Știri

Reziliența ecologică: prevenirea risipei alimentare și gestionarea deșeurilor

Contribuția la adoptarea și aplicarea legislației în domeniul mediului se regăsește printre prioritățile comunității de business. Cum se poate implica mediul de afaceri în protecția mediului, care este stadiul actual al cadrului normativ în domeniul gestionării deșeurilor și ce practici putem prelua din regiune – aceste și alte subiecte au fost discutate în cadrul mesei rotunde cu genericul „Sporirea rezilienței ecologice prin implicarea mediului de afaceri din RM”, organizată astăzi de AmCham Moldova și PRIAevents în parteneriat cu Ministerul Economiei și Infrastructurii și Ministerul Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului.

 

 

După cum a menționat Mila Malairău, AmCham Moldova este un partener în promovarea cadrului normativ în domeniul gestionării deșeurilor, oferind un loc de interacțiune pentru companiile a căror activitate generează impact asupra mediului și care își propun implementarea și aplicarea în practică a acquis-ul european din domeniul respectiv.

Prevenirea pierderii și risipei alimentare este un subiect nou pentru țara noastră, dar de o importanță majoră în sporirea rezilienței ecologice. Republica Moldova, alături de alte 192 de țări membre ale ONU, a semnat Agenda Dezvoltării Durabile 2030, în care reducerea volumului deșeurilor alimentare este o prioritate. Necesitatea elaborări proiectului de lege privind prevenirea risipei alimentare derivă din mai mulți factori, unul dintre care ar fi uniformizarea mecanismelor aplicate deja de unii agenți economici în procesul distrugerii alimentelor expirate, precum și lipsa reglementărilor privind returnarea alimentelor cu termenul expirat, a menționat Iuliana Drăgălin, secretar de stat din cadrul MEI.

 

În domeniul combaterii risipei alimentare MEI, MADRM, în comun cu ANSA și cu suportul International Finance Corporation au elaborat proiectul de lege privind prevenirea pierderii și risipei alimentare, care a fost prezentat anterior și pe platforma Consiliului Economic. Proiectul este pregătit pentru a fi expus consultărilor publice, însă mai este necesară elaborarea unor norme ce țin de raportarea internațională și delimitarea atribuțiilor organelor de stat etc.

 

Documentul are ca scop prevenirea deșeurilor alimentare, în special pentru încurajarea redistribuirii surplusului de produse alimentare, a celor care se apropie de data-limită de consum sau data durabilității minimale.

 

În baza proiectului operatorii din sectorul alimentar sunt obligați să întreprindă măsuri de prevenire a pierderii și risipei alimentare și să suporte cheltuielile aferente, conform ordinii de prioritate: vânzarea promoțională sau la preț redus, transferul alimentelor comestibile prin donație către organizațiile beneficiare, iar dacă după parcurgerea acestor etape alimentele au devenit improprii consumului uman, se va purcede la: valorificarea prin transformare în hrană pentru animale cu respectarea cerințelor sanitar-veterinare; transformare în compost sau biogaz; neutralizarea de către unitățile autorizare și incinerarea/co-incinerarea la unitățile autorizate.

 

Potrivit proiectului, operatorii din sectorul alimentar care vor transfera alimente prin donație în baza prevederilor reglementate de proiect, vor beneficia de facilități fiscale.

 

În cadrul panelului doi a fost discutat subiectul ce ține de dezvoltarea și aplicarea legislației din domeniul deșeurilor, fiind dedicat popularizării obligațiilor agenților economici în ce privește conformarea la prevederile Regulamentului privind deșeurile de echipamente electrice și electronice; Regulamentului privind gestionarea bateriilor și acumulatorilor și deșeurilor de baterii și acumulatori; Regulamentului privind ambalajele și deșeurile de ambalaje.

 

În acest context, Valentina Țapiș, secretarul de stat al MADRM a menționat că, la momentul actual, cadrul normativ în domeniul gestionării deșeurilor este suficient și flexibil, în special Legea nr. 209/2016 privind deșeurile, care  stabileşte bazele juridice, politica de stat şi măsurile necesare pentru protecţia mediului şi a sănătăţii populaţiei prin prevenirea sau reducerea efectelor adverse determinate de generarea şi gestionarea deşeurilor şi prin reducerea efectelor generale ale folosirii resurselor şi creşterea eficienţei utilizării acestora. După cum a menționat secretarul de stat, această lege reglementează și responsabilitatea extinsă a producătorilor (REP), care impune producătorii, fie individual, fie colectiv, să ia măsuri pentru recuperarea și valorificarea sau reciclarea produselor scoase din uz.

 

Astfel, legea pune pe seama producătorilor obligația de a colecta, valorifica, recicla și elimina produsele pe care aceștia le-au pus pe piață și care au devenit deșeuri. În sensul legii, producători sunt persoanele fizice și juridice care, la nivel profesional, produc, prelucrează, tratează, vând sau importă următoarele categorii de produse: echipamente electrice și electronice, baterii și acumulatori, ambalaje, vehicule și uleiuri care vor fi supuse prioritar regimului REP din cauza prezenței substanțelor periculoase în componență.

 

Potrivit datelor prezentate, în anul 2020 au funcționat 187 servicii specializate în colectarea și eliminarea deșeurilor (53 în mediul urban și 134 în cel rural), respectiv, de servicii de colectare a deșeurilor municipale beneficiază 296 de localități rurale.

 

Totodată, în cadrul evenimentului a fost prezentată și experiența unei rețele retail  în domeniul prevenirii și combaterii risipei alimentare în Republica Moldova, precum și instrumentul „Banca de alimente” pus la dispoziție de misiunea Diaconia, care va deveni un proiect separat, fiind deschis pentru toți operatorii economici.

 

Instituții:

Publicaţia periodică "Monitorul Fiscal FISC.MD" | Ministerul Economiei

1149 vizualizări

Data publicării:

08 Iulie /2021 13:07

Domeniu:

Noutăți

Etichete:

deseuri | risipa alimentara | lege | business | Consiliul Economic

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon