Investiția anuală a BERD în Moldova a atins un record istoric în 2017, dat fiind că Banca a acordat fonduri de 130 mil. euro pentru a sprijini sectorul privat și pentru a dezvolta infrastructura din țara noastră. Șapte din 10 proiecte au fost din sectorul privat. Despre aceasta a vorbit șeful biroului BERD din Moldova, Dimitri Gvindadze, care a făcut bilanțul activității sale la sfârșit de mandat.

Funcționarul fiscal responsabil de monitorizare va analiza o serie de indicatori de activitate a contribuabilului, prevăzuți în Programul de conformare voluntară pentru anul 2019, elaborat și publicat de Serviciul Fiscal de Stat. Astfel, funcționarul fiscal va lua în calcul creșterea sau descreșterea în comparație cu perioada similară a anului precedent a următorilor indicatori: • suma obligațiilor fiscale calculate • suma obligaţiilor fiscale achitate • cifra de afaceri

Guvernul nu a susținut scutirea de TVA fără drept de deducere a hârtiei de la poziția tarifară 480100000 în volumul utilizat pentru publicațiile periodice de importanță socială, prevedere inclusă în inițiativa legislativă înregistrată de un grup de deputați. Potrivit autorilor, proiectul ce prevede modificarea Codului fiscal, a Legii cu privire la libertatea de exprimare, Legii comunicațiilor poștale și a Legii bugetului pentru anul 2018 are drept scop crearea condițiilor de funcționare și susținere a presei autohtone de importanță naţională.

Conform art. 1628 alin. (2) din Codul civil (CC), fidejusiunea este obligația garantului (fidejusorul) asumată în folosul unui creditor cu scopul de a garanta obligația pe care debitorul o datorează creditorului (obligația garantată) şi care apare şi devine scadentă doar dacă apare şi devine scadentă obligația garantată.

Bunurile atribuite la categoria de mijloace fixe sunt unul dintre cele mai valoroase și importante elemente de evidență contabilă pe care le dețin autoritățile/instituțiile bugetare (entități bugetare). Autoritățile/instituțiile bugetare utilizează „Planul de conturi contabile în sistemul bugetar1 și Normele metodologice privind evidența contabilă și raportarea financiară în sistemul bugetar”, aprobat prin Ordinul MF nr. 216 din 28.12.20152 (OMF nr. 216/2015), conform cărora activele se clasifică în 2 clase: • clasa 3 – active nefinanciare, și • clasa 4 – active financiare.

Comisia pentru Afaceri Externe și Comisia pentru Bugete ale Parlamentului European întreprind o vizită de lucru în Republica Moldova în scopul evaluării nivelul de implementare a Acordului de Asociere cu UE și monitorizării eficienței de utilizare a sprijinului financiar din partea UE. Acţiunile vor avea loc în perioada 3-6 aprilie 2018. Ieri, 4 aprilie, oficialii au avut o întrevedere cu prim-ministrul ţării Pavel Filip. Premierul a apreciat sprijinul constant în implementarea agendei de reforme, menționând că procesul de transformare a țării este ghidat de prioritățile Acordului de Asociere cu UE.

Veniturile bugetului public național se vor majora cu 963, 9 mil. lei, iar cheltuielile – cu 1 312, 5 mil. lei. Guvernul a susținut în cadrul ședinței de săptămâna trecură proiectul de modificare și completare a Legii bugetului de stat pentru anul 2018. Astfel, veniturile bugetului de stat vor spori cu 303,5 mil. lei. Potrivit ministrului Finanțelor, Octavian Armașu, se estimează că veniturile bugetului de stat vor avea o creștere datorită accelerării ritmului de creștere până la 3,8% față de prognoza inițială de 3% și majorarea ritmului de creștere a comerțului exterior – la export până la 15 % și la import până la 17,4%, precum și creșterea salariului mediu cu 7,8% față de 7,2% cât a fost prognozat inițial.

Redresarea economiei mondiale a întărit stabilitatea financiară globală, dar politica monetară relaxată și condițiile financiare în contextul inflației reduse sporesc riscurile pe termen mediu, a avertizat Fondul Monetar Internațional (FMI). Conform raportului privind stabilitatea financiară globală al FMI, riscurile au trecut de la bănci — care și-au întărit bilanțurile — la piețele financiare, în urma majorării prețurilor la active și a reducerii volatilității.

Cum se înregistrează în contabilitate un teren neagricol procurat de către un agent economic de la persoana fizică şi ce impozite urmează a fi reţinute, în cazul contractelor de leasing?

Într-o societate modernă, fiecare persoană fizică (bărbat sau femeie) care prestează o anumită muncă este remunerată pentru aceasta. În cazul în care persoana prestează munca conform unei anumite specialități, calificări sau într-o anumită funcție, acesteia i se achită un salariu de către angajator, în baza contractului individual de muncă.

Odată cu intrarea în vigoare, din 1 ianuarie 2019, a Legii contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017, se modifică modul de raportare financiară de către entitățile care cad sub incidența acestei legi, unele dintre ele urmând să prezinte situațiile financiare conform Standardelor Naționale de Contabilitate, altele – aplicând IFRS. În continuare vom explica procesul de întocmire și prezentare a situațiilor financiare de către entitățile care aplică Standardele Naționale de Contabilitate (în continuare – SNC).

În activitatea oricărei entități din anumite motive fie întemeiate, fie mai puțin întemeiate pot apărea creanțe ale entităților, creanțe aferente bugetului, avansurilor acordate, ale personalului etc. al căror termen de prescripție a expirat. Respectiv, conform actelor normative în vigoare, creanțele compromise urmează a fi casate. Casarea acestora atrage după sine o serie de ajustări în scopuri fiscale. În prezentul articol ne propunem să analizăm atât sub aspect contabil, cât și fiscal modul de casare a acestora, documentele confirmative care stau la baza derecunoașterii lor în contabilitate, momentul în care creanțele urmează a fi calificate ca compromise, modul de reflectare în Declarația VEN 12 și în Declarația privind TVA.

Parlamentul Republicii Moldova a adoptat în 15 decembrie 2017 cu nr. 287 Legea contabilităţii şi raportării financiare (Legea nr. 287), care a fost publicată în Monitorul Oficial al RM nr. 1-6 din 05.01.2018. Aceasta urmează să intre în vigoare din 1 ianuarie 2019 şi reprezintă un interes deosebit pentru toți cei pe care îi vizează, deoarece vine cu unele inovații în comparație cu Legea contabilității 113/2007 (republicată în MO al RM, 2014, nr. 27–34).

Guvernul nu a susținut o inițiativă legislativă prin care se propune micșorarea de la 3 ani până la un an bugetar a termenului de prescripție extinctivă pentru stingerea restanţelor la plata primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, a penalităților aferente acestora și pentru anularea sumelor plătite în plus înregistrate. Hotărârea cu privire la aprobarea avizului asupra proiectului de lege pentru modificarea art. 17 alin. (4) din Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală a fost publicată în Monitorul Oficial din 20 aprilie curent.

În prezentul articol vor fi expuse aspectele generale privind modificările și completările operate la Planul general de conturi contabile. Potrivit Ordinului MF nr.100 din 28 iunie 2019 au fost aprobate modificările și completările la Planul general de conturi contabile (în continuare — Planul de conturi), care vor intra în vigoare începând cu 1 ianuarie 2020.

Tendinţele demografice mondiale și naționale, de rând cu o serie de alți factori sociali și economici, generează presiuni din ce în ce mai evidente asupra sistemului public de pensii, scopul căruia este menținerea securității financiare după pensionare și gestionarea eficientă a efectelor sociale, economice și financiare ale îmbătrânirii populației.   În vederea asigurării veniturilor la bătrânețe, Banca mondială, încă din anul 1994 prin raportul său „Evitarea Crizei Vârstei Înaintate” recomandă un sistem de pensii de tip multi-pilon, cuprinzând:  

Regimul de impozitare a persoanelor care desfășoară activitate profesională în sectorul justiției este prevăzut la cap. 101 din Codul fiscal (CF). Prin noțiunea „Activitate profesională în sectorul justiției”, expusă la art. 5 pct. 362) din CF, se subînțelege activitate permanentă desfășurată în cadrul formelor de organizare a activității prevăzute de lege de către avocat, avocat-stagiar, notar public, executor judecătoresc, administrator autorizat, mediator, expert judiciar în cadrul biroului de expertiză judiciară.

Suedia continuă să susțină Republica Moldova în dezvoltarea economică. În Monitorul Oficial de vineri, 30 noiembrie 2018, a fost publicată Legea pentru ratificarea Acordului dintre Republica Moldova și Suedia cu privire la cooperarea pentru dezvoltare (2018–2020). Potrivit legii, cooperarea dintre cele două țări are drept scop contribuirea la obținerea de rezultate din următoarele domenii: • Integrare economică progresivă în Uniunea Europeană și dezvoltarea unei economii de piață funcționale

Istoria protecției datelor cu caracter personal în Moldova se începe odată cu adoptarea Legii nr. 17 – XVI din 15.02.2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal (abrogată însă la 14 aprilie 2012, la intrarea în vigoare a Legii noi în 2011), când autoritatea responsabilă de control asupra legalității respective a fost desemnat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. De atunci majoritatea din noi, mai puțin sau mai mult, este familiarizată cu domeniul dat. Totodată recent a apărut și se utilizează o noțiune nouă — GDPR(General Data Protection Regulation). Astăzi noțiunile sunt utilizate concomitent și din cauza asta la mai mulți apar întrebări cum e mai corect și care este diferența.

În baza de date a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă la data de 10 decembrie 2018 erau la evidenţă 11486 locuri de muncă vacante, mai puține decât au fost înregistrate la sfârșitul lunii noiembrie, când agenții economici declarau 11523 locuri vacante. Potrivit datelor ANOFM, cel mai mare număr de locuri vacante sunt în Chișinău – 4091 și în Bălți – 1465. La Cahul sunt înregistrate 557 posturi vacante, la Orhei – 438, la Dondușeni – 432. Agenții economici din UTA Găgăuzia declară vacante 325 locuri de muncă.