14
11 2016
898

Impozite, finanţe, economie: 7-12 noiembrie

În Moldova

  • Acordul Fondului Monetar Internaţional cu Republica Moldova a fost publicat. Documentul conţine paşii pe care trebuie să-i întreprindă autorităţile de la Chişinău pentru a efectua reformele şi vine cu o analiză a stării actuale a economiei ţării noastre. Ministrul Economiei, Octavian Calmâc, a relatat că se aşteaptă o îmbunătăţire a gestiunilor întreprinderilor de stat: “Pogresarea în implementarea reformelor include diverse startegii: programul de exporturi, atragerea investiţiilor, reformarea politicii economice şi sistemul financiar-bancar. Avem dorinţa să nu admitem datoriile externe, ne aşteptăm la o mai bună gestiune a întreprinderilor de stat. Se introduce obligativitatea auditelor, va fi un sistem de control pe partea financiară a acestor întreprinderi”. Al doilea bloc ţine de consolidarea regulatorului ANRE în gestionarea proceselor. S-a solicitat o expertiză din partea Băncii Mondiale. Guvernatorul Băncii Naţionale, Sergiu Cioclea, a menţionat că graţie acestui program BNM capătă o susţinere internaţională.


  • Moldova planifică să obţină de la Banca Mondială, până la sfârşitul acestui an, $45 mil. pentru acoperirea deficitului bugetar, în cadrul programului DPO-2. Este vorba despre programul de operaţiuni privind politici de dezvoltare în domeniul competitivităţii (DPO-2), destinat să susţină reformele structurale în domeniul climatului investiţional, îmbunătăţirea accesului la fonduri pentru investiţii, etc. Guvernul a aprobat iniţierea negocierilor cu BM privind finanţarea acestui program. Scopul programului DPO-2 este susţinerea reformelor structurale din domeniul competitivităţii, pentru îmbunătăţirea mediului de afaceri, crearea condiţiilor egale pentru concurenţă şi reducerea costului cheltuielilor pentru respectarea regulilor existente, consolidarea stabilităţii sectorului financiar, promovarea transparenţei şi îmbunătăţirea accesului la finanţare, creşterea eficienţei investiţiilor de stat, subvenţiilor în agricultură, asistenţei sociale.


  • Cuantumul salariului mediu lunar pe economie, prognozat pentru anul 2017, este de 5300 lei. Cabinetul de miniştri a aprobat o hotărâre de Guvern în acest sens. Sumă a fost stabilită în baza prognozei indicatorilor macroeconomici pentru anii 2017-2019, elaborată de Ministerul Economiei. Cuantumul prognozat al salariului mediu lunar pe economie se va aplica la limitarea bazei anuale de calcul a contribuţiei individuale la bugetul asigurărilor sociale de stat. În anul 2016, cuantumului salariului mediu lunar pe economie a fost de 5050 lei. Potrivit prognozei actualizate privind evoluția principalilor indicatori macroeconomici pentru anul 2016, realizată de Institutul Național de Cercetări Economice din Moldova, în pofida evoluţiei economice nefavorabile a Republicii Moldova din anul 2015 şi a menținerii incertitudinii pe piețele externe, economia națională a înregistrat semne de revigorare pe parcursul anului curent.


  • La 10 noiembrie 2016 a fost finalizat proiectul de extindere a terminalului de export de cereale, construit de compania Trans Cargo Terminal SRL, filială a Grupului Trans-Oil, la Portul Internațional Liber Giurgiulești. Realizarea proiectului dat transformă Trans Cargo Terminal SRL în cel mai operațional agent economic din regiune privind capacitățile de încărcarea a navelor cu cereale: peste 1000 tone pe oră pentru navele maritime și până la 8000 tone pentru barjele fluviale. În primele zece luni ale anului curent, 11 companii autohtone au exportat prin intermediul Portului Internațional Liber Giurgiulești peste 60 mii tone de cereale, preponderent în Malaezia, Myanmar și Indonezia.



