31
10 2016
657

Impozite, economie şi finanţe: 24-30 octombrie

În Moldova

  • Serviciul Fiscal de Stat gestionează eficient procesul de acumulare a veniturilor la bugetul public național, înregistrând în primele 9 luni ale anului 2016 venituri în sumă de 20050,2 mil.lei, ceea ce reprezintă o creștere cu 1885,2 mil. lei sau cu 10,4% față de aceeași perioada a anului 2015.



  • Cheltuielile bugetului public național al Republicii Moldova pentru primele 9 luni ale anului 2016 au constituit 33 mld. 156 mil. lei, sau cu 828,9 mil. lei (2,5%) mai mult comparativ cu aceeași perioadă a anului 2015. Deficitul bugetar este de 1 mld. 045,7 mil. lei, contra 864,6 mil. lei în anul precedent. Cea mai mare pondere în structura bugetului au avut-o taxele și impozitele – 21 mld. 142,6 mil. lei, sau 65,1%. Veniturile din asigurarea socială obligatorie au constituit 9 mld. 559,4 mil. lei (29,4 procente), alte venituri – 1 mld. 516 mil. lei, granturi – 252,3 mil. lei.



  • Vineri, 28 octombrie 2016, în Monitorul Oficial a fost publicată Legea pentru modificarea și completarea unor acte legislative nr. 207 din 29 iulie 2016 prin care unitatea convenţională a fost majorată în Codul penal, Codul de procedură penală şi Codul de procedură civilă de la 20 lei la 50 lei. Aplicarea majorării va începe pe data de 7 noiembrie 2016.



  • Uniunea Europeană, prin intermediul celei de-a doua reuniuni a Subcomitetului pentru Indicații Geografice, a luat decizia de a proteja 4 denumiri geografice din Republica Moldova, inclusiv cea de „divin”, care va fi utilizată pentru produsul „rachiu de vin învechit”, fabricat pe întreg teritoriul țării noastre. În cele 28 de state membre ale UE sunt protejate, începând cu data de 26 octombrie 2016, indicaţiile geografice care desemnează trei zone vitivinicole ale Republicii Moldova: Valul lui Traian, Codru, Ştefan Vodă, dar şi indicaţia geografică Divin.Suplimentar, din 1 noiembrie 2016 Republica Moldova va prelua președinția în Subcomitetului pentru Indicații Geografice.



  • Republica Moldova s-a plasat pe locul 20, la nivel mondial, în topul producătorilor de vinuri. Țara noastră a produs în anul 2015 1,7 decalitri de vin. În pofida faptului scăderii volumului de producere în alte state din cauza condițiilor climaterice nefavorabile, Republica Moldova va menține în anul 2016 nivelul de producere la nivelul anului precedent.



  • Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare vine cu un proiect al Hotărârii de Guvern, care propune alocarea a 45 mil. lei, din fondul de rezervă, pentru compensarea pierderilor fermierilor, provocate de înghețurile din 26–27 aprilie 2016, care au afectat 6,5 mii hectare de livezi din raioanele Briceni, Dondușeni, Ocnița, Edineț, Drochia, Glodeni și, parțial, Soroca.



  • Membrii Asociației Investitorilor Străini se pronunţă în favoarea înlocuirii patentei în comerţ cu activitatea independentă, susţinând noile amendamente la Legea cu privire la patenta de întreprinzător, care prevăd nu doar anularea patentei pentru activităţile de comerţ, ci şi introducerea unui nou concept în Codul Fiscal.Noţiunea de „activitate independentă” presupune un regim simplificat de impozitare şi de desfăşurare a activităţii comerciale pentru persoanele fizice ce obţin venituri din activitatea independentă de comerţ: înregistrarea activităţii se va efectua prin depunerea unei cereri la organul teritorial al Serviciului Fiscal de Stat, plafonul veniturilor din vânzări va fi majorat de două ori, iar taxarea va fi de 1% din venitul din vânzări. Întreprinzătorii vor fi totodată scutiţi de plata taxelor locale.


  • Institutul Național de Cercetări Economice (INCE) prognozează o creștere a PIB-ului din Republica Moldova cu 2,5 procente în anul 2016. Anterior, aceeași instituție vorbea despre o creștere cu doar 1,2 procente, iar prognoza pesimistă presupunea o scădere a PIB cu 1,6 la sută. Conform datelor revizuite, rata inflației anuale va constitui 2,7 procente, cu 2,7 procente va crește producerea industrială, iar cea agricolă va înregistra o creștere cu 8,6 la sută. Iar conform datelor Biroului Național de Statistică, indicele volumului producției globale agricole în gospodăriile de toate categoriile a înregistrat o creștere 18,9%, în perioada ianuarie–septembrie 2016 față de perioada respectivă a anului 2015.


  • Banca Mondiala a prezentat cel de-al 14 raport privind condițiile de dezvoltare al businessului Doing Business 2017. Republica Moldova a urcat cu trei poziții, plasându-se pe locul 44 din 190 de țări. Din cele 10 categorii analizate, performanțele Moldovei țin de capitolele „Impozitare” și „Conectare la sistemul energetic”.



  • Accizele reduse pentru produsele petroliere importate în regiunea Transnistria vor fi menținute cel puțin până la 1 ianuarie 2017. Anterior, ele au fost micșorate de la $189 la $100 pentru o tonă de benzină, iar pentru gasoline – de la $90 la $45.



  • În noiembrie va avea loc prima ședință, după o pauză de cinci ani, a Comisiei mixte moldo-ruse pe probleme comercial-economice. Aceasta se va întruni la Moscova, iar în discuție vor fi puse problemele eliminării taxelor vamale aplicate produselor din Moldova, măsurile netarifare aplicate faţă de produsele moldovenești – cerinţe faţă de băuturile alcoolice, faţă de fructe şi legume, liste de companii. Al treilea element ce va fi discutat ţine mai mult de o problemă tehnică ce îi afectează pe transportatorii moldoveni.


În lume

  • 13 state membre ale UE au înregistrat în perioada aprilie–iunie 2016 o creștere a datoriei guvernamentale ca raport din PIB, în timp ce în 15 state membre (inclusiv în România) datoria guvernamentală a coborât. Datoria guvernamentală a României a constituit, la sfârșitul trimestrului doi din 2016, 269,78 mld. lei, sau 36,7% din PIB, în scădere cu 0,5 puncte procentuale față de nivelul în precedentele trei luni, arată datele publicate de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Cel mai scăzut nivel al datoriei guvernamentale ca raport din PIB în trimestrul doi din 2016 s-a înregistrat în Estonia (9,7%), Luxemburg (22%), Bulgaria (29,4%) și România (36,7%) iar cel mai ridicat nivel în Grecia (179,2%), Italia (135,5%) și Portugalia (131,7%). În UE, nivelul datoriei guvernamentale a scăzut de la 84,5% din PIB în primele trei luni din acest an până la 84,3% din PIB în trimestrul doi din 2016. În cazul zonei euro, datoria guvernamentală a scăzut în perioada aprilie-iunie 2016 la 91,2% din PIB, de la 91,3% din PIB în primul trimestru din 2016.


  • Comisia Europeană a cerut unora dintre cei 19 membri ai zonei euro lămuriri în legătură cu proiectele lor de buget, exprimându-și îngrijorarea în special pentru Italia, Cipru și Finlanda, care nu respectă obiectivele europene. Italia mai ales, a treia economie din zona euro, a prevăzut un deficit public de 2,3% din produsul intern brut (PIB) în 2017, cu mult peste așteptările Bruxelles-ului.




  • Ministrul german de Finanțe, Wolfgang Schaeuble, a apreciat vineri, 28 octombrie 2016, că fondul de salvare al zonei euro, Mecanismul European de Stabilitate (MES), ar putea fi instituția adecvată pentru a prelua o parte din responsabilitățile de monitorizare a bugetelor statelor membre de la Comisia Europeană. El a declarat că atât timp cât nu există o uniune fiscală europeană, lucru care în opinia sa nu se va schimba în viitorul apropiat, Comisia ar putea să adopte un rol politic mai pronunțat în timp ce monitorizarea politicilor fiscale ar putea să revină MES.



  • Parlamentul European a aprobat legea privind eliminarea tarifelor de roaming în interiorul celor 28 de state ale blocului comunitar din 15 iunie 2017. Există temeri că, fără un acord de plafonare a taxelor pe care și le impun operatorii unul altuia pentru a face ca sistemul de roaming să funcționeze, unele firme ar putea să nu mai ofere serviciul sau să-și recupereze veniturile pierdute majorând prețurile pe piața internă. Acordul din 26.10.2016 încă trebuie confirmat de miniștrii de resort în decembrie și aprobat de Parlamentul European, înainte de a intra în vigoare.



