În perioada de gestionare a procesului de recepţionare a declaraţiilor de către CNAS, au fost atestate cazuri în care angajatorii declarau sume cu privire la fondul de salariu (venitul asigurat) pentru un angajat într-un cuantum majorat pentru a i se stabili o pensie sau indemnizaţie majorată, iar după stabilirea dreptului social, suma declarată iniţial se încerca a fi corectată prin diminuare, diferenţa de sumă fiind declarată pentru o altă persoană, care urmează în timpul apropiat să stabilească o prestaţie. În scopul de a nu admite dezafectarea de mijloace ale BASS, art. 56 al Legii 489/1999 prevede responsabilitatea angajatorului de a restitui sumele plătite necuvenit sub formă de pensii și indemnizaţii ca urmare a prezentării declarațiilor corectate.

Se prevede subvenționarea în avans a trei măsuri de sprijin pe segmentul dezvoltării rurale din Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural (FNDARM): îmbunătățirea și dezvoltarea infrastructurii economice publice rurale;renovarea și dezvoltarea localității rurale;diversificarea economiei rurale prin activități non-agricole. Pentru fiecare dintre măsurile menționate, alocația financiară anuală din Fond va constitui un cuantum de până la 5%, ce reprezintă circa 45 mil. lei, în conformitate cu sursele alocate Fondului în Legea bugetului de stat pentru anul 2019.

Formularul D.V.1 pentru declararea datelor în scopul evaluării în vamă nu întotdeauna este necesar. În anumite împrejurări, organul vamal poate renunţa să solicite o declaraţie pe formularul D.V.1. Datele privind valoarea în vamă sunt, în general, însoțite de documente comerciale, cum ar fi, de exemplu, facturile. În același timp, factura poate să nu fie suficientă pentru a satisface organul vamal în ceea ce privește realitatea sau exactitatea valorii în vamă declarate. Exemple care indică unele dintre documentele pe care organul vamal le poate solicita, în funcție de circumstanțele tranzacției și/sau în caz de îndoială cu privire la unele sau la toate datele declarate, pot fi consultate în articolul „Documentele și informațiile care pot fi solicitate ca dovadă pentru stabilirea valorii în vamă”, expus cu știință de cauză de către Maria Bârcă, șeful Departamentului valoarea în vamă al Serviciului Vamal.

1. (28.13.6) Care regim fiscal se va aplica pentru mărfurile procurate dintr-o unitate de comerț cu amănuntul aflată în afara zonei economice libere de un rezident al zonei economice libere? 2. (28.13.5) Care este modalitatea de impozitare cu TVA a livrărilor de mărfuri, transportate în zona economică liberă din restul teritoriului vamal al Republicii Moldova ?

Conform art. 43 alin. (2)-(4) din Legea nr. 1164-XIII din 24.04.1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I şi II ale Codului fiscal obligaţiile fiscale aferente impozitului pe venit se determină pentru fiecare etapă a perioadei fiscale în parte, pentru etapa I – conform situaţiei de la 30 septembrie 2018, iar pentru etapa a II-a – conform situaţiei de la 31 decembrie 2018.

În Monitorul Oficial din, 25 ianuarie 2019, a fost publicat Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 8 din 16.01.2019 privind modificarea Ordinului Ministerului Finanțelor nr. 150 din 5 septembrie 2018. Acesta prevede modificări în anexa nr. 1 a Ordinului 150/2018 – formularul CET18, Declarația persoanei fizice cu privire la impozitul pe venit. Astfel, în secțiunea a doua din anexă, la compartimentul ”F. Calculul impozitului pe venit”, la rândurile F8 ( suma impozitului pe venit ce urmează a fi achitată la buget) și F9 (suma reţinută/achitată în plus a impozitului pe venit), formula F5-F6 (suma impozitului pe venit conform cotelor în vigoare pe perioada declarată pentru persoanele fizice rezidente – suma impozitului pe venit pasibil

Instituţia publică încheie contract cu persoana juridică rezidentă cu privirea la crearea unui soft. Softul dat va fi în exclusivitate proprietate a institutuţiei publice. Se va retine impozitul pe venit la sursa de plata (royalty)?

Dragi cititori, vă anunțăm că primul număr al revistei ”Monitorul fiscal FISC.md” din acest an (nr. 2(50)) în curând va ieși de sub tipar. Am depus tot efortul ca și în această ediție să găsiți informații actuale și relevante pentru activitatea Dvs. În această ediție venim cu un material despre utilizarea metodei de calcul a amortizării prin metoda liniară, fiind convinși că veți găsi răspunsuri la multe întrebări cu care vă confruntați la subiectul dat. Totodată, vă reamintim că P.P. „Monitorul fiscal FISC.md” a editat Codul fiscal actualizat pentru anul 2019, pe care deja îl puteți procura, precum și consulta în ediția electronică

După cum este stabilit, la completarea a Darii de seamă privind reţinerea impozitului pe venit, a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală şi a contribuţiilor de asigurări sociale de stat obligatorii calculate Forma IPC 18 (în continuare – Forma IPC 18) este necesar de bifat tipul dării de seamă la prezentarea acesteia. Indiferent de modul de prezentare (pe suport de hârtie sau prin intermediul sistemului de raportare electronică), este necesară indicarea tipului acesteia – primară sau de corectare. În continuare propunem unele explicaţii aferente modului de completare a Formei IPC 18 în funcție de tipul dării de seamă bifat, în special a tipului „După control fiscal.”

