24
09 2014
860

Guvernarea noastră are un contabil profesionist, dar de serviciile căruia nu beneficiază

În 2013, amploarea iregularităților estimate de Curtea de Conturi (СС) a fost de 7.7 miliarde lei. În pofida acestei cifre, mai mult de 60% din recomandările CC, care au drept scop remedierea situației, nu se execută. Pînă în ziua de azi, nici Parlamentul, nici Guvernul nu au manifestat interes față de această situație, scrie in comunicatul de presa.

Aceasta lipsă de interes și alte cauze cu un aspect negativ, au devenit premisele organizării unei mese rotunde publice, desfășurate la data de 24 septembrie de Centrul Analitic Independent Expert-Grup, avînd denumirea „Despre cum se pierd banii publici: Monitorizarea îndeplinirii recomandărilor Curții de Conturi pe anul 2013”. Studiu a fost realizat în cadrul proiectului “Procesul bugetar în Republica Moldova: monitorizarea transparenței și promovarea controlului public”, finanțat de fundația Soros-Moldova.

Nu putem spune că de vina sunt doar autoritățile, care nu implementează ori poate nu reacționează adecvat la hotărîrile Curții de Conturi, sunt și multe aspecte interne și externe nefavorabile, de exemplu, acum suntem în procesul de îmbunătățire a acestor recomandări, asupra cărora lucrăm permanent. La fel, rămîn la un nivel scăzut și pregătirile în domeniul auditului intern a unor autorități publice locale și centrale, dar și nivelul insuficient de salarizare a auditorilor interni, spune Angela Pascaru – membrul Curţii de Conturi.

Totuși, în ultima perioada sunt observate și unele îmbunătățiri la capitolul calității, circa 52% din răspunsurile la recomandări s-au încadrat în termenii stabiliți de CC, răspunsurile oferite fiind relevante, bine structurate și argumentate. Cu toate acestea, 48% din răspunsuri sunt formale, fără să conțină soluțiile problemelor identificate, aceasta în condiții în care recomandările Curții de Conturi au un nivel de executare puțin peste 39%.

După cum a menționat cercetătorul economic în cadrul Centrul Analitic Independent Expert-Grup și autorul studiului, Tatiana Savva, printre instituții cu o conformare joasă la recomandările CC, rămîn a fi Academia de Științe, Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Ministerul Culturii, Ministerul Justiției, Ministerul Mediului și Agenția Moldsilva – care pînă acum nu a executat 3 hotărîri adoptate.

Acest audit al Curții de Conturi ar trebui să fie sesizat de Ministerul Finanțelor, în primul rînd, și Parlament, pentru că aici încă o dată s-a constatat neexistența unei comunicari eficiente între Curtea de Conturi și aceste organe de stat. Este necesar de stabilit o comunicare instituționalizată, prin care să aducem îmbunătățirea sistemului finanțelor publice locale, să putem oferi mai multă autonomie locală. Totodată, ne dorim ca Ministerul Finanţelor să ne ofere sprijin în comunicare cu CC și cu autoritățile publice locale. De aceea, în urma acestor sesizări, Ministerul Finanțelor are sarcina să organizeze instruiri, mese rotunde, prin care să aducă la cunoștință problemele existente a unui control efectuat de CC, spune Tatiana Badan, Președintele CALM.

Planul de dezvoltare strategică al Curții de Conturi 2011-2015, stabilește cadrul general de colaborare al CC cu Guvernul. Conform acestuia, se preconizează organizarea unei întîlniri anuale cu Miniștrii, în cadrul căreia s-ar discuta despre implementarea recomandărilor CC. După care, anual Prim-ministru să prezinte, în plenul Parlamentului, modul în care au fost implementate aceste recomnadări, dar și valoarea iregularităților identificate.

Unica instituție, abilitată să ofere o imagine clară și independentă asupra modului în care sunt cheltuiți banii publici, este Curtea de Conturi, iar guvernarea nu utilizează acest instrument. Asta cum ar fi să ai o afacere și să nu beneficiezi de serviciile contabilului, spune cercetatorul economic și autorul studiului, Tatiana Savva.

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.