Prin prezentul articol, vom analiza normele privind prețurile de transfer, conform legislației naționale, ținând cont de prevederile Legii nr. 256/2022, prin care acestea au fost introduse, precum și de modificările operate prin Legea nr. 214/2024 pentru modificarea unor acte normative (ce vizează politica bugetar-fiscală și vamală).

Potrivit art.4 alin.(1) din Legea nr.166/2017 cu privire la tichetele de masă (în redacția din 1 ianuarie 2020) valoarea nominală deductibilă în scopuri fiscale a unui tichet de masă pentru o zi lucrătoare urmează să fie cuprinsă între 35 și 55 lei. Valoarea tichetelor de masă nu include contribuția individuală de asigurări sociale de stat obligatorii.   Concomitent, începând cu 1 ianuarie 2020, ca urmare a modificărilor operate în anexa nr. 3 la Legea privind sistemul public de asigurări sociale nr. 489/1999 (modificări operate prin Legea 122/2019), valoarea tichetelor de masă acordate angajaților constituie bază de calcul a contribuției individuale de asigurări sociale (6%) care se reține de la angajați și a contribuției de asigurări sociale (18%) datorate de angajator.  

În Monitorul Oficial din 11 iulie curent a fost publicată Legea nr.160 din 22 iunie 2023 cu privire la garantarea depozitelor în bănci, ce reglementează funcționarea schemei de garantare a depozitelor pentru băncile care își desfășoară activitatea în Republica Moldova.

Încasările în bugetul public național (BPN) administrate de Serviciul Fiscal de Stat în 6 luni ale anului 2022 au constituit 27 mld. lei, fiind în creștere de 4,4267 mld. lei sau cu 19,6 % în raport cu perioada similară a anului precedent.

Acest articol este elaborat în scopul de a oferi răspunsuri la mai multe întrebări cu privire la impozitarea venitului obținut de avocați, inclusiv din darea în locațiune a bunurilor imobile. În primul rând, evidențiem că profesia de avocat este exercitată de persoane calificate şi abilitate, conform legii, să pledeze şi să acţioneze

Angajatul rezidentului parcurilor pentru tehnologia informaţiei a demisionat în luna decembrie 2021. Din anumite circumstanțe întreprinderea nu a putut să-și onoreze obligațiile aferente achitării salariului la momentul rezilierii contractului individual de muncă, dar a efectuat plata în luna februarie 2022.

Codul fiscal (CF), în condițiile aprobării proiectului de lege privind modificarea unor acte normative ce vizează politica fiscală și vamală pentru anul 2024 în redacția propusă de Ministerul Finanțelor, va fi completat cu un articol nou (art. 1882) care va reglementa prezentarea dărilor de seamă fiscale şi termenul de plată a obligaţiilor fiscale pe perioadă de suspendare a activităţii agentului economic.

Entitatea, în al cărei capital social nu există cota statului, dispune de două terenuri agricole cu suprafața de 3 ha fiecare cu plantații perene (livezi). Terenul nr. 1 cu livada respectivă aparține entității cu drept de proprietate. Costul de intrare a livezii constituie 983 500 lei, amortizarea acumulată – 594 700 lei

Modul de aplicare al impozitului pe bunurile imobiliare și impozitului funciar este reglementat de titlul VI al Codului fiscal și de Legea nr. 1056/2000 pentru punerea în aplicare a titlului VI al Codului fiscal.

O persoană fizică rezidentă, care nu desfășoară activitate de întreprinzător, pe parcursul anului 2022 a obținut venit impozabil doar sub formă de salariu în mărime de până la 360 000 lei. Totodată aceasta nu a beneficiat pe parcursul anului de cuantumul total al scutirilor pentru persoana întreținută, cum urmează contribuabilul să solicite restituirea impozitului pe venit achitat în plus?

Declararea respectivelor contribuţii se efectuează cu utilizarea Dării de seamă Forma IPC21, care se prezintă lunar până la data de 25 a lunii următoare lunii de gestiune. Respectiv, pentru luna noiembrie curent se prezintă până la data de 25 decembrie 2022.

În legătură cu existența neclarităților din partea contribuabililor cu privire la stingerea obligațiilor fiscale în cazul reorganizării persoanei juridice prin absorbție, în acest articol ne propunem să elucidăm detaliat acest subiect. Întâi de toate, evidențiem că procedura de reorganizare a persoanei juridice este reglementată de Codul civil (CC).

Compania X prestează servicii contabile companiei Y, iar compania Y - servicii de marketing companiei X. În aceste condiții, pot entitățile să încheie un contract de barter sau schimb de servicii? Care sunt aspectele fiscale ale astfel de contracte și urmează, la sfârșit de an, a fi ajustat venitul la ambele companii?

Persoanele fizice care desfăşoară activităţi independente în domeniul comerţului cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu mărfuri supuse accizelor) vor fi incluse în categoriile de plătitori a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual. În Monitorul Oficial de astăzi, 28 decembrie 2018, a fost publicată Legea nr. 291 din 29 noiembrie 2018 pentru modificarea unor acte legislative. Astfel, legiuitorul a intervenit în Legea cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală și Legea bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2018.

Agentul economic, în ajunul unui nou an școlar a donat rechizite și ghiozdane elevilor din două familii social vulnerabile. Din suma donației efectuate agentul economic a reținut 6%. Contribuabilul a procedat corect în situația abordată?

Compania a încheiat un contract de locațiune cu o persoană fizică, în baza căruia locatarul (compania) este obligat să transfere locatorului o sumă de garanție. Suma de garanție obținută de la locatar este destinată doar pentru remedierea daunelor eventuale cauzate de locatar (companie) în timpul locațiunii. În cazul în care daune nu vor fi cauzate suma garanției se va restitui de către persoana fizică. Este oare obligat locatarul să rețină impozitul pe venit la sursa de plata din suma de garanție sus-menționată?

În ediția din aprilie a revistei „monitorul.FISC.md”, la solicitarea cititorilor noștri, va fi publicat articolul expertului fiscal Galina Șpac cu mai multe detalii ce țin de particularitățile trecerii de la metoda calculării amortizării mijloacelor fixe pe categorii de proprietate la metoda liniară. În articol se subliniază că normele privind trecerea de la metoda calculării amortizării mijloacelor fixe pe categorii de proprietate la metoda liniară sunt reglementate de Legea nr.1164/1997 pentru punerea în aplicare a titlurilor I și II ale Codului fiscal (art. 24 alin. (32), Legea nr.1164/1997), precum și Regulamentul privind evidența și calcularea amortizării mijloacelor fixe în scopuri fiscale (Regulament), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 704/2019 (pct. 38-45, HG nr. 704/2019).

Potrivit art.942 alin.(1) –(2) din Codul civil, în cazul în care o sumă de bani nu este plătită la scadenţă, creditorul are dreptul la dobândă de întârziere pentru suma respectivă din data imediat următoare scadenţei plăţii până la data în care s-a efectuat plata, la rata prevăzută la alin.(2) aceluiași articol, ori la o altă rată prevăzută de dispoziţiile legale speciale.

Ce constituie obiect al impunerii cu impozitul pe bunurile imobiliare și cine sînt subiecții acestuia? Urmează a fi scutite de plata impozitului pe bunurile imobiliare pentru terenurile agricole persoanele de vârstă pensionară?

Pe parcursul anului 2023, la bugetul public național au fost acumulate venituri administrate de către Serviciul Fiscal de Stat în sumă de 64 mld. lei, ceea ce constituie o depășire a veniturilor acumulate în anul precedent cu 9 mld. lei sau cu 16,4%.