  • Marea Britanie ar putea reduce taxa pe corporații la 10%, de la 20% în prezent, dacă Uniunea Europeană blochează accesul la piața unică al firmelor de servicii financiare cu sediul în Regatul Unit sau refuză să accepte un acord de comerț liber, după Brexit. Drepturile de pașaport sunt un factor important care stă la baza poziției Londrei de centru financiar global. Pierderea acestor drepturi ar fi o lovitură pentru industria serviciilor financiare, responsabilă pentru 12% din produsul intern brut al Marii Britanii. Serviciile financiare din Marea Britanie generează anual venituri între 190–250 mld. lire sterline și are aproximativ 1,1 mil. de angajați, se arată în raport. Taxele plătite de industria financiară se ridică la aproximativ 60–67 mld. lire sterline.



  • Germania a ajuns destinaţia de top a chinezilor care vor să investească în Europa. Tranzacţii record de $10,8 mld. au fost anunţate în prima jumătate a acestui an. Investitorii chinezi au cumpărat 37 de companii germane în această perioadă, comparativ cu 39 de companii tot anul trecut.



  • Industria a fost și în 2015 principala activitate economică în Uniunea Europeană, inclusiv în România, care, însă, se situează pe primul loc în UE în ceea ce privește scăderea contribuției agriculturii la valoarea adăugată brută în perioada 1995–2015, de la 19,2% până la 4,8%, arată datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Pe de altă parte, România se situează pe primul loc în UE la creșterea contribuției sectorului administrație publică, apărare, educație și sănătate la valoarea adăugată brută în perioada 1995–2015, de la 6,1% până la 11,7%.



  • Strategia fiscal-bugetară a României pentru perioada 2017–2019 va fi actualizată, astfel încât aceasta să conțină și anvelopa financiară necesară pregătirii și deținerii de către România a președinției Consiliului Uniunii Europene, în prima jumătate a anului 2019.



  • Executarea bugetului general consolidat al României pe primele nouă luni ale anului s-a încheiat cu un deficit de 3,7 mld. lei, respectiv 0,49% din PIB, în condiţiile în care veniturile au fost cu 2% mai mici decât cele din perioada similară a anului trecut, iar cheltuielile au crescut cu 4%. Veniturile colectate de Agenţia Naţională de Administrare Fiscală în primele nouă luni au ajuns la aproximativ 150 mld. lei, cu 0,3% mai mare faţă de programul de încasări stabilit prin legile bugetare şi cu 1,8%, respectiv cu 2,61 mld. lei, mai mult faţă de perioada similară a anului 2015. În acelaşi timp, s-au înregistrat creşteri la încasările din impozitul pe profit (12,3%), contribuţii de asigurări sociale (6,9%), accize (6,4%), impozitul pe salarii şi venit (3,8%). În ceea ce priveşte încasările din TVA, acestea au înregistrat o scădere faţă de aceeaşi perioadă a anului 2015, de 8,6%, în condiţiile în care au fost afectate atât de reducerea cotei standard de TVA de la 24% la 20% începând cu 1 ianuarie 2016, care s-a reflectat în încasările din februarie, cât şi de introducerea unei cote reduse la alimente de 9%, aplicată de la 1 iunie 2015.



  • Agenția Națională de Administrare Fiscală a României actualizează procedura de înregistrare fiscală a contribuabililor nerezidenți care desfășoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente precum și Formularul 013 „Declarație de înregistrare fiscală/Declarație de mențiuni/Declarație de radiere pentru contribuabilii nerezidenți care desfășoară activitate în România prin unul sau mai multe sedii permanente”, precum și a instrucțiunilor de completare a acestuia, la noile prevederi ale Codului de procedură fiscală și ale Codului fiscal.



  • În Federația Rusă este examinat mecanismul de impozitare cu taxa pe valoare adăugată de 18 procente a mărfurilor procurate prin intermediul platformelor comerciale internaționale pe Internet. Conform actului, companiile străine urmează să fie înregistrate la Serviciul Fiscal Federal, care va crea mecanismul de colectareși evidență a TVA pentru fiecare procurare. În acest exercițiu vor mai fi antrenate și Serviciul Federal Vamal și serviciul poștal din Rusia. Conform estimărilor independente, volumul procurărilor on-line ale rușilor au sporit în anul 2016 cu 37 la sută și au atins cifra de 143,1 mld. ruble ($2,23 mld.).



  • Taxele percepute la exportul a mai multor tipuri de combustibili din Federația Rusă se vor majora. Taxa pentru exportul de petrol va crește de la data de 1 noiembrie cu $0,8 pentru o tonă, până la $92,7. Pe listă este și taxa de export pentru alte categorii de combustibili precum petrolul cu o consistență înaltă care se vor majora cu $0,1 pentru o tonă.


În baza materialelor din sursele de informare în masă locale şi externe

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.