Entitatea, în al cărei capital social nu există cota statului, dispune de două terenuri agricole cu suprafața de 3 ha fiecare cu plantații perene (livezi). Terenul nr. 1 cu livada respectivă aparține entității cu drept de proprietate. Costul de intrare a livezii constituie 983 500 lei, amortizarea acumulată – 594 700 lei

Autoritățile intenționează să adopte un cadru juridic unitar pentru reglementarea demolării construcțiilor neautorizate și defrișării arborilor, ce va asigura desfășurarea acestor proceduri în conformitate cu reguli transparente și va exclude abordările diferențiate în acest domeniu.   Executivul a votat în ședința de ieri, 1 iunie, proiectul hotărârii de Guvern privind aprobarea Regulamentului cu privire la modul de demolare a construcțiilor neautorizate și de defrișare a arborilor și arbuștilor, ce stabilește competențele, condițiile și modul de executare a respectivelor lucrări, evaluarea cheltuielilor necesare pentru executarea acestora și criteriile de recuperare a cheltuielilor din contul contravenienților,

În Monitorul Oficial din 15 august curent a fost publicată Legea nr.214 din 31 iulie 2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală 2025).

Procedura specială de casare și defrișare a plantațiilor perene proprietate publică a statului sau unităților administrativ-teritoriale va fi stabilită de regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.705/1995, în care urmează a fi operate modificări. Proiectul acestora este elaborat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și va fi examinat în ședința Executivului anunțată pentru 20 aprilie 2022.  Autorii propun stabilirea anumitor condiții pentru casarea plantațiilor proprietate publică, iar operațiunea de casare urmează fi executată de către o comisie, în componența acesteia fiind incluși reprezentanți ai subdiviziunilor teritoriale ale Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor.

(Continuare. Partea I în nr. 2 (72), 2022).   Mărimea pierderilor agricole prognozate spre recuperare de către entitatea cu activitate extractivă în cazul în care pe terenul atribuit se află o plantație perenă (vie sau livadă roditoare)este compusă din două părți: pierderi provenite din roada nerecoltată;

Casarea plantațiilor perene proprietate privată se va efectua în baza deciziei de casare luată de proprietar sau deținător, fără necestatea aprobării actului de casare de către o comisie, această condiție fiind obligatorie doar la casarea plantaţiilor perene proprietate publică. Pe agenda ședinței secretarilor generali a fost inclus  proiectul de hotărâre de Guvern ce prevede modificarea Regulamentului cu privire la modul de casare  și defrișare a plantațiilor perene, aprobat prin HG nr.705/1995.    

Deseori în aria terenului din care urmează a fi extrase minerale utile se conțin loturi de pământ ce aparțin unei entități agricole, fiind ocupate cu culturi de câmp. În aceste condiții atribuirea terenului pentru extracție  este posibilă cu condiția recuperării pierderilor agricole pe care le suportă proprietarul terenului atribuit.   Legislația în vigoare stabilește că utilizatorul acestui teren (entitatea cu activitate extractivă) este dator să recupereze proprietarului terenului atribuit pierderile agricole care ar apărea din utilizarea terenului în cauză în scopuri agricole: creșterea culturilor de câmp, legumelor, plantațiilor perene (activelor biologice imobilizate).

Casarea plantației perene se va efectua de proprietar sau deținător, în baza  acordului proprietarului, prin actul întocmit de către Comisia pentru casarea plantației, din care vor face parte proprietarul/deținătorul plantației și doi specialiști în agronomie și, respectiv, în contabilitate.   Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare a elaborat proiectul de hotărâre a Executivului prin care propune modificarea Regulamentului cu privire la modul de casare și defrișare a plantațiilor perene, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 705/1995. Proiectul este inclus pe agenda ședinței din 7 decembrie curent Grupului de lucru al Comisiei de stat pentru reglementarea activității de întreprinzători.

În temeiul prevederilor Legii nr. 239/2008 privind transparența în procesul decizional, Ministerul Finanțelor a anunțat inițierea procesului de elaborare a proiectul de lege pentru modificarea Legii contabilității și raportării financiare nr. 287/2017.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) anunță că până la 30 septembrie curent recepționează cererile pentru subvenționarea măsurilor complementare, în baza Regulamentului privind măsurile de subvenționare complementară și condițiile specifice de eligibilitate pentru subvenționarea complementară din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural.

Agricultorii ar putea beneficia de plată complementară din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural pentru următoarele măsuri: stimularea accesării creditelor investiţionale sau pentru mijloace circulante; stimularea activităților de promovare; stimularea utilizării sistemelor de irigare; dezvoltarea agriculturii ecologice;

În cadrul ședinței din 5 iulie anul curent, Guvernul a aprobat Regulamentul privind măsurile de subvenționare complementară și condițiile specifice de eligibilitate pentru subvenționarea complementară din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (Regulament).

