Opinii

Persoanele fizice – impozitate de stat mai mult decât persoanele juridice?

Este o întrebare care merită examinată, în condițiile în care persoanele fizice achită o rată progresivă a impozitului pe venit de 7% și 18% (cu aplicarea unor scutiri personale maxime stabilite de lege), iar persoanele juridice achită o taxă unică de 12% și au o libertate mult mai mare de a deduce anumite cheltuieli din suma totală impozabilă, iar uneori pot arata și zero profit asupra căruia să poată fi aplicat impozitul pe venit. În prezent conform prevederilor Codului Fiscal în 2014, persoanele fizice beneficiază de o scutire personală de 9.516 lei anual, deci 793 lei lunar – în timp ce minimul de existență pentru 2014 pentru un adult este de circa 1640 lei lunar mediu pe țară (deci 19.680 lei anual). Pentru fiecare persoană aflată la întreținere (copii minori, bătrâni cu care locuiesc împreună) scutirea este acum de doar 2.124 lei anual sau 177 lei pe lună. Astfel, în cazul întreținerii unui copil minor, statul permite unui angajat să păstreze în jur de 30 de lei mai mult în buzunar fiecare lună, de altfel, o sumă infimă.1 Politica fiscala pentru 2015 propune doar niște majorări nesemnificative a scutirilor personale până la 10.020 lei anual pentru fiecare persoană fizică și 2.232 lei anual pentru fiecare persoană aflată la întreținere. Deducerile fiscale pentru persoanele fizice – cum ar putea funcționa? Tipul de deduceri eligibile și plafoanele maxime pentru acestea urmează a fi identificate de către stat, în dependență de politica urmărită. La fel ca și persoanele juridice, persoanele fizice au și ele anumite cheltuieli. Obiectivele propuse la aplicarea acestor deduceri ar putea include susținerea familiilor cu copii (ex. investiții în educația acestora) sau ale celor care îngrijesc o persoană cu dizabilități etc. Deducerile fiscale de obicei se aplică după închiderea anului financiar. Persoana fizică face declarația de venituri pe anul financiar respectiv, anexează bonul de cheltuieli în modul stabilit de lege și solicită returnarea acestei sume din valoarea totală a impozitului pe venit deja reținut (o asemenea schemă permite inspectorilor fiscali să verifice respectarea condițiilor și să elimine riscul unor abuzuri care ar fi posibile în cazul în care s-ar încerca aplicarea facilităților la momentul plății). Exemple de deduceri fiscale:

  • în cazul persoanelor cu dizabilități ar putea fi transportul special (cărucior, automobil adaptat) costul căruia ar putea fi returnat din impozitul pe venit reținut de stat o dată la 5 ani, în limita unui plafon suficient de mare.
  • în cazul familiilor cu copii – ar putea fi deduse taxele anuale pentru contractul de studii la universitate, achiziționarea unui computer o dată la 3 ani, cheltuielile mai mari de achiziționare a spațiului locativ sau construire/ reparație – o data la 10 ani; toate în limita unui plafon maxim.

Recomandările pentru Republica Moldova includ:

  • Stabilirea unui impozit pe venit unic de 12% atât pentru persoanele fizice, cât și persoanele juridice, cu mărirea scutirii personale de impozit pentru fiecare persoană fizică până la nivelul minimului de existență (la fel și pentru fiecare copil minor aflat la întreținere);
  • Introducerea unor deduceri fiscale pentru persoane fizice care, asemenea persoanelor juridice, au și cheltuieli; acestea urmând a fi stabilite în limita unor plafoane maxime.

Note suplimentare:

  • Măsurile propuse nu necesită alocări de fonduri publice, dar ar putea însemna o reducere a veniturilor publice colectate, însă acest risc poate fi redus prin lupta cu evaziunea fiscala, salariile în plic etc. Pentru a-și mări veniturile, statul nu trebuie neapărat să mărească impozitele, ci să se asigure de faptul că acestea sunt plătite de toți contribuabilii.
  • Amintim ca în cazul veniturilor salariale, suplimentar la impozitul pe venit, angajații și angajatorii mai achită și contribuții semnificative în fondul de asigurări sociale, de asigurări medicale și de pensii.
  • Pe lângă impozitele directe, prin consum sunt achitate și impozitele indirecte (de ex. TVA, accize, taxe de import), care la fel contribuie la formarea veniturilor bugetului de stat.
  • Creșterea scutirii personale de impozitul pe venit este în prezent complicată din cauza existenței practicii din sectorul real de a plăti salariile ‚în plic’, în condițiile în care salariul minim legal este în Moldova sub minimul de existență, precum și este diferit în dependență de sectorul de activitate (în cel bugetar va fi de la 1 octombrie 2014 de 1.000 lei pe lună, iar în cel real este 1650 lei începând cu 1 mai 2014). Practica de stabilire a unui salariu minim legal există în marea majoritate a țărilor din UE, însă o bună practică este stabilirea unui nivel unic al salariului minim, indiferent de sectorul în care activează angajatul - în caz contrar avem o practică discriminatorie pentru diferiți angajatori. Este important ca acest plafon minim de salarizare să fie stabilit și la un nivel mai mare decât minimul de existență.
  • Conform datelor BS, minimul de existență este mai mare în orașele mari – fiind circa 1.750 lei lunar pentru o persoana – comparativ cu media pe țară de aproximativ 1.640 lei și în jur de 1.550 lei în localitățile rurale. Datele exacte pot fi obținute accesând: http://www.statistica.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=4356

 

author icon

Constanța Popescu

2262 vizualizări

Data publicării:

29 Iulie /2014 10:12

Domeniu:

Persoană juridică | Persoana fizică | Administrare fiscală

Etichete:

persoana fizică | persoana juridica

0 comentarii

icon icon icon
icon
icon icon icon icon icon
icon
icon