Convenția regională cu privire la regulile de origine preferențiale pan-euro-mediteraneene (în continuare – Convenția PEM) a fost adoptată în 2012, în vederea stabilirii unor reguli de origine comune și a cumulului originii între 25 părți contractante la PEM, pentru a facilita comerțul și a integra lanțurile de aprovizionare din zonă. Moldova a aderat la Convenția PEM prin Legea nr. 111/2015.

Procesul de solicitare a certificatelor de origine preferențială devine mai rapid, mai eficient și mai transparent, iar interacțiunea cu autoritatea vamală se realizează exclusiv prin intermediul mesageriei interne a sistemului, informează Serviciul Vamal. Aceste îmbunătățiri sunt posibile

Începând cu 17 martie 2025, operatorii economici vor putea solicita certificatul de origine preferențială a mărfurilor exclusiv electronic, fără hârtie și fără pierdere de timp, într-un proces rapid și transparent, comunică Serviciul Vamal. Acest lucru va deveni posibil prin lansarea, în regim pilot, a versiunii modernizate a

Misiunea autorității fiscale naționale este crearea condițiilor optime pentru conformarea fiscală voluntară, în acest sens, Serviciul Fiscal de Stat planifică dezvoltarea serviciilor personalizate care să răspundă necesităților și intereselor specific ale difetiro categorii de contribuabili,

Directorul Misiunii USAID Moldova, Scott Hocklander s-a întâlnit cu Directorul Serviciului Vamal al Republicii Moldova, Igor Talmazan. Întrevederea a vizat colaborarea eficientă desfășurată în cadrul parteneriatului dintre cele două instituții pentru facilitarea comerțului din Republica Moldova.

Combaterea fenomenului de „spălare a banilor” este o activitate prioritară a cadrului de reglementare național, iar cerințele specifice de respectare a legislației în acest domeniu sunt

Odată cu intrarea în vigoare a modificărilor aprobate, obiect al parteneriatului public-privat (PPP) nu vor putea fi întreprinderile de stat/municipale sau societățile comerciale din profitul net al cărora pot fi acoperite cel mult 30% din investiții planificate pentru realizarea contractului de PPP. S-a optat pentru selectarea obiectelor date drept nepasibile expunerii PPP, din motivul că în cazul în care acestea înregistrează profit, au o creștere economică favorabilă, deci, în condițiile unui management eficient pot fi modernizate de sine stătător, dar și pot genera venituri în bugetul de stat, managementul întreprinderii urmând să răspundă pentru eșecurile economice care puteau fi previzibile, utilizarea irațională a resurselor financiare etc.

Camera de Comerț Americană din Moldova, în parteneriat cu Ministerul Finanțelor și Camera Consultanților Fiscali din România, a organizat cea de-a patra ediție a TAXCON23

Începând cu 1 februarie 2023, în cadrul comerțului preferențial cu părțile CEFTA (Albania, Bosnia și Herțegovina, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, Serbia și Kosovo) pot fi aplicate regulile de origine tranzitorii privind originea preferențială a mărfurilor în paralel cu prevederile Convenției regionale cu privire la regulile de origine PEM.

Proiectul prevede completarea Legii nr. 179/2008 cu noi prevederi care, în condițiile aprobării în redacția înaintată, vor stabili că finanțarea investițiilor care se vor realizează în cadrul contractelor de PPP se va efectua integral din resurse financiare asigurate de partenerul privat din surse proprii sau atrase de acesta de la instituții bancare.

În condițiile aprobării de către legislativ a modificărilor în redacția propusă de către autori, obiect al parteneriatului public-privat (PPP) nu vor putea fi întreprinderile de stat/municipale sau societățile comerciale din profitul net al cărora pot fi acoperite cel mult 30% din investițiile planificate pentru realizarea contractului de PPP. După cum a fost menționat, s-a optat pentru selectarea următoarelor obiecte

Parteneriatul public-privat (în continuare – PPP) este un instrument de dezvoltare pe termen mediu și lung a infrastructurii şi a serviciilor publice, îmbinând avantajele sectorului privat şi ale sectorului public.

Costurile ulterioare pot fi efectuate în procesul de reparație sau dezvoltare a mijloacelor fixe cu scopul îmbunătățirii caracteristicilor inițiale ale acestora şi, respectiv, majorării beneficiilor economice aşteptate din utilizarea obiectului care poate să rezulte din: 

Dezvoltarea Registrului de Stat al Controalelor (în continuare – RSC), îmbunătățirea analizei impactului de reglementare pentru actele normative noi și dezvoltarea continuă a Ghișeului Unic pentru eliberarea actelor permisive sunt doar unele dintre serviciile modernizate pe parcursul anului 2020, comunică Ministerul Economiei și Infrastructurii.   Eficientizarea utilizării Registrului de Stat al Controalelor. Această resursă informaţională specializată a prevăzut planificarea şi evidenţa automatizată a efectuării controalelor planificate şi inopinate, dar implementarea Registrului a decurs neuniform din determinarea insuficientă a unor organe ale controlului de stat (în continuare – OCS) pentru utilizarea RSC, precum și numărul exagerat de mare a OCS – 58 la număr până în anul 2018, cu o capacitate foarte diferită

În conformitate cu legislaţia în vigoare, organele administraţiei publice centrale și locale (în continuare – fondatori) pot transmite proprietatea publică (terenuri, obiecte de mijloace fixe și alte bunuri) autorităţilor și instituţiilor publice la autogestiune (autonomie financiară), instituţiilor medico-sanitare, instituţiilor de învățământ superior, întreprinderilor de stat sau municipale (în continuare – entităţi):

Peste 2 400 de cereri de solicitare a subvențiilor în agricultură în sumă de 458,3 mil. lei au fost recepționate de Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA), de la începutul anului curent. Numărul cererilor a crescut cu 7 la sută față de perioada similară a anului precedent, iar valoarea subvențiilor — cu 35 %. Din totalul cererilor depuse, AIPA a autorizat spre plată peste 1 600 de dosare, în valoare de 251 mil. lei.

Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului în colaborare cu Proiectul USAID Agricultura Performantă în Moldova au inițiat discuții publice asupra proiectului Programului de dezvoltare a horticulturii pentru anii 2019-2025, care va fi primul document de politici în domeniul horticulturii din Republica Moldova, elaborate după o perioadă îndelungată. La discuții au fost invitați reprezentanți ai mediului academic din domeniu, ai instituțiilor publice și antreprenori, care au venit cu propuneri de ajustare a obiectivelor și activităților la realitățile din sector și vor contribui la “creșterea competitivității sectorului agroalimentar, prin restructurarea și modernizarea pieței”, obiectiv stabilit în Strategia Națională de dezvoltare agricolă și rurală pentru anii 2014 – 2020.

În ședința de ieri, 19 decembrie, Guvernul a decis diminuarea tarifelor pentru 221 de servicii medico-sanitare. Executivul a aprobat revizuirea catalogului tarifelor unice pentru aceste servicii, scopul fiind prestarea srvicilor calitative la un preț mai redus, includerea unor servicii noi și excluderea serviciilor depășite. Prin hotărârea de ieri a fost modificată și completată Anexa nr. 3 la Hotărârea Guvernului nr.1020/2011 cu privire la tarifele pentru serviciile medico-sanitare.

Ministerul Economiei și Infrastructurii propune spre consultare un proiect de lege, al cărui scop este ameliorarea situației financiare la Î.S. „Calea Ferată din Moldova”, stabilită în calitate de prioritate a Ministerului Economiei și Infrastructurii pentru anul 2018. Astfel, proiectul prevede completarea art.125 din Codul fiscal cu un nou alineat – 23, care va stabili că suma accizelor achitată la procurarea mărfurilor supuse accizelor de la pozițiile tarifare 271020110-271020190 se restituie agenților economici care procură aceste mărfuri pentru alimentarea vehiculelor feroviare, modalitatea restituirii urmând a fi stabilită de Guvern.

Guvernul RM va adera la decizia Consiliului șefilor de executive din țările membre ale CSI privind Concepția dezvoltării strategice a transportului feroviar, aprobată la 18 octombrie 2011 la Sankt Petersburg şi realizarea căreia este prevăzută până în anul 2020. Aderarea, însă, prevede o excepție. Aceasta se referă la măsurile privind armonizarea și unificarea legislației naționale, precum și de creare a spațiului unic informațional în cadrul CSI, Republica Moldova urmând să aprobe decizii separate de participare la fiecare din acțiunile de implementare a Concepției.