Agricultura este una din activitățile de bază, caracteristice pentru Republica Moldova. Chiar dacă avem foarte multe companii în acest domeniu, nu există răspunsuri la toate întrebările legate de particularitățile ținerii evidenței contabile. Astfel, vă invităm la seminarul ”Contabilitatea în agricultură” ca să trecem în revistă cele mai recente schimbări, dar și să lucrăm cu situații practice întâlnite în contabilitatea întreprinderilor agricole.

Ministerul Finanțelor propune pentru consultări publice proiectul ordinului ce are drept scop excluderea din textul unor formulare tipizate obligativitatea de aplicare a ștampilei entității. Amintim, potrivit prevederilor Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017, printre elementele obligatorii ce urmează să le conțină documentele primare ștampila nu se regăsește. Și Legea nr.845/1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi stabilește că întreprinderile și întreprinzătorii nu sunt obligați să dețină și să aplice ștampila proprie pe înscrisuri de orice natură. În cazul în care legislaţia prevede necesitatea aplicării ştampilei, cerinţa se consideră îndeplinită dacă înscrisul este semnat de persoana împuternicită de întreprindere sau de către întreprinzător.

În activitatea oricărei entități survin situații în care utilajele, echipamentele deținute nu produc efectele economice corespunzătoare sau randamentul scontat și, prin urmare, este necesară casarea acestora. Procedura de casare presupune totalitatea operațiunilor aferente scoaterii definitive din folosință și din inventar a unui bun a cărui folosire, reparare sau modernizare nu mai este economică.  Cu toate acestea, anumite elemente sau părți componente ale unui bun, ce necesită a fi casat, pot fi comercializate sau reutilizate. Astfel, complexitatea procesului de casare a bunurilor, intervențiile atât în structura bunului, cât și la nivel contabil, necesită reglementare riguroasă în vederea asigurării principiului eficienței în gestionarea activelor unei entități, în special acelei unde statul este proprietar.

Sectoarele pomicultură, cel nucifer, de arbuști fructiferi și căpșun, legumicol, creșterea ciupercilor, a plantelor aromatice, medicinale și condimentare vor cădea sub incidența legii horticulturii, proiectul căreia este propus pentru consultări publice de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare.   Documentul stabilește regulile de implementare a politicii de stat în sectorul horticol, de supraveghere și asigurarea controlului în domeniu, competențele părților implicate în gestionarea și dezvoltarea horticulturii etc.

Proiectul hotărârii de Guvern ce prevede modificări la Regulamentul privind condițiile și procedura de acordare a subvențiilor în avans pentru proiectele start-up din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural (Fond), aprobat prin HG nr. 507/2018 și HG nr. 476/2019 pentru aprobarea Regulamentului privind acordarea subvențiilor pentru îmbunătățirea nivelului de trai și de muncă în mediul rural din Fond, a fost propus de către Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru consultări publice.   Potrivit autorilor, scopul proiectului este aducerea în concordanță a actelor normative menționate supra cu modificările operate

În temeiul art.8 alin.(1) lit.b) din Legea contabilităţii şi raportării financiare nr.287/2017 (publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2018, nr.1-6, art.22), cu modificările ulterioare, şi în scopul excluderii prevederilor privind obligația aplicării ștampilei pe documentele contabile, în contextul art.11 alin.(7) al Legii contabilității și raportării financiare nr.287/2017 și art.3 pct.5 al Legii cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi nr.845/1992,

În contextul obținerii de către Republica Moldova a statutului de țară-candidat pentru aderare la Uniunea Europeană, este evident faptul că se va accelera și se va intensifica procesul de transpunere a actelor normative europene în legislația națională și punerea în aplicare a acestora în termeni rezonabili.

În scopul facilitării procesului de consolidare a terenurilor agricole, terenurilor din cadrul unui câmp sau al unei porțiuni din acesta, a celor ocupate de fâșiile forestiere proiectate, dar neplantate, vor putea fi vândute la prețul normativ al pământului, conform tarifului specificat la poziția I din anexa la Legea nr. 1308/1997 privind prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare a pământului (Legea nr. 1308/1997). Această completare la Legea nr. 1308/1997 este prevăzută în proiectul modificărilor actului legislativ indicat, inclus pe ordinea de zi a ultimei ședințe a secretarilor de stat.   Autorii afirmă că aprobarea modificărilor propuse la Legea nr. 1308/1997 va crea premise pentru consolidarea terenurilor agricole și stoparea proceselor