Măsura de sprijin sub formă de subsidii investiționale, acordată pentru dezvoltare regională, orientată către regiunea de dezvoltare UTA Găgăuzia, este considerată ajutor de stat. Consiliul Concurenței a făcut publică Decizia nr. ASO – 25 din 25.04.2019, potrivit căreia temei pentru instituirea schemei de ajutor de stat constituie prevederile Strategiei de dezvoltare social-economică a Găgăuziei pentru anii 2017-2022. Acordarea măsurilor de sprijin este justificată și de necesitatea susţinerii dezvoltării regionale a UTA Găgăuzia prin sprijinirea investiţiilor şi crearea de noi locuri de muncă.

Autoritățile preconizează ca până în anul 2030 nivelul de sărăcie absolută, dar și sărăcia în toate dimensiunile sale, să fie redus cu 50%. Creșterea veniturilor din surse durabile și atenuarea inegalităților economice este una din măsurile incluse în proiectul de hotărâre cu privire la aprobarea proiectului de lege pentru aprobarea Strategiei Naționale de Dezvoltare Moldova 2030. Potrivit documentului, majorarea veniturilor populației va fi atinsă prin impulsionarea acumulării de venituri din activitatea salarială și cea economică, astfel încât presiunea pe sistemul de asistență socială să fie, pe cât e posibil, minimă.

Guvernul a aprobat în cadrul şedinţei din 24 mai Raportul privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat pentru anul 2016. Conform datelor din Raport, la partea de venituri, bugetul a fost executat în sumă de 150 505 90,0 mii lei, cu 12,1 % sau cu 1628113,8 mii lei mai mult faţă de anul precedent.

Entitatea B SRL a amenajat o parcelă cu flori în curtea sediului său. Cheltuielile pentru amenajare în cazul dat pot fi deduse în scopuri fiscale? Potrivit prevederilor art. 24 alin. (1) din CF, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de către contribuabil pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.

La momentul actual, un interes deosebit pentru contabili prezintă modificările Standardelor Naționale de Contabilitate, care vor intra în vigoare din 1 ianuarie 2020. În acest sens, prezentăm explicații detaliate cu referință la modificările efectuate pentru fiecare standard, care pot fi utile contabililor în funcție de particularitățile activității entității. Comunicăm că, din SNC ”Politici contabile, modificări ale estimărilor contabile, erori și evenimente ulterioare” au fost excluse prevederi preluate din Legea contabilității nr. 113/2007 pentru a evita dublarea prevederilor identice.

Potrivit Legii nr.22 privind exercitarea a unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri din 23 februarie 2018 (în continuare – Lege), „zilier” este considerată persoana fizică cetățean al RM, cetățeanul străin sau apatrid care are capacitate de muncă și care exercită, contra unei remunerații, activități necalificate cu caracter ocazional pentru un beneficiar (art.2 din Lege). Pentru activitatea necalificată în agricultură desfășurată, zilierul nu este obligat să încheie cu angajatorul un contract individual de muncă, ci este suficient doar un acord de voință al parților, fără necesitatea încheierii acestuia în formă scrisă (art.4 alin.(1) din Lege).

În primele patru luni ale anului curent, veniturile totale ale bugetului asigurărilor sociale de stat (BASS) au constituit 7840,3 mil. lei, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanțelor. Comparativ cu perioada respectivă a anului trecut, acestea sunt mai mari cu 18,5%. Astfel, circa 54,6 % sau 4 280,8 mil. lei le-a revenit veniturilor proprii, iar transferurile primite de la bugetul de stat au constituit 3 559,5 mil. lei, fiind în creștere cu 36,4% față de aceeași perioadă a anului trecut. Partea de cheltuieli și active nefinanciare a fost executată în sumă de 7 472,9 mil. lei, cu 19,1% mai mult comparativ cu perioada similară a anului 2018.

La încetarea contractului individual de muncă, angajatorul, în baza unui contract privind obligația de neconcurență, urmează să achite persoanei fizice (fost angajat) o indemnizație de neconcurență. Care vor fi obligațiile fiscale ale angajatorului vizavi de această plată?

Se aplică prevederile Legii cu privire la reglementarea repatrierii de mijloace băneşti, mărfuri şi servicii provenite din tranzacţiile economice externe nr. 1466-XIII din 29 ianuarie 1998, în cazul în care o persoană fizică nerezidentă procură pe teritoriul Republici Moldova un oficiu pe care îl dă în locațiune unui agent economic?

Existența obiectivă constatată zi de zi în Republica Moldova de Serviciul Fiscal de Stat în activitatea de administrare fiscală, precum şi practica internaţională, au demonstrat nevoia de realizare a unei strategii eficiente şi echilibrate de gestionare a conformităţii contribuabililor. Aceasta nu putea fi realizată în lipsa unor metode şi instrumente de verificare şi de determinare a obligaţiilor fiscale capabile să depisteze şi să anihileze orice tentativă de eschivare de la plata impozitelor. În acest context, a apărut necesitatea introducerii unor mecanisme noi, ca fiind metodele indirecte de estimare a venitului impozabil al persoanei fizice.

