspunderea pe care o poartă conform art.257 alin.(8) din Codul fiscal care stipulează că efectuarea de către agentul economic, la care este instituit post fiscal şi care a fost înştiinţat despre aceasta conform prevederilor legislaţiei în vigoare, a intrărilor/ieşirilor de mărfuri/servicii fără informarea despre aceasta a inspectorului sau a subdiviziunii SFS responsabile de activitatea postului fiscal se sancţionează cu amendă în mărime de la 50% la 100% din suma operaţiunilor economice respective.

Activând în calitate de freelanceri, „liberii profesioniști” din domeniul tehnologiilor informaționale (TIC) beneficiază de o mulțime de avantaje față de persoanele angajate la birou, printre care se evidențiază libertatea și independența (libertatea de a alege jobul, libertatea de a lucra din orice loc etc.), fapt incontestabil. Totuși, cu libertatea vin și anumite responsabilități. Plata impozitelor și taxelor pentru veniturile obținute din freelancing este una dintre acestea, o obligație pe care mulți freelanceri o displac intens sau chiar o ignoră absolut.

Reglementările actuale ale raporturilor de muncă, precum și prevederile proiectului pentru modificarea Codului muncii au fost discutate ieri, 24 septembrie curent, în cadrul training-ului ”Relațiile de muncă. De la angajare până la concediere”, organizat de Confederația Națională a Patronatului cu suportul Organizației Internaționale a Muncii. La instruiri au participat reprezentanți ai angajatorilor (contabili, specialiști HR, manageri), dar și ai autorităților de stat din domeniu. În proiectul pentru modificarea Codului muncii (CM) este prevăzută instituirea Registrului electronic al contractelor individuale de muncă, în care fiecare angajator, în mod obligatoriu, după semnarea contractelor, le va înregistra. Măsura este necesară în contextul excluderii carnetelor de muncă, la care s-a referit Dorin Josanu, expert în domeniul dreptului muncii și co-autor al CM nou.

Urmează a fi calculată majorarea de întârziere (penalitate) și aplicate amenzi pentru încălcările fiscale depistate ce țin de perioadele supuse controlului repetat, dacă încălcarea nu a fost depistată în cadrul controlului fiscal anterior?   Controlul fiscal repetat, conform prevederilor art. 214 alin. (6) – (7) din CF, se aplică dacă rezultatele controlului fiscal efectuat anterior sunt neconcludente, incomplete sau nesatisfăcătoare, dacă ulterior au fost depistate circumstanțe ce atestă existenţa unei încălcări fiscale şi, prin urmare, se impune un nou control, în cadrul examinării contestaţiilor împotriva deciziei SFS sau acţiunii funcţionarului fiscal şi în alte cazuri, la decizia conducerii SFS.

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul hotărârii de Guvern privind punerea în aplicare a prevederilor legii privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar. Amintim că proiectul de lege privind sistemul unitar de salarizare în sectorul bugetar a fost votat în prima lectură în ședința Parlamentului din 15 noiembrie curent.

Încasările la buget din impozitul pe venit pentru anul 2017 au crescut cu 22%, a informat șeful Serviciului Fiscal de Stat, Serghei Pușcuța, în cadrul conferinței de presă care a avut loc astăzi, 24 mai. În acest sens el a menționat că este o creștere robustă și că așa tip de încasări nu au fost înregistrate de mult timp. Potrivit lui, acest fapt se datorează creșterii economice din Republica Moldova, previzibilității politicii economice și fiscale promovate la nivel de stat, creșterii gradului de responsabilizare din partea cetățenilor și nu în ultimul rând, a bunei administrări fiscale.

Cheile de la 97 de automobile noi au fost transmise de Prim-ministrul Pavel Filip reprezentanților birourilor vamale și subdiviziunilor Serviciului Vamal. Șeful Executivului a accentuat că activitatea fiecărui angajat al Serviciului Vamal are un impact major asupra percepției despre țara noastră.

În Monitorul Oficial de vineri, 19 ianuarie 2018, a fost publicată Legea privind unele măsuri în vederea implementării Programului de stat „Prima casă”. Legea a fost elaborată în vederea creării cadrului juridic pentru implementarea Programului și facilitarea accesului persoanelor fizice la procurarea unei locuinţe prin contractarea de credite ipotecare garantate parţial de stat.