Știri

e-TAXCON’20: deductibilitatea, colaborarea cu contribuabilii și tendințele în impozitarea economiei digitale

Criza pandemică a provocat pierderi la nivelul economiei locale și internaționale, dar, în același timp, a accelerat dezvoltarea comerțului electronic. Provocările cauzate de COVID-19 la capitolul fiscalitate și digitalizare a administrațiilor fiscale au fost puse în discuție în cea de-a doua zi a Conferinței internaționale e-TAXCON’20, organizată de AmCham Moldova.
 
Pentru aplicarea corectă a legislației fiscale, trebuie să existe o colaborare permanentă și eficientă între autoritatea fiscală și contribuabili, a menționat directorul Serviciului Fiscal de Stat, Ludmila Botnari, care  s-a referit la aspectele importante ce vizează deductibilitatea cheltuielilor, dar și la cele mai frecvente erori depistate în cadrul controalelor fiscale.

 

Astfel, principiul general prevede că se permite deducerea cheltuielilor ordinare și necesare, achitate sau suportate de contribuabili pe parcursul anului fiscal, exclusiv în cadrul activității de întreprinzător. Totodată, legislația fiscală reglementează cheltuielile nedeductibile și limitate. În categoria celor nedeductibile sunt incluse cheltuielile personale și familiale, plățile și cheltuielile efectuate în interesul unei persoane interdependente, cele fără justificarea plății, cheltuielile neconfirmate documentar, deducerea sumei din reevaluarea și din deprecierea mijloacelor fixe și a altor active.

 

Cheltuielile limitate sunt cele ce țin de reprezentanță și de delegații, de asigurare, cele aferente asigurării cu hrană/transport a angajaților, taxele de aderare și cotizațiile de membru  destinate activității patronatelor/sindicatelor, de asigurare medicală facultativă a angajaților și dobânzile aferente creditelor și împrumuturilor.

 

Cele mai frecvente erori depistate în cadrul controalelor fiscale la capitolul deductibilitate țin de deductibilitatea dobânzilor aferente creditelor și împrumuturilor contractate, efectuarea donațiilor în formă monetară, precum și în cazul deducerii neîntemeiate a cheltuielilor care reprezintă facilitățile acordate de către angajator pentru recuperarea cheltuielilor personale.

 

În același timp, directorul SFS s-a referit și la riscurile aferente  impozitului pe venit, care ar fi corectările frecvente pentru anii precedenți, deducerea facilităților fiscale în sumă mai mare decât limita stabilită, suma calculată mai mică a obligațiilor fiscale raportate la venitul declarat, dar și neprezentarea dărilor de seamă.

 

În cea de-a doua zi a Conferinței au continuat discuțiile ce vizează regimul TVA, directorul-adjunct al SFS, Iuri Lichii, referindu-se la impozitarea serviciilor livrate persoanelor fizice rezidente de către companiile străine nerezidente, care se aplică de la 1 aprilie 2020.  După cum a menționat directorul-adjunct al SFS, mecanismul a fost preluat din practica internațională, fiind analizate de autorități, începând cu anul 2018, toate particularitățile acestuia.

 

Alexandra Smedoiu, partener fiscal Deloitte România a prezentat o analiză comparativă dintre sistemul cheltuielilor ordinare și necesare și documentarea acestora. De exemplu, la capitolul deducerea cheltuielilor de publicitate, în țara noastră se respectă regula generală a deductibilității cheltuielilor ordinare și necesare, iar în țara vecină cheltuielile pentru marketing, studiul pieței, promovarea pe piața existentă sau piețe noi reprezintă cheltuieli deductibile. Totodată, legislația fiscală din România oferă mai multe facilități pentru activitățile de cercetare-dezvoltare. Astfel, potrivit Codului fiscal al țării vecine, la calculul rezultatului fiscal pentru activităţile de cercetare-dezvoltare se acordă facilități:

  • deducerea suplimentară la calculul rezultatului fiscal, în proporţie de 50%, a cheltuielilor eligibile pentru aceste activităţi; deducerea suplimentară se calculează trimestrial/anual; în cazul în care se realizează pierdere fiscală
  • aplicarea metodei de amortizare accelerată şi în cazul aparaturii şi echipamentelor destinate activităţilor de cercetare-dezvoltare.

 

Totodată, deducerile prevăzute de acest articol nu se recalculează în cazul nerealizării obiectivelor proiectului de cercetare-dezvoltare.

 

În cadrul conferinței a fost prezentată experiența Ungariei în domeniul digitalizării administrației fiscale, tendințele internaționale în impozitarea economiei digitale, precum și provocările comunității de afaceri din Republica Moldova în implementarea comerțului electronic.

author icon

Marina Căldare

Instituții:

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD" | AmCham Moldova

1163 vizualizări

Data publicării:

18 Septembrie /2020 12:55

Domeniu:

Noutăți

Etichete:

Conferinţă | AmCham Moldova | monitorul.fisc.md

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon