În primul semestru al anului curent au fost semnate 6426 contracte de achiziții publice și acorduri adiționale, cu 1 095 mai multe decât în perioada similară a anului 2020, când au fost înregistrate 5331 contracte, potrivit datelor din Raportul privind activitatea în domeniul achizițiilor publice desfășurată în semestrul I, publicat de Agenția Achiziții Publice.

La 26 iunie curent a intrat în vigoare Legea nr.74/2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale. În acest context, autoritățile au elaborat proiectul Hotărârii de Guvern pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de atribuire al contractelor de achiziții sectoriale/ acordurilor-cadru, care a fost inclus pe agenda ședinței secretarilor generali din 8 iulie curent.   Prevederile Normelor se vor aplica de către entitățile contractante la atribuirea contractelor de achiziții a bunurilor, lucrărilor sau a serviciilor, ale căror valoare estimată, fără TVA, este egală cu sau mai mare decât:

Entitățile/autoritățile contractante urmează să aplice prevederile Legii nr. 74/2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transporturilor și serviciilor poștale, care au intrat în vigoare la 26 iunie 2021 (art. 89 alin.(1)), comunică Ministerul Finanțelor.   Astfel, pentru efectuarea achizițiilor de bunuri, servicii și lucrări pentru necesitățile autorităților contractante ce desfășoară procedurile de achiziții sectoriale reglementate de Legea 74/2020, acestea urmează să consulte cu atenție noile prevederi.  

Se va exclude de la procedura de atribuire a contractului de achiziții publice orice ofertant sau candidat despre care se confirmă că, în ultimii 5 ani, a fost condamnat, prin hotărârea definitivă a unei instanțe judecătorești, pentru participare la activități ale unei organizații sau grupări criminale, pentru corupție, pentru fraudă și/sau pentru spălare de bani, pentru infracțiuni de terorism sau infracțiuni legate de activități teroriste, finanțarea terorismului, exploatarea prin muncă a copiilor și alte forme de trafic de persoane, prevede Documentaţia standard pentru realizarea achiziţiilor publice de lucrări (Documentația), aprobată prin Ordinul nr. 69 din 7 mai 2021 al Ministerului Finanțelor care a intrat în vigoare la 18 iunie curent, fiind publicat în MO.  

Autorităţile contractante vor iniţia şi desfăşura procedurile de achiziţii publice de lucrări sau procedurile de achiziţii publice de servicii de proiectare și de lucrări (procedurile de achiziţii de lucrări) în conformitate cu noua Documentaţie standard pentru realizarea achiziţiilor publice de lucrări (Documentația), aprobate prin Ordinul nr. 69 din 7 mai 2021 al Ministerului Finanțelor, publicat în MO din 18 iunie curent.   Documentul stabilește dreptul de a participa la procedura de atribuire a contractului de achiziție publică de lucrări a oricărui operator economic, rezident sau nerezident, persoană fizică sau persoană juridică de drept public sau privat ori asociație de astfel de persoane.

În cazul în care valoarea achiziției nu depășește 30 000 lei (fără taxa pe valoarea adăugată), se permite achiziționarea bunurilor, serviciilor și lucrărilor în baza contului de plată, prevede proiectul hotărârii de Guvern pentru aprobarea Regulamentului cu privire la modul de organizare a achizițiilor publice de valoare mica, elaborat și înaintat pentru consultări publice de către Ministerul Finanțelor.   Autorii documentului menționează că proiectul a fost elaborat în scopul realizării prevederilor art.2 alin. (4) din Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice1 (Legea nr. 131/2015) și art.1 alin. (3) din Legea nr. 74/2020 privind achizițiile în sectoarele energeticii, apei, transportului și serviciilor poștale2 (Legea nr. 74/2020), care vor intra în vigoare din 26 iunie 2021,

„Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic” în cadrul achizițiilor publice a devenit principiul fundamental care trebuie să orienteze alegerea autorităţii contractante. Ca rezultat al modificărilor operate la Legea nr. 131/2015 privind achizițiile publice, aceasta nu mai este doar unul dintre criteriile de atribuire și este determinată prin aplicarea unuia dintre cele patru criterii definite de legislaţia naţională: a) preţul cel mai scăzut; b) costul cel mai scăzut; c) cel mai bun raport calitate-preţ; d) cel mai bun raport calitate-cost.