După cum a menționat ministrul Economiei și Infrastructurii, Sergiu Răilean, studiul este un document complex ce reprezintă o sursă importantă de informare pentru autoritățile statului, mediu de afaceri și comunitățile de cercetare, pentru a-i ajuta în luarea deciziilor corecte în gestionarea crizei.

La rândul său, directorul executiv al AmCham, Mila Mailarău, a menționat că scopul studiului a constat în furnizarea informațiilor actualizate privind impactul COVID asupra climatului de afaceri din Republica Moldova.

La sondaj au participat 205 companii din domenii diferite. Potrivit sondajului, doar 13% din respondenți au resimțit o dinamică pozitivă sau un nivel similar de venituri, raportat la aceiași perioadă din anul 2019. Astfel, mai mult de 2/3 din respondenții din telecomunicații, sectorul bancar și farmaceutic, în perioada de urgență, au înregistrat o diminuare a veniturilor cu până la 35% comparativ cu aceiași perioadă din anul precedent. Totodată, industriile care în această perioadă au înregistrat o diminuare a veniturilor cu peste 50% față de aceiași perioadă din 2019 sunt : turism, HoReCa, educație, industria creativă.

În același timp, circa 44% dintre respondenți au fost impactați total sau semnificativ de factorul extern al diminuării cererii la export,  iar alții 35% -  de factorul intern al interacțiunii cu instituțiile publice. De asemenea, 34% au fost afectați de prevederile cadrului normativ specific sectorului de activitate și de mărimea și mecanismul de aplicare a amenzilor în contextul COVID, în timp ce alte 22% au menționat că un factor negativ îl constituie practicile concurenței, catalogate drept neetice. Totodată, o cincime din respondenți au menționat că au fost afectați de infectarea angajaților cu COVID.

În cadrul sondajului, respondenții au mai fost întrebați ce măsuri au întreprins în vederea atenuării impactului economic cauzat de pandemie. În acest context, 59% din participanți au amânat efectuarea de investiții strategice, 58% au redus costurile de chirie și administrative, 52% au amânat efectuarea invstițiilor curente, 48% au redus costurile aferente personalului, 46% au menționat despre reducerea programului de funcționare, 35% s-au orientat către piața online, 21% au creat noi linii de business, 20% au renegociat contractele de credit, 18% au accesat credite de la instituțiile financiare pentru asigurarea capitalului circulant, 16% au suspendat total activitatea economică, iar 9% au creat oportunități de export.

Cât privește utilizarea de către respondenți ai facilităților oferite de către stat în vederea atenuării efectelor cauzate de criză, 3% dintre aceștia au menționat că au beneficiat de programul de rambursare a TVA, 2% au beneficiat de Programul de subvenționare a dobânzilor,  6% au menționat despre beneficierea de Programul de subvenționare a șomajului tehnic și staționare, 14% - de prelungirea termenelor de raportare a activității economice (altele decât cele aferente taxelor și impozitelor), iar 17% - de amânarea raportării și plății taxelor și impozitelor.

Reamintim că Secretariatul Consiliului Economic pe lângă Prim-ministru în colaborare cu Ministerul Economiei și Infrastructurii, cu suportul BERD și al altor parteneri de dezvoltare, vor elabora o matrice de măsuri de redresare pentru sectoarele afectate de criza pandemică.