Standardele Naționale de Contabilitate (SNC) reprezintă una din componentele de bază ale setului de acte normative de reglementare a contabilității şi raportării financiare în Republica Moldova. Primul set de SNC a fost elaborat şi aprobat întru executarea prevederilor HG nr. 710 din 23.09.1994 „Cu privire la Programul de stat de trecere a Republicii Moldova la sistemul mondial de contabilitate şi statistică”. SNC au fost elaborate în baza Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (SIRF) în vigoare la momentul elaborării. Setul de bază a fost pus în aplicare din 1 ianuarie 1998 (Ordinul MF nr. 174 din 25.12.1997), ulterior fiind completat cu alte standarde relevante şi necesare pentru constituirea sistemului de asigurare normativă a contabilității şi raportării financiare.

Până la sfârșitul lunii iulie, în Parlament se va discuta și aproba în prima lectură un proiect de modificare a Legii bugetului de stat pentru aul 2019, iar la mijlocul lunii august se preconizează adoptarea proiectului în lectură finală, astfel încât bordul executiv al Fondului Monetar Internațional să se poată întruni în luna septembrie curent pentru aprobarea accesării de către țara noastră a finanțării externe. Anunțul a fost făcut de ministrul Finanțelor, Natalia Gavrilița, în cadrul unei conferințe de presă. După cum a anunțat ministrul, au fost colectate deja toate propunerile de rectificare a bugetului de la autoritățile publice centrale, iar acum echipa ministerului definitivează modificările.

Conform alin.3 din art.541, agenţii economici pot alege regimul de impozitare prevăzut de capitolul 7/1 sau regimul de impozitare aplicat în modul general stabilit dacă aceştia: — conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, au obţinut venit din activitatea operaţională din livrări scutite de T.V.A. sau din livrări scutite şi impozabile cu T.V.A. în sumă de pînă la 1,2 mil. lei, cu condiţia că livrările scutite de T.V.A. depăşesc 50% din cele impozabile cu T.V.A.; — conform situaţiei din data de 31 decembrie a perioadei fiscale precedente perioadei fiscale de declarare, nu au obţinut venit din activitatea operaţională; — s-au înregistrat pe parcursul perioadei fiscale de declarare.

În contractul încheiat între doi agenți economici a fost stabilită clauză penală, conform căreia, în cazul nerespectării termenului de livrare a mărfii, furnizorul urmează să achite pentru fiecare zi de întârziere o penalitate în mărime de 0,05% din valoarea mărfii. Furnizorul, însă, nu a putut să-și onoreze obligația în termenii stabiliți, deoarece materia primă pentru fabricarea mărfii a fost livrată cu întârziere, ceea ce a perturbat procesul de producere, fapt care a cauzat depășirea termenului de livrare și, respectiv, achitarea unei penalități în mărime de 10 000 lei. Dat fiind faptul că suma penalității este prevăzută în contract, se va permite oare aceasta la deducere în scopuri fiscale?

Casa Națională de Asigurări Sociale a dat publicității informația operativă privind executarea bugetului asigurărilor sociale de stat.

În perioada 15-21 iulie 2019, veniturile încasate la bugetul de stat de către Serviciul Vamal au constituit 483,7 mil. lei, fiind perfectate 11959 de declarații vamale. Veniturile sunt în creștere comparativ cu cele înregistrate în perioada 8-14 iulie, în care au fost colectate venituri în sumă de 424,4 mil. lei și perfectate 11414 de declarații vamale. Potrivit datelor, pe parcursul săptămânii trecute au fost înregistrate 194 de încălcări ale legislației vamale, dintre care 141 se referă la depășirea termenului de aflare pe teritoriul Republicii Moldova a autoturismelor cu numere de înmatriculare străine. Totodată, au fost întocmite 99 de procese-verbale și aplicate amenzi în sumă de circa 364 mii de lei.

Continuarea capitolului I Cheltuielile aferente donațiilor filantropice și de sponsorizare se corectează și se recunosc în Declarație pe rd. 050.

În primele 4 luni ale anului 2019, veniturile totale ale bugetului de stat au constituit 12 014,2 mil. lei, inclusiv 11 894,0 mil. lei venituri generale și colectate și 120,2 mil. lei — veniturile proiectelor finanțate din surse externe. Astfel, potrivit informației publicate de Ministerul Finanțelor, comparativ cu perioada similară a anului 2018, veniturile sunt mai mari cu 8,6% ca urmare a creșterii veniturilor generale și colectate cu 8,4% și veniturilor proiectelor finanțate din surse externe — cu 34,2 %.

Valoarea contractului de asigurare subvenționată a culturilor pentru anul 2019 este de 100800.00 lei. Evident, factura fiscală, emisă de Compania de asigurări la data de 01.12.2018, este tot de 100800.00 lei. Suma achitată în termen, până la 01.12.2018, conform contractului de asigurare este de 50400.00 lei. Când se recunoaște venitul (100800.00-50400.00) — 50400.00 lei, care s-a format în urma reducerii de 50% – în anul 2018 sau în anul 2019?

Conform art. 24 alin. (1) din Codul fiscal, se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul perioadei fiscale, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător.