Ponderea cheltuielilor administrative în veniturile proprii ale autorității publice locale a fost majorată de la 30% la 50%. Astfel, capacitatea administrativă a unei autorități publice locale va fi recunoscută ca fiind adecvată statutului legal al unei APL atunci, când cheltuielile administrative ale acesteia nu depăşesc 50% din suma totală a veniturilor proprii și a defalcărilor de la impozitele și taxele de stat.

Contabilitatea de gestiune asigură utilizatorii interni cu informație veridică, relevantă și oportună despre costurile, cheltuielile, veniturile, procesele de normare, planificare, control și analiză a activității economice atât a entității în ansamblu, cât și a unităților structurale ale acesteia. În acest aspect, totalitatea elementelor contabile se delimitează prin unitățile structurale (subdiviziuni) potrivit cărora sunt localizate costurile, cheltuielile și veniturile. Prin reunirea elementelor contabile menționate se obține localizarea costurilor.

Acțiunile incluse în Plan sunt în concordanță cu Strategia de dezvoltare a managementului finanțelor publice. Totodată, Planul de dezvoltare națională 2023-2025 a fost elaborat în conformitate cu angajamentele RM ca țară candidată la aderarea la UE, Programul de guvernare, dar și constrângerile de ordin regional și social.

Evidența serviciilor publice prestate de autoritățile publice din Republica Moldova va fi asigurată de un registru de stat ce va include toate serviciile respective prestate populației. În MO din 1 octombrie curent a fost publicată Hotărârea Guvernului nr. 169 din 8 septembrie 2021 cu privire la Registrul de stat al serviciilor publice, fiind aprobate:   Conceptul Sistemului informațional Registrul de stat al serviciilor publice (SI RSSP) Regulamentul privind modul de ținere a Registrului

Serviciile publice prestate de autoritățile publice din Republica Moldova vor fi integrate într-un sistem informațional ce va permite evidența electronică a acestora, dar și constituirea unei baze informaționale pentru dezvoltarea, în perspectivă, a Portalului guvernamental unic al serviciilor publice.   Executivul a aprobat proiectul hotărârii de Guvern cu privire la Registrul de stat al serviciilor publice, care include conceptul Sistemului informațional „Registrul de stat al serviciilor publice  (SI RSSP),

Proiectul reglementează modul, condiţiile, criteriile şi calculele indemnizaţiei lunare acordate personalului încadrat în conformitate cu statele de personal avizate de către Cancelaria de Stat, inclusiv personalului cu funcţii de demnitate publică: primar general, pretor, vicepretor, primar, viceprimar.

În cadrul ședinței Guvernului a fost aprobat avizul la proiectul de lege pentru completarea art. 4 și 5 din Legea Fondului de susținere a populației. Proiectul propune formarea Fondului de susținere a populației și din subsidii de la bugetul de stat pentru finanțarea serviciilor sociale, precum și utilizarea mijloacelor Fondului inclusiv pentru serviciile sociale de care nu dispun autoritățile administrației publice locale de nivelul II și I sau pe care nu este rezonabil economic să le presteze individual.

La elaborarea politicilor și a cadrului normativ ar putea fi obligatorie consultarea autorităților administrației publice locale. Expertiza din partea acestora va fi asigurată în procesul de elaborare a politicilor și a legislației la un stadiu incipient, prin participarea la grupuri de lucru sau alte forme de cooperare. În Parlament este înregistrată inițiativa legislativă pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, se propune ca la ședințele Guvernului să poată asista și reprezentanți ai administrației publice locale (APL) sau ai Congresului Autorităților Locale din Moldova (CALM). Totodată, Guvernul ar putea prezenta Parlamentului, cu titlu de inițiativă legislativă, proiecte de acte normative în domeniile ce țin de competența asociațiilor reprezentative ale APL/CALM.

Volumul finanțării pentru guvernare democratică şi creşterea economică în Republica Moldova, oferit de Guvernul Statelor Unite ale Americii prin intermediul Agenției Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), va fi majorat cu $29 mil. Două scrisori de implementare în acest sens au fost semnate ieri, 8 iulie 2019, de către Prim-ministrul Republicii Moldova, Maia Sandu, și Brock Bierman, Adjunctul Administratorului Biroului USAID pentru Europa şi Eurasia. Finanțarea preconizată pentru guvernare democratică va facilita crearea unor instituții funcționale şi implicarea cetăţenilor în luarea deciziilor, va promova eficientizarea și transparența administrațiilor locale, va îmbunătăţi accesul la serviciile municipale și va promova descentralizarea și reformele judiciare.

În competența autorităților administrației publice locale vor rămâne doar atribuțiile de colectare, de asigurare etapizată a condițiilor pentru colectare separată și de transportare a deșeurilor la nivel local, iar la nivel național în domeniul gestionării deșeurilor Guvernul va exercita competențe extinse. În ședința Executivului din 7 martie a fost aprobat proiectul hotărârii privind angajarea răspunderii asupra proiectului de lege pentru modificarea unor acte legislative.

Istoria protecției datelor cu caracter personal în Moldova se începe odată cu adoptarea Legii nr. 17 – XVI din 15.02.2007 cu privire la protecția datelor cu caracter personal (abrogată însă la 14 aprilie 2012, la intrarea în vigoare a Legii noi în 2011), când autoritatea responsabilă de control asupra legalității respective a fost desemnat Centrul Național pentru Protecția Datelor cu Caracter Personal. De atunci majoritatea din noi, mai puțin sau mai mult, este familiarizată cu domeniul dat. Totodată recent a apărut și se utilizează o noțiune nouă — GDPR(General Data Protection Regulation). Astăzi noțiunile sunt utilizate concomitent și din cauza asta la mai mulți apar întrebări cum e mai corect și care este diferența.

Alocațiile bugetare nevalorificate și soldurile de mijloace în conturi vor fi închise la finele anului bugetar. Ministerul Finanțelor propune spre consultări publice un proiect de hotărâre de Guvern ce prevede modificarea și completarea mai multor acte legislative și normative, scopul acestuia fiind aducerea în concordanţă a actelor în vigoare, precum și îmbunătățirea procesului bugetar și a managementului finanțelor publice. Astfel, se propune eliminarea tratării veniturilor colectate ca venituri proprii în afara bugetului, unificarea bugetului autorităţilor bugetare la cheltuieli şi repartizarea pe programe fără divizare pe componente.

Conceptul de modernizare a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), care conţine o nouă viziune a autorităţii, a fost prezentat săptămâna trecută într-o ședință de lucru la Guvern. Proiectul a fost elaborat de specialiștii Ministerului Sănătății, Muncii, și Protecției Sociale cu susţinerea experților europeni. Necesitatea reformării structurii anterior a fost discutată pe diferite platforme, inclusiv cea a Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru, de mediul de afaceri şi societatea civilă.

Comisia parlamentară protecție socială, sănătate și familie a organizat eieri audieri publice la subiectul „Activitatea și finanțarea serviciilor sociale în Republica Moldova. Situația actuală și perspective”, în care au fost prezentate unele rezultate, dificultăți, dar și obiectivele pentru anul 2018.

Noile tehnologii ne ajută să facem lucruri și să ne conectăm unii cu alții în moduri în care până nu demult nici măcar nu ne imaginam. Este o oportunitate fără precedent, care ne permite să colaborăm, să muncim împreună și să obținem venituri în feluri total diferite față de acum 10-15 ani.

Astfel consideră experţii centrului Expert-Grup. Expertul Adrian Lupuşor a menţionat la conferinţa „Macro-2017: Moldova în 2030” că „pentru dezvoltarea proceselor progresive în domeniul social şi economic, autorităţile trebuie să urmeze cu exactitate politica declarată a reformelor”. Dialogul public-privat ar trebui să crească în permanenţă, pentru ca şi instituțiile de stat și sectorul privat să poată identifica în mod clar perspectivele reciproc avantajoase și să dezvolte în comun economia. Pentru a spori încrederea cetățenilor republicii, autorităţile trebuie să desfăşoare cât mai eficient posibil trei reforme – a educației, justiției și sănătăţii, a evidenţiat expertul.

Analiza tendințelor şi priorităților pe termen mediu şi scurt în cadrul acestei note este făcută prin prisma analizei Cadrului Bugetar pe Termen Mediu (CBTM) 2018-2020 (aprobat prin HG nr. 609 din 28 iulie 2017) şi nota informativă la proiectul legii bugetului de stat pe anul 2018 şi bugetul de stat pentru 2017 rectificat şi anexele relevante.

Recent, Legea Bugetului pentru 2016, votată în două lecturi de către aleșii poporului, a fost subiectul de dezbateri în cadrul emisiunii ”Vocea Administrației Publice Locale”, de la postul de radio ”Vocea Basarabiei”.

Implementarea Strategiei Naționale de Descentralizare a fost prelungită de Guvern până în 2016. Valentin Guznac, Secretar general-adjunct al Guvernului a menționat că în perioada anilor 2012- 2015 au fost implementate doar 50 la sută din acțiunile preconizate în cadrul acestei importante reforme.

Proiectul Legii cu privire la Guvern a fost susţinut în prima lectură în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului din 30 iunie curent. Legea actuală cu privire la Guvern este una din cele două legi, rămase în vigoare încă din perioada Uniunii Sovetice, fiind adoptată în 1990. În cadrul prezentului proiect venim cu divizări clare ale funcţiilor politice şi administrative în cadrul activităţii Guvernului, a declarat Directorul Centrului de Implementare a Reformelor, Iurie Ciocan.