29
10 2015
1110

Propuneri pentru modificarea regulilor de restituire a T.V.A.

Ministerul Finanțelor al RM a prezentat un proiect de lege privind modificarea și completarea Codului fiscal nr. 1163-XIII din 24.04.1997, Codului vamal nr. 1149-XIV din 20.07.2000 şi Legii nr. 1380-XIII din 20.11.1997 cu privire la tariful vamal,care prevede restituirea T.V.A., taxei vamale şi accizelor în contul stingerii datoriilor numai ai subiectului impunerii/plătitorului vamal, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., accize sau a drepturilor de import, sau a viitoarelor obligaţii faţă de bugetul public naţional a acestuia.

Astfel, proiectul de Lege are următorul cuprins.

Articolul I. — Codul fiscal nr.1163-XIII din 24 aprilie 1997 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 8 februarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

1. La articolul 101 alineatul (8), articolul 1011 alineatul (4) şi articolul 1013 alineatul (2), vor avea următorul cuprins:
„Restituirea T.V.A. conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul public naţional numai a subiectului impozabil, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., iar în lipsa datoriilor, la cererea subiectului impozabil, în contul viitoarelor obligaţii ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la contul bancar al subiectului impozabil respectiv.

Se interzice restituirea T.V.A. în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impozabil, care dispune de decizie de restituire a T.V.A., inclusiv persoanelor juridice şi fizice cesionari.”

2. La articolul 125, alineatul (5) va avea următorului cuprins:
“(5) Restituirea accizelor conform prezentului articol se efectuează în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul public naţional numai a subiectului impunerii, care dispune de decizie de restituire a accizelor, iar în lipsa datoriilor, la cererea subiectului impunerii, în contul viitoarelor obligaţii ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la contul bancar al subiectului impunerii respectiv.
Se interzice restituirea accizelor în contul stingerii datoriilor creditorilor subiectului impunerii, care dispune de decizie de restituire a accizelor, inclusiv persoanelor juridice şi fizice cesionari.”.

Articolul II. — Codul vamal nr.1149-XIV din 20 iulie 2000 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

La articolul 130 alineatul (2), prima propoziţie va avea următorul cuprins:
“(2) Restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus se efectuează în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul public naţional numai a plătitorului vamal, care dispune de decizie de regularizare privind restituirea drepturilor de import/export plătite în plus, iar în lipsa datoriilor, la cererea plătitorului vamal, în contul viitoarelor obligaţii ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la contul bancar al plătitorului vamal respectiv.

Restituirea drepturilor de import sau export plătite în plus în contul bancar al plătitorului vamal nu se permite în cazul în care acestea sunt transferate de către organul fiscal ca rezultat al restituirii sumei T.V.A. sau accizelor.

Se interzice restituirea drepturilor de import sau de export plătite în plus în contul stingerii datoriilor creditorilor plătitorului vamal, care dispune de decizie de regularizare privind restituirea drepturilor de import/export plătite în plus, inclusiv persoanelor juridice şi fizice cesionari.”.

Articolul III. — Legea nr.1380-XIII din 20 noiembrie 1997 cu privire la tariful vamal (republicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, ediţie specială din 1 ianuarie 2007), cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează:

La articolul 29 alineatul (4), prima propoziţie va avea următorul cuprins:
“(4) Restituirea taxei vamale se efectuează în contul stingerii datoriilor faţă de bugetul public naţional numai a plătitorului vamal, care dispune de decizie de regularizare privind restituirea taxei vamale, iar în lipsa datoriilor, la cererea plătitorului vamal, în contul viitoarelor obligaţii ale acestuia faţă de bugetul public naţional, sau la contul bancar al plătitorului vamal respectiv.

Se interzice restituirea taxei vamale în contul stingerii datoriilor creditorilor plătitorului vamal, care dispune de decizie de regularizare privind restituirea taxei vamale, inclusiv persoanelor juridice şi fizice cesionari”.

În această ordine de idei, menționăm că, la momentul actual, în conformitate cu art. 101 alin. (8) din CF, restituirea T.V.A. se efectuează în contul stingerii datoriilor agenţilor economici (sau ale creditorilor lor) faţă de bugetul public naţional, iar în caz contrar, la cererea agentului economic, în contul viitoarelor obligaţii ale acestora faţă de bugetul public naţional sau la contul bancar al agentului economic.

Potrivit art. 101 din CF și pct. 2 din Regulamentul privind restituirea taxei pe valoare adăugată, aprobat prin HG nr. 93 din 01.02.2013, beneficiari ai restituirii T.V.A. sunt subiecții impozabili cu T.V.A., excepție constituind pct. 3 din Regulament care prevede că agenţii economici, care nu sînt înregistraţi ca plătitori ai T.V.A., sînt în drept să beneficieze de restituirea T.V.A. doar în cazurile prevăzute la art. 1013 din CF.

Totodată, atît în Codul Fiscal cît și în Regulamentul privind restituirea taxei pe valoare adăugată nu este reglementată situația cesiunii de creanță.

Astfel, în conformitate cu art. 556 Cod Civil, prin contract de cesiune a creanței, o creanță transmisibilă și sesizabilă poate fi cesionată de titular (cedent) unui terț (cesionar) în baza unui contract. Din momentul încheierii unui astfel de contract, cedentul este substituit de cesionar în drepturile ce decurg din creanță.

În asemenea circumstanțe, agentul economic care conform Codului Fiscal beneficiază de restituirea sumelor T.V.A., deține, respectiv, și o creanță față de Bugetul de Stat, care în conformitate cu art. 556 Cod Civil poate fi cesionată persoanelor terțe.

Totodată, reieșind din normele legale citate, cesiunea creanței poate fi făcută atît contribuabililor plătitori T.V.A. cît și celor care nu sunt plătitori T.V.A., inclusiv persoanelor fizice.

Un exemplu în acest sens este un caz din practica fiscală și judiciară.
Astfel, agentul economic SRL ”TT” în calitate de cedent, în baza contractului cesiunii de creanță, a transmis cesionarului – persoană fizică dlui C.C, creanţa pecuniară în sumă de 3, 9 mil. lei ce o deţinea faţă de inspectoratul fiscal în baza Hotărârii Curţii de Apel, prin care s-a dispus restituirea din Bugetul de Stat în favoarea SRL ”TT” a sumei T.V.A. în valoare de 3, 9 mil. lei.

Ulterior, necătînd la recursul organului fiscal, după mai multe examinări in instanțele de judecata inspectoratul fiscal a fost obligat să restituie persoanei fizice – dl. C. C. – T.V.A. în sumă de 3,9 mil. lei în baza contractului cesiunii de creanță.

Menționăm că, în cadrul examinării cauzei, instanța de judecată nu a verificat în nici un fel legalitatea contractului cesiunii de creanță în concordanță cu alte legi, fiind făcută referire doar la art. 70 Cod de procedură civilă, care prevede că, în cazul ieşirii uneia dintre părţi din raportul juridic litigios sau din raportul stabilit prin hotărâre judecătorească (deces, reorganizare, cesiune de creanţă, transfer de datorie şi alte cazuri de subrogare), instanţa permite înlocuirea părţii cu succesorul ei în drepturi. Succesiunea în drepturi este posibilă în orice fază a procesului.

Astfel, în cazul dat beneficiar al restituirii T.V.A. a fost o persoană fizică, care nu cade sub incidența art. 101 din CF și Regulamentului privind restituirea taxei pe valoare adăugată. Mai mult decît atît, nu s-a putut stabili faptul că dl. C.C. a fost creditorul SRL ”TT”, care ar justifica încheierea contractului cesiunii de creanță.

În această ordine de idei, conform Notei informative a Ministrului Finanțelor la proiectul legii pentru modificarea şi completarea unor acte legislative, scopul măsurilor propuse constă în asigurarea bugetului public naţional cu lichidităţi curente (imediate), excluderea oricăror mecanisme abuzive din partea contribuabililor prin cesiunea creanţelor sale faţă de bugetul public naţional către creditorii săi, precum şi îmbunătăţirea gestionării Managementului Finanţelor Publice.

Astfel, reieșind din situația din practică expusă mai sus, modificările propuse par a fi binevenite, or, acestea ar limita unele abuzuri din partea agenților economici.

Din alt punct de vedere, în urma modificărilor propuse vor avea de suferit agenții economici onești, cărora li se va limita dreptul de a folosi mijloacele bănești.

0 comentarii

Doar utilizatorii înregistraţi şi autorizați au dreptul de a posta comentarii.