În anul 2018 economia Republicii Moldova a crescut cu 4%. Informația a fost oferită de ministrul Economiei și Infrastructurii, Chiril Gaburici, în cadrul unui briefing desfășurat astăzi, 17 decembrie, în cadrul căruia au fost prezentate rezultatele înregistrate de minister în anul 2018. Potrivit ministrului, activitatea investițională s-a intensificat în perioada ianuarie – septembrie 2018, volumul investițiilor fiind în creștere cu 13,5% comparativ cu aceiași perioadă a anului precedent și constituie, per total, 12,9 mld. lei.

Salariatul entității beneficiază de la începutul anului curent de scutirea sa personală. În urma unui accident, din anul precedent tatăl angajatului a căpătat o dizabilitate accentuată. În urma dezabilității obținute acesta primește alocații sociale în mărime de 2 500 de lei, dar oricum se află la întreținerea fiului.

Constituie sau nu import de servicii utilizarea vagoanelor marfare a întreprinderilor din străinătate pe teritoriul Republicii Moldova? În temeiul deciziei SFS, la un contribuabil din Republica Moldova a fost efectuat controlul fiscal la faţa locului prin metoda de verificare tematică privind corectitudinea şi plenitudinea calculării şi achitării la buget a TVA, confirmarea sumelor TVA spre restituire din buget conform declaraţiilor TVA pentru perioadele fiscale supuse controlului (anul 2016), aprecierea spre restituire din buget a sumei TVA aferente livrărilor de servicii la export impozitate cu TVA la cota „zero”, în conformitate cu prevederile Codului fiscal (CF) în vigoare pentru perioada respectivă.

Proprietatea privată (bunul imobil) nefolosită în activitatea de întreprinzător, potrivit art. 39 alin. (1) lit. b) din Codul fiscal

Codul fiscal va fi completat cu titlul X – Impozitul unic de la rezidenții parcurilor pentru tehnologia informației. Un proiect în acest sens a fost aprobat de Guvern. Potrivit proiectului, acest titul va reglementa impozitarea contribuabililor cu statut de rezidenți ai parcurilor pentru tehnologia informației.

Articolul 49 din Codul fiscal stabilește facilitățile fiscale în exclusivitate pentru rezidenții zonelor economice libere.

Compania încheie un contract cu titularul dreptului de autor, care este nerezident al Moldovei. Obiectul contractului este dreptul de reproducere și difuzare a operei autorului. Achitarea royalty se face în valută străină pe cardul personal al autorului. În acest caz se va reține impozit la sursa de plata de 12% din suma achitată nerezidentului? Se va considera serviciul dat drept import de serviciu cu achitarea TVA ?

Entitatea D SRL, în luna august 2019, a procurat de la un cetăţean un tractor agricol și a reţinut impozit pe venit la sursă în mărime de 7%. Entitatea a procedat corect în cazul dat? Conform prevederilor art. 90 alin. (1) din CF, orice persoană care desfășoară activitate de întreprinzător, cu excepţia deţinătorilor de patente de întreprinzător și a persoanelor care desfășoară activităţi independente conform cap. 102, orice reprezentanţă conform art. 5 pct. 20), reprezentanţă permanentă, instituţie,

Începând cu 1 ianuarie 2019, amortizarea mijloacelor fixe se calculează în mod obligatoriu după metoda liniară. Modul de trecere de la metoda valorii rămase la metoda nouă este reglementată de prevederile art. 261 din Codul fiscal. Deoarece în adresa publicației au parvenit mai multe întrebări ce țin de aplicarea metodei liniare privind calcularea amortizării, vă reamintim că, în ediția din februarie a revistei Monitorul fiscal a fost publicat articolul intitulat „Использование линейного метода начисления амортизации в целях налогообложения”, autorul căruia este inspectorul principal din Direcția asistență contribuabili de SFS, Galina Șpac. Reiterăm că toate publicațiile din revista noastră reflectă poziția oficială a Serviciului Fiscal de Stat.

Conform prevederilor art. 52 alin.(1) din Codul fiscal, la organizaţii necomerciale sînt atribuite organizaţiile înregistrate în conformitate cu legislaţia în vigoare, şi anume:

Entitățile cu capital de stat din RM sunt reprezentate de întreprinderile de stat și de societățile comerciale cu capital integral sau majoritar public, acestea fiind persoane juridice care desfășoară activitate de întreprinzător în baza: bunurilor proprietate de stat transmise în administrare; aportului în capitalul social; proprietăţii obţinute în urma activităţii economico-financiare.