Recent a decedat unul dintre părinți, celălalt a decedat anterior. Părintele recent decedat era beneficiar de pensie pentru limită de vârstă, dar a reușit să o primească pe parcursul a 7 luni de la data stabilirii. În aceste condiții, este în drept unul dintre copii să solicite primirea pensiei părintelui decedat care a fost primită mai puțin de 5 ani?

În articol sunt analizate cazuri particulare și explicate, pas cu pas, modalitățile de raportare corectă, astfel încât informațiile transmise să corespundă atât cerințelor legale, cât și logicii economice a tranzacțiilor.

În conformitate cu prevederile art. 176 alin. (1) din Codul fiscal, restituirea sumei plătite în plus şi a sumei care, conform legislaţiei fiscale, urmează a fi restituită contribuabilului se face în modul şi în termenele stabilite la art.175, numai dacă acesta nu are restanţe.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a inițiat procesul de elaborare a două proiecte de acte normative ce vor avea impact asupra modului de stabilire a prestațiilor sociale.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale a înaintat pentru consultări publice proiectul modificărilor la Legea nr. 156/1998, elaborat în vederea executării Hotărârii Curții Constituționale nr. 11/2022, și urmează să stabilească un raport rezonabil de proporționalitate şi echitate între toate categoriile beneficiare de pensie de urmaș din sistemul public de pensii.

În cazul în care pe parcursul perioadei fiscale 2025 au fost achitate plăți persoanei fizice pentru arenda terenului agricol, dar până la sfârșitul anului se constată că persoana fizică a decedat, se va declara persoana menționată în Nota de informare IALS21 pentru 2025?

Conform Codului civil, moștenirea este transmiterea patrimoniului (masa succesorală) unei persoane fizice decedate (defunct, cel care a lăsat moștenirea) către una sau mai multe persoane (moștenitori). Pot fi moștenitori doar persoanele fizice care sunt în viață la momentul deschiderii moștenirii sau persoanele juridice care există la momentul deschiderii moștenirii.

Angajații sistemului de sănătate care evită administrarea vaccinului nu vor mai fi eligibili pentru a beneficia de indemnizația unică în mărime de 16 mii lei oferită din partea statului în cazul îmbolnăvirii de Covid19.   Parlamentul a aprobat în ședința de astăzi, 11 noiembrie, în lectura a doua, proiectului hotărârii de Guvern prin care se propun modificări la Legea nr. 69/2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative. Modificările au ca scop ajustarea măsurilor de sprijin pentru lucrătorii medicali expuși riscului de îmbolnăvire în contextul pandemiei COVID-19.

Angajații sistemului de sănătate care evită administrarea vaccinului nu vor mai beneficia de indemnizația unică în mărime de 16 mii lei oferită din partea statului în cazul îmbolnăvirii de Covid-19. În Monitorul Oficial de astăzi, 23 noiembrie, a fost publicată Legea nr. 169 din 11 noiembrie 2021 pentru modificarea Legii nr. 69/2020 cu privire la instituirea unor măsuri pe perioada stării de urgență în sănătate publică și modificarea unor acte normative. Prevederile acesteia intră în vigoare din data publicării.     Modificările au ca scop ajustarea măsurilor de sprijin pentru lucrătorii medicali expuși riscului de îmbolnăvire în contextul pandemiei COVID-19.

Potrivit art. 142 alin. (5) din Codul muncii, în caz de deces al salariatului, salariul și alte plăți ce i se cuvin se plătesc integral soțului (soției), copiilor majori sau părinților defunctului, iar în lipsa acestora – altor moștenitori, în conformitate cu legislația în vigoare.

Concediul paternal se acordă pentru a asigura participarea efectivă a tatălui la îngrijirea copilului nou-născut. În tabelul de mai jos găsiţi norme juridice în vigoare cu privire la сondiţiile de acordare a concediului paternal plătit. Litigiile ce ţin de stabilirea, calcularea şi plata indemnizaţiei paternalе se soluţionează de Casa Naţională de Asigurări Sociale (CNAS), a cărei decizie poate fi atacată în instanţa de judecată, conform legislaţiei în vigoare.

Restituirea impozitului pe venit achitat/reținut în plus persoanelor fizice care nu desfășoară activitate de întreprinzător se efectuează în corespundere cu prevederile Titlului II al Codului fiscal, art.175 și art.176, Capitolul 5 din Codului fiscal.

Acest articol reprezintă o continuare a studiului despre instituția fiduciei, publicat în nr. 4 (95) al „monitorului fiscal FISC.md”, în care vom analiza drepturile și obligațiile fiduciarului și ale asistentului fiduciar, mijloacele juridice de apărare în caz de neexecutare și procedura de schimbare a fiduciarilor sau a asistenților fiduciari.

Conform prevederilor art. 277 alin. (1) din Codul fiscal, subiecţi ai impunerii sunt persoanele juridice şi persoanele fizice rezidenţi şi nerezidenţi ai Republicii Moldova: a) proprietarii bunurilor imobiliare de pe teritoriul RM;

Bunurile transportate de călători peste frontiera vamală a RM trebuie declarate și sunt supuse controlului vamal. Fac excepție de la această regulă bunurile reglementate de convențiile internaționale.

Dreptul la apărare este unul fundamental, care urmează a fi respectat inclusiv de către Serviciul Fiscal de Stat (în continuare – SFS) în cadrul proceselor contravenționale sau penale desfășurate. Amintim că SFS are calitatea de agent constatator și autoritate care examinează cauzele contravenționale prevăzute la art. 402 din Codul contravențional și calitatea de organ de urmărire penală pentru

La data de 10 iulie 2025 Parlamentul a adoptat Legea 251 pentru modificarea unor acte normative (revizuirea unor aspecte din cadrul regimului juridic al moștenirii) (Legea nr. 251/2025),

Moștenitorul dobândește drepturile patrimoniale și obligațiile defunctului, cu excepția celor care, prin natura lor, sunt legate în mod inseparabil de persoana defunctului sau care, potrivit legii, nu se pot transmite de la o persoană la alta.

Guvernul a aprobat în cadrul ședinței din 3 martie 2021 Regulamentul cu privire la modul de solicitare și acordare a indemnizației unice pentru personalul decedat în lupta cu COVID-19 din cadrul instituțiilor medico-sanitare publice.   Documentul prevede că mărimea indemnizației unice constituie 100 000 lei și va fi acordată fie soțului supraviețuitor, fie copiilor până la vârsta de 18 ani sau, dacă își continuă studiile, până la 23 de ani, sau chiar unuia dintre părinți, în cazul în care nu există urmași din primele două categorii.  

Codul fiscal prevede expres cazurile în care o creanţă care este nerambursabilă poate fi calificată ca datorie compromisă. Datorie compromisă este o creanţă care este nerambursabilă în cazurile în care: