07
03 2018
461

“Munca la negru” şi “salariile în plic”. Date statistice

Biroul Naţional de Statictică a publicat Raportul pentru trimestrul IV al anului 2017, conform căruia munca nedeclarată în rândul salariaților a constituit 5,3%, fiind în ușoară descreștere față de trimestrul IV al anului 2016 (5,9%).

Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) este mai frecventă printre salariații bărbați (5,8%) decât salariații femei (4,8%). Cele mai mari ponderi ale salariaților care lucrează doar în baza unei înțelegeri verbale sunt estimate în agricultură (40,1%) și comerț (27,1%).

În sectorul informal au lucrat 15,5% din totalul persoanelor ocupate în economie, iar 34,6% au avut un loc de muncă informal. Din numărul persoanelor ocupate informal salariații au alcătuit 11,5%, iar persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în exclusivitate pentru consumul propriu – 43,6%. Din totalul salariaților, 6,1% aveau un loc de muncă informal.

Salarii „în plic” au declarat că primesc 5,7% din salariați, inclusiv: 4,8% primesc tot salariul „în plic”, iar 0,9% — doar o parte. Cele mai mari ponderi ale salariaților care primesc salarii „în plic” se estimează pentru activitățile din agricultură (43,7%), comerț (23,5%) și industrie (7,5%).

Numărul persoanelor sub-ocupate (persoane ocupate, care, în cursul perioadei de referinţă au dorit să lucreze ore suplimentare, a căror timp de lucru, la toate locurile de muncă avute, a fost sub un prag de ore stabilit (40 ore), şi care au fost disponibile să lucreze ore suplimentare, dacă ar fi avut această oportunitate) a fost de 81,0 mii, ceea ce reprezintă 6,9% din totalul persoanelor ocupate. Numărul persoanelor din această categorie a scăzut cu 9,1% (8,1 mii) în comparație cu trimestrul IV 2016.

Fiecare a cincea persoană ocupată (18,4%) a declarat că ar fi dorit să schimbe situația în raport cu locul actual de muncă, pe motiv că nu este satisfăcută de nivelul remunerării (situație inadecvată în raport cu venitul). Majoritatea din ele (86 la sută) doresc o remunerare mai mare pe oră. Cota parte a acestora în total ocupare a constituit 11,5%, fiind în descreștere față de trimestrul respectiv al anului precedent (13,7%). Restul sunt gata să lucreze ore adiționale pentru un venit mai mare.

Numărul șomerilor, estimat conform definiției Biroului International al Muncii a fost de 40,3 mii, fiind în descreștere față de nivelul trimestrului IV 2016 (44,9 mii). Șomajul a afectat într-o proporție mai mare bărbații – 59,4% din total șomeri și persoanele din mediul urban – 67,4%.

Rata șomajului (ponderea șomerilor BIM în populația activă) la nivel de țară a înregistrat valoarea de 3,3%, fiind în descreștere fată de trimestrul IV 2016 (3,8%). Rata șomajului la bărbați a fost de 4,0%, iar la femei — de 2,7%.

Disparități semnificative au fost înregistrate între medii: 4,8% în urban, față de 2,1% în rural. În rândul tinerilor (15-24 ani) rata șomajului a constituit 11,8%. În categoria de vârstă 15-29 ani acest indicator a avut valoarea de 7,5%.

via | www.statistica.md

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.