  • Comitetul de supraveghere al Programului de atragere a remitențelor în economie PARE 1+1 a aprobat finanțarea a 31 de proiecte investiționale. Suma totală a grantului pentru aceste proiecte investiționale este de 6,03 milioane de lei, care va contribui la atragerea în economia națională a 17,32 mil. lei. Din totalul proiectelor acceptate spre finanțare, 29% sunt create de lucrătorii migranţi, care s-au întors de peste hotare, iar 71 la sută au fost constituite de rudele de gradul I al acestora. Din proiectele aprobate spre finanțare, 19 afaceri sunt create și administrate de către tineri. Implementarea acestora va contribui la crearea a circa 130 locuri noi de muncă. Din totalul solicitărilor de finanțare nerambursabilă, 19 afaceri sunt demarate în agricultură și orientate spre diferite tipuri de activitate, printre care cultivarea cerealelor și viței-de-vie, creșterea plantelor și animalelor, apicultură, etc; 8 întreprinderi activează în domeniul prestării serviciilor și 4 întreprinderi în industria prelucrătoare. Analiza provenienței remitențelor relevă faptul că cei 31 solicitanți investesc sursele financiare provenite din munca desfășurată în 9 state, inclusiv Italia, Federația Rusă, Marea Britanie, Irlanda, România, Georgia, Spania, etc. În anul 2016 au fost aprobate 114 cereri de finanțare nerambursabilă în sumă totală de 22,35 mil.



În lume

  • Deficitul balanţei comerciale în România a crescut în primele nouă luni ale anului curent cu 1,39 mld. euro (25%), la 6,93 mld. euro, faţă de perioada similară a anului trecut, după un avans de 4,3% al exporturilor şi de 6,8% al importurilor.


  • Majorările salariale adoptate recent de Parlamentul României vor determina creșterea deficitului bugetar al ţării la aproximativ 3,5% din PIB în 2017, mult peste recomandarea Fondului Monetar Internațional (FMI) de 2% din PIB. Acest fapt ar putea genera reducerea investițiilor, susține reprezentantul rezident al FMI pentru România și Bulgaria, Alejandro Hajdenberg.


  • Comisia Europeană a revizuit în urcare cu un punct procentual, la 5,2%, estimările referitoare la creșterea economiei românești în acest an, avansul urmând să încetinească la 3,9% în 2017 și să ajungă la 3,6% în 2018, conform prognozelor economice publicate. Creșterea reală a PIB în România este în prezent una din cele mai mari din UE și este preconizat să rămână robustă în următorii ani, sprijinită de relaxarea fiscală și majorările de salarii. Inflația este de așteptat să crească pe măsură ce efectele precedentelor reduceri de taxe vor dispărea. Deficitul guvernamental este estimat să crească considerabil din cauza reducerilor de taxe și majorărilor de salarii în sectorul public. Estimările au fost revizuite în urcare față de previziunile din primăvară, când Executivul comunitar estima că economia românească va înregistra un avans de 4,2% în 2016 și unul de 3,7% în 2017. Potrivit prognozelor Comisiei Europene, deficitul de cont curent al României ar urma să se dubleze în acest an, ajungând la 2,2% din PIB, de la 1,1% din PIB în 2015. Deficitul de cont curent va continua să crească în următorii doi ani la 2,6% din PIB în 2017 și 2,8% — în 2018.


  • Potrivit presei românești, există companii românești, europene și americane care negociază preluarea terminalului portuar de la Giurgiulești, unor întreprinderi de distribuție a energiei electrice, din domeniul gazelor din Moldova. Declarația a fost făcută de consultantul companiei Deloitte, fostul ministrul al Energiei din România Răzvan Nicolescu, la ședința Asociației furnizorilor de energie electrică din România.


  • Fondul de invetiții directe din Federația Rusă a comunicat crearea fondului comun de investiții între Fondul de investiții ruso-chinez și compania Tus-Holding. Acordul a fost semnat în cadrul ședinței Comitetului ruso-chinez al antreprenorilor. Volumul fondului este aprobat în sumă de $100 mil., cu majorarea sa în caz de neceitate. Fondul va activa cu scopul de a selecta în Rusia proiecte start-up cu valoare adăugată înaltă și aplicarea lor în China. Dreptul de participare la acest fond îl au și alți invetitori intituționali din Federația Rusă și China.



  • Ucraina riscă ratarea tranșei de $1,3 mld. de la FMI în acest an, pe motivul tărăgănării reformelor de către Rada Supremă. Până la moment nu este adoptat un buget de stat balanțat, nu este examinată problema reformei sistemului de asigurări sociale, emplementarea reformei cadastrale. Valeria Gontareva, președintele Băncii Naționale ale Ucrainei, a declarat că în cazul ratării șansei de obținere a acestui credit consecințele vor fi grave pentru stabilitatea economică a țării. Memorandumul semnat cu FMI de către Ucraina prevede adoptarea reformei de asigurări sociale, cu majorarea vârstei de pensionare, și revizuirea tarifelor la serviciile comunale.



În baza materialelor din sursele de informare în masă locale şi